Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Verne, Jules - Casa Cu Aburi

Verne, Jules - Casa Cu Aburi

Ratings: (0)|Views: 336 |Likes:
Published by iustinel_jalaboi

More info:

Published by: iustinel_jalaboi on Jan 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/29/2014

pdf

text

original

 
Jules VerneCasa cu aburi
 PARTEA ÎNTÎI.Capitolul I.S-A PUS UN PREMIU PE CAPUL UNUI OM.Se ofer
ă
un premiu de 2 000 de lire sterline persoanei care-l va predaviu sau mort, pe unul dintre conduc
ă
torii r
ă
scoalei
ş
ipailor, a c
ă
rui prezen
ţă
 a fost semnalat
ă
în guvern
ă
mîntu- Bombay, nababul' Dandu-Pant, care estemai bine cunoscut popula
ţ
iei sub numele de...Acesta este scurtul comunicat pe care locuitorii din Aurangabad îlputeau citi în seara zilei de 6 martie 1867.Ultimul nume - un nume detestat de unii
ş
i admirat în ascuns de al
ţ
ii- lipsea din în
ş
tiin
ţ
area care fusese de curînd afi
ş
at
ă
pe zidul împrejmuitoral unui bungalow n
ă
ruit, aflat pe malul rîului Dudna.Numele lipsea, întrucît col
ţ
ul de jos al afi
ş
ului unde era tip
ă
rit culitere groase fusese smuls de mina unui fachir pe care nimeni nu-1 putusez
ă
ri pe malul apei, atunci pustiu. Odat
ă
cu acel nume, disp
ă
ruse
ş
i numeleguvernatorului general al guvern
ă
mîntului Bombay, care semna în
ş
tiin
ţ
areaal
ă
turi de viceregele Indiilor.Ce scop urm
ă
rise oare fachirul? Sfl
ş
iind afi
ş
ul, spera el oare c
ă
 r
ă
zvr
ă
titul de la 1857 poate sc
ă
pa de urm
ă
rile sentin
ţ
ei pronun
ţ
ateîmpotriva persoanei sale?Ar fi fost o adev
ă
rat
ă
nebunie din partea lui.Într-adev
ă
r, alte afi
ş
e, r
ă
spîndite din bel
ş
ug, se l
ă
fâiau pe zidurilecaselor, palatelor, moscheilor
ş
i hotelurilor din Aurangabad. în plus, uncrainic str
ă
b
ă
tea str
ă
zile ora
ş
ului citind cu glas tare hot
ă
-rîreaguvernatorului. Chiar
ş
i locuitorii celor mai m
ă
runte tîrgu
ş
oare din
ţ
inut
ş
tiau de pe acum c
ă
o adev
ă
rat
ă
avere era f 
ă
g
ă
duit
ă
aceluia care îl va predaautorit
ăţ
ilor pe Dandu-Pant. Numele s
ă
u, zadarnic smuls de pe afi
ş
, avea s
ă
 str
ă
bat
ă
în mai pu
ţ
in de dou
ă
sprezece ore întreg cuprinsulguvern
ă
mîntului. Dac
ă
 
ş
tirile erau exacte, dac
ă
nababul într-adev
ă
r î
ş
ic
ă
utase sc
ă
parea prin p
ă
r
ţ
ile acestea ale Hin-dustanului, f 
ă
r
ă
doar
ş
i poatec
ă
avea s
ă
cad
ă
cît de curînd în mîinile unor oameni foarte interesa
ţ
i s
ă
-1
 
captureze.C
ă
rui sim
ţă
mînt îi d
ă
duse, a
ş
adar, ascultare fachirul atunci cînd seapucase s
ă
rup
ă
în buc
ăţ
i un comunicat tip
ă
rit în mai multe mii deexemplare?F
ă
r
ă
îndoial
ă
unui sim
ţă
mînt de mînie, ba poate
ş
i vreunui gînd plinde dispre
ţ
. Oricum, dup
ă
ce ridicase din umeri, el s-a înfundat în cartierulcel mai populat
ş
i mai s
ă
r
ă
c
ă
cios al ora
ş
ului.Se nume
ş
te Dekkan por
ţ
iunea aceea întins
ă
a peninsulei indiene,cuprins
ă
între mun
ţ
ii Gha
ţ
ii occidentali
ş
i Gha
ţ
ii golfului Bengal. Estenumele care se d
ă
în general p
ă
r
ţ
ii meridionale a Indiei, situat
ă
dincoace defluviul Gange. Dekkanul, care în limba sanscrit
ă
înseamn
ă
sud, cuprindeun num
ă
r oarecare de
ţ
inuturi aflate în guver-n
ă
mintele Bombay
ş
i Madras.Unul dintre cele mai de vaz
ă
este
ţ
inutul Aurangabad, al c
ă
rui ora
ş
dere
ş
edin
ţă
a fost odinioar
ă
îns
ăş
i capitala întregului Dekkan.In secolul al XVII-lea, celebrul împ
ă
rat mogul1 Aurangzeb
ş
i-atransportat curtea în acest ora
ş
, care era cunoscut în primele timpuri aleistoriei Hindustanului sub numele de Kirkhi. El num
ă
ra pe atunci o sut
ă
demii de locuitori. Sub domina
ţ
ia englezilor, care îl administreaz
ă
în numeleNizamului2 de Hyderabad, nu are mai mult de cincizeci de mii. Cu toateacestea este unul dintre ora
ş
ele cele mai s
ă
n
ă
toase din întreaga peninsul
ă
,cru
ţ
at pîn
ă
acum de însp
ă
i-mînt
ă
toarea holer
ă
asiatic
ă
 
ş
i pe care nu-1bîntuie niciodat
ă
epidemiile de friguri, atît de primejdioase în India.Aurangabadul a p
ă
strat falnice vestigii din vechea sa splendoare.Palatul Marelui Mogul, în
ă
l
ţ
at pe malul drept al Dudnei, mausoleul sultaneifavorite a lui Shah Jahan,p
ă
rintele lui Aurangzeb, moscheea copiat
ă
dup
ă
 elegantul Taj Mahal3 din Agra, care î
ş
i înal
ţă
cele patru minarete în jurulunor cupole gra
ţ
ios rotunjite, ca
ş
i alte monumente, cl
ă
dite artistic
ş
i bogatîmpodobite, atest
ă
puterea
ş
i m
ă
re
ţ
ia celui mai ilustru dintre cuceritoriiHindustanului.Cu toate c
ă
fa
ţă
de acea epoc
ă
îndep
ă
rtat
ă
popula
ţ
ia Aurangabadu-lui se redusese foarte mult, a
ş
a cum am mai spus, un om se mai puteaascunde înc
ă
u
ş
or în mijlocul unor tipuri umane atît de diferite. Adev
ă
ratori fals, fachirul, amestecat prin acea mul
ţ
ime, nu b
ă
tea la ochi cîtu
ş
i depu
ţ
in. Semenii s
ă
i mi
ş
un
ă
prin India. împreun
ă
cu sayezii, alc
ă
tuiesc obreasl
ă
de cer
ş
etori religio
ş
i care cer de poman
ă
umblînd pe jos sau c
ă
lare
ş
i
ş
tiu s-o pretind
ă
atunci cînd nu li se d
ă
de bun
ă
voie. Ei nu dispre
ţ
uiescnici rolul de martiri voluntari
ş
i se bucur
ă
de mare trecere în rîndurileclaselor de jos ale poporului hindus.Fachirul despre care vorbim era un om înalt de statur
ă
, avînd pestecinci picioare
ş
i nou
ă
degete engleze
ş
ti1. S
ă
tot fi avut ceva peste patruzecide ani - un an, doi, cel mult. Figura lui amintea de frumosul tip maharat,mai cu seam
ă
prin str
ă
lucirea ochilor s
ă
i negri cu privirea ve
ş
nic treaz
ă
; darai fi reg
ă
sit cu mare greutate tr
ă
s
ă
turile atît de fine ale rasei sale sub miilede ciupituri de v
ă
rsat care îi ciu-ruiau obrajii. Omul acesta, aflat înc
ă
înplin
ă
vigoare, p
ă
rea ml
ă
dios
ş
i zdrav
ă
n. Ca semn particular, la mîna stîng
ă
 îi lipsea un deget. Cu p
ă
rul vopsit în ro
ş
u, umbla pe jum
ă
tate gol, f 
ă
r
ă
 înc
ă
l
ţă
ri în picioare, cu un turban pe cap, îmbr
ă
cat doar cu o c
ă
ma
şă
 proast
ă
de lîn
ă
v
ă
rgat
ă
, strîns
ă
la brîu cu o cing
ă
toare. Pe piept îi ap
ă
reau,zugr
ă
vite în culori vii, emblemele celor dou
ă
principii - conservator
ş
i
 
distrug
ă
tor - ale mitologiei hinduse, capul de leu al celei de a patra încarn
ă
ria lui Vi
ş
nu
ş
i cei trei ochi
ş
i tridentul simbolic al cumplitului Siva3.Între timp, o tulburare adev
ă
rat
ă
 
ş
i lesne de în
ţ
eles agita str
ă
zileAurangabadului, mai cu seam
ă
acelea în care se înghesuia popula
ţ
iacosmopolit
ă
a mahalalelor s
ă
race. Ea forfotea acolo, primprejurulmagherni
ţ
elor care-i serveau drept locuin
ţ
e. B
ă
rba
ţ
i, femei, copii, b
ă
trîni,europeni sau localnici, solda
ţ
i din regimentele regale britanice sau dinregimentele b
ăş
tina
ş
e, cer
ş
etori de toate soiurile intrau în vorb
ă
unul cualtul, t
ă
ifasuiau, gesticulau, comentau comunicatul, cînt
ă
reau sor
ţ
ii de a
ş
tiga uria
ş
ul premiu f 
ă
g
ă
duit de guvern. Spiritele n-ar fi fost mai a
ţ
î
ţ
ateînaintea unei ro
ţ
i de loterie, unde lozul cel mare ar fi fost de dou
ă
mii de liresterline. Se mai poate chiar ad
ă
uga c
ă
, de data aceasta, ori
ş
icine ar fi pututtrage biletul cî
ş
tig
ă
tor: acest bilet era însu
ş
i capul lui Dandu-Pant. Nu-i maipu
ţ
in adev
ă
rat c
ă
trebuia s
ă
fii destul de norocos ca s
ă
-1 întîlne
ş
ti penabab
ş
i destul de îndr
ă
zne
ţ
ca s
ă
pui mîna pe el.Fachirul - neîndoielnic singurul dintre to
ţ
i cei de fa
ţă
care nu eraa
ţ
î
ţ
at de n
ă
dejdea cî
ş
tig
ă
rii premiului - se strecura printre grupuri, se opreauneori, tr
ă
gînd cu urechea la ceea ce se vorbe
ş
te, ca un om care-ar putea s
ă
 scoat
ă
din asta un folos anume. îns
ă
, dac
ă
nu se amesteca defel în vorbeleunora
ş
i altora
ş
i dac
ă
gura îi r
ă
mînea pecetluit
ă
, v
ă
zul
ş
i auzul nu-ist
ă
teau de poman
ă
.- Dou
ă
mii de lire ca s
ă
-1 descoperi pe nabab! striga unul, în
ă
l-
ţ
îndu-
ş
i spre cer mîinile lacome de cî
ş
tig.- Nu ca s
ă
-1 descoperi, r
ă
spundea altul, ci ca s
ă
-1 prinzi, ceea ce estecu totul altceva!- Într-adev
ă
r, nu-i el omul care s
ă
se lase prins, f 
ă
r
ă
s
ă
se apere cucuraj!- Dar nu se zicea mai deun
ă
zi c
ă
a murit de friguri prin jungleleNepalului?- Nimic din toate astea nu-i adev
ă
rat! Vicleanul Dandu-Pant a vrut s
ă
 se cread
ă
c
ă
-i mort, ca s
ă
poat
ă
tr
ă
i mai în siguran
ţă
!- Ba chiar se zvonea c
ă
a fost îngropat în mijlocul taberei lui de lagrani
ţă
!- O fals
ă
înmormîntare, ca s
ă
trag
ă
lumea pe sfoar
ă
!Cînd a auzit sus
ţ
inîndu-se acest din urm
ă
fapt într-un mod care nuîng
ă
duia nici cea mai mic
ă
îndoial
ă
, fachirul nici n-a clipit. I s-a încre
ţ
ittotu
ş
i fruntea atunci cînd un hindus - unul dintre cei mai a
ţ
î
ţ
a
ţ
i din grupulîn care se vîrîse - a dat urm
ă
toarele am
ă
nunte, ni
ş
te am
ă
nunte prea precisespre a nu fi fost
ş
i adev
ă
rate:- Un lucru este sigur, spunea hindusul
ş
i anume acela c
ă
, în 1859,nababul se retr
ă
sese împreun
ă
cu fratele s
ă
u Balao Rao
ş
i cu fostul rajahdin Gonda, Debi-Bux-Singh, într-o tab
ă
r
ă
la poalele unuia din mun
ţ
iiNepalului. Acolo, fiind urm
ă
ri
ţ
i îndeaproape de trupele engleze, cei trei s-auhot
ă
rît s
ă
treac
ă
peste grani
ţ
a indo-chinez
ă
. îns
ă
, înainte de a trecefrontiera, nababul
ş
i cei doi înso
ţ
itori ai s
ă
i, ca s
ă
se poat
ă
r
ă
spîndi
ş
i maibine zvonul mor
ţ
ii lor, s-au apucat s
ă
-
ş
i fac
ă
singuri funeraliile; atîta doarc
ă
nu
ş
i-au înmormîntat decît cîte un deget de la mîna sting
ă
, pe care
ş
i-1t
ă
iaser
ă
în timpul ceremoniei.-
Ş
i dumneata de unde
ş
tii toate astea? 1-a întrebat unul dintre

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Madalina Pal liked this
Beatrice Ioana liked this
Andreea Iuly liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->