Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Lege si Har - Exod 1 - Christos Eliberatorul, de Florin Laiu

Lege si Har - Exod 1 - Christos Eliberatorul, de Florin Laiu

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 297|Likes:
Published by Ovidiu Radulescu
LEGE SI HAR. Exodul dintr-o perspectiva diferita - Prof.Florin Laiu. Christos Eliberatorul...
LEGE SI HAR. Exodul dintr-o perspectiva diferita - Prof.Florin Laiu. Christos Eliberatorul...

More info:

Published by: Ovidiu Radulescu on Nov 04, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/06/2013

pdf

text

original

 
Lege şi HARO privire creştin asupra Exodului
ă
Florin Liu
ă
Christos EliberatorulExodul descrie marea eliberare a lui Israel din Egipt, care va fi invocatChristos EliberatorulExodul descrie marea eliberare a lui Israel din Egipt, care va fi invocat
ă
 ulterior în toate vremurile de necaz ale lui Israel şi va deveni prototipuleliberrii finale a Israelului spiritual, din Babilonul apocaliptic. Aceast
ă ă
 mântuire istoric a fost imortalizat în toate srbtorile israelite, de la Paşte
ă ă ă ă
 la Corturi, şi s-a adugat pentru totdeauna la semnificaia Sabatului, conform
ă ţ
 textului deuteronomic al Decalogului.Pentru o abordare creştin a oricrei scrieri biblice, pentru a-i înelege lecia
ă ă ţ ţ
 evanghelic, este necesar s se observe, mai întâi, care este locul Domnului
ă ă
 Christos în naraiunea, profeia sau tipologia ei, – desigur, fr a fora
ţ ţ ă ă ţ
 aplicaia !– ca s putem privi totul din perspectiv christocentric.
ţ ă ă ă
Fiul lui Dumnezeu este prezent
מ
n Exodul, atât la modul istoric, cât şi în senstipologic. De la început (cap. 3), iniiativa mântuirii din sclavie este luat de
ţ ă
 o Fiin misterioas numit alternativ: Solul lui Iahwé („Îngerul Domnului”, în
ţă ă ă
 textul românesc) şi Dumnezeu. Acest Ambasador personal al Domnului, identificat cuDomnul Însuşi, Se recomand lui Moise ca fiind Dumnezeul strmoşilor lui Israel,
ă ă
 Dumnezeul legmântului abraamic, iar Numele sacru pe care şi-L descoper pentru
ă ă
 prima dat – Eu Sunt (Ahwé), de fapt, El Este (Iahwé)
ă
– capto accepiune soteriologic, adic un sens direct legat de salvare, de
ţ ă ă
 mântuire. Numele acesta Se descoper în vederea eliberrii lui Israel din robie
ă ă
 (Ex 6:2-8).Dar Christos este prezent şi în sens figurat, tipologic, în persoana luiMoise, – profetul prin excelen, reprezentantul şi mijlocitorul lui Israel,
ţă
 singurul care se putea întâlni personal cu Dumnezeu, – în mana venit din cer, în
ă
 stânca izvorului de ap, în simbolurile şi ritualurile specifice, instituite odat
ă ă
 cu primul Paşte şi dezvoltate sistematic în cultul Sanctuarului: jertfa, preotul,lumina, tmâia, pâinea, perdeaua, chivotul şi sanctuarul însuşi. Chiar Israel, ca
ă
 fiu al lui Dumnezeu, ca „întâi-nscut”, este o umbr magnific a Marelui Messía,
ă ă ă
 Care avea s Se identifice cu poporul pân acolo încât s recapituleze în propria
ă ă ă
 experien, chiar în detalii, drumul lui Israel din Egipt în pustie, la Iordan şi
ţă
 mai departe, biruind acolo unde Israel, asemenea lui Adam, fusese
מ
nvins (Mt 2:15,Os 11:1, Is 49:3-7).Dup ce am stabilit baza hermeneuticii crtine a crii Exodului, putem
ă ă ţ
 studia ordinea etapelor acestei mântuiri memorabile, ca s vedem dac nu cumva
ă ă
 este o ordine de principiu şi tipic pentru felul în care Dumnezeu mântuieşte pe
ă
 toi oamenii. Într-adevr, Christos nu Se descoper evreilor în ara robiei, ca s
ţ ă ă ţ ă
 le dea o lege, dup care s-i salveze, pe temeiul condiiilor ei. El procedeaz
ă ă ţ ă
 exact invers. Mai întâi îi mântuieşte din Egipt pe cei ce cred, şi anume pe ceicare-şi dovedesc credina prin împlinirea condiiilor eliberrii. Şi Domnul nu
ţ ţ ă
 face distincie între evrei şi egipteni, fiindc unii egipteni cred şi, ca dovad,
ţ ă ă
 se altur poporului lui Dumnezeu.
ă ă
Umblând nevzut alturi de omul ales, învluit în coloana de foc sau de nor,
ă ă ă
 întruchipat în imaginea lui Moise şi a miilor de miei (sau iezi) jertfii în casa
ţ
 robiei şi pe fug mâncai în noaptea cinei pascale, Christos elibereaz pe fiii
ă ţ ă
 lui Israel „cu mân tare şi bra puternic”, înmulindu-Şi minunile, provocându-le
ă ţ ţ
 şi încercându-le credina la tot pasul. Dup ce îi elibereaz şi astfel îi
ţ ă ă
 
 
pregteşte spiritual, Fiul lui Dumnezeu le d Legea pe Sinai, la împlinirea a 7
ă ă
 sptni de la Exod, ceea ce se srbtoreşte pân astzi în calendarul iudaic,
ă ă ă ă ă ă
 sub numele de Şavuot (Cincizecimea, „Rusaliile”).Legea, Decalogul, Legmântul
ă
Legea (Tora) cuprinde nu numai Decalogul, ci toate poruncile, preceptele şiinstruciunile Domnului, cu aplicaii specifice culturii şi cerinelor timpului.
ţ ţ ţ
 Poruncile lui Dumnezeu sunt mult mai multe decât zece şi ele sunt destul dediverse în Lege: morale, ceremoniale, sanitare, juridice etc. Din punct de vedereal obligativitii lor pentru israelit, toate aveau autoritate moral, ca şi
ăţ ă
 interdicia dat în Rai prinilor noştri. Distincia pe care o facem noi, între
ţ ă ă ţ ţ
 moral şi ceremonial, este pur şi simplu convenional, didactic. Ea nu apare
ţ ă ă
 nicieri, în mod explicit, în teologia biblic; nici în Vechiul, nici în Noul
ă ă
 Testament. Aceast distincie este sugerat, este implicit în natura fiecrui
ă ţ ă ă ă
 comandament, dar nu este învat în mod direct.
ăţ ă
Pentru a înelege perspectiva biblic, trebuie s mai adugm c, în ambele
ţ ă ă ă ă ă
 Testamente, rareori Decalogul este numit Legea. Cele mai multe referiri biblice laLege, – de fapt, aproape toate – privesc
מ
ntregul sistem religios care a fost datlui Israel la Sinai.În mod obi_uit, Decalogul este numit: Leg
Ů
În mod obişnuit, Decalogul este numit: Legmântul,
ă
Cele Zece CuvinteCele Zece Cuvinte(Deka Logoi) sau M(Deka Logoi) sau Mrturia
ă
(documentul Leg(documentul Legmântului).
ă
Decalogul este un cod moral fundamental, un legmânt cu zece clauze. Dac ne uitm
ă ă ă
 puin la el, îns, vedem c nu cuprinde toate interdiciile morale posibile. Multe
ţ ă ă ţ
 alte comandamente morale au fost date dup aceea.
ă
Este u_r de observat c
ů
Este uşor de observat c Domnul a vrut s dea lui Israel, în copilria lui
ă ă ă
 spiritual, doar un rezumat al interdiciilor care se refer la cele mai obişnuite
ă ţ ă
 pcate. Dar frdelegi ca: vrjitoria, beia, perversiunile, oprimarea sracilor,
ă ă ă ă ţ ă
 calomnia, nedreptatea la judecat, prostituia şi multe altele nu apar în litera
ă ţ
 Decalogului. Ele sunt scrise în alte pri din Lege şi, totuşi, au exact aceeaşi
ă ţ
 autoritate şi obligativitate. Decalogul este numai un rezumat foartereprezentativ. El a fost fcut uşor de memorat, chiar pentru vârsta în care puiul
ă
 de om înva si numere degetele.
ţă ă
Decalogul este, de asemenea, un dar special pentru poporul celor salvai. Dac
ţ ă
 Christos a turnat asupra egiptenilor şi asupra zeilor lor 10 urgii, israeliilor
ţ
 le-a descoperit într-o manifestare de nemaiîntâlnit grandoare şi solemnitate, 10
ă
 imperative morale care condamn pcatul în diverse forme de manifestare:
ă ă
 religioas, socio-cultural şi psihologic.
ă ă ă
Fgduine mai bune
ă ă ţ
Este important s subliniem, îns, c Decalogul nu reprezint o form exhaustiv,
ă ă ă ă ă ă
 pancosmic şi etern a imperativelor divine. El este un cod cu aplicabilitate
ă ă
 universal, dar este formulat, în mod evident, în condiiile unui legmânt
ă ţ ă
 pmântesc, trector şi limitat de propriile sale slove: este adresat muritorilor
ă ă
 şi nu îngerilor („ca s trieşti multe zile…”, „s-i cinsteşti prinii…”, „s nu
ă ă ă ţ ă ţ ă
 comii adulter”), este dat unui popor care a fost eliberat din Egipt, cruia i s-a
ţ ă
 fgduit ara pe care i-o d Domnul Dumnezeul tu” (cf. 20:12) şi nu Cerul cu
ă ă ţ ţ ă ă
 Paradisul lui.nd Biblia ne spune c Noul Legnt a fost întemeiat pe fgduine mai bune, nu
ă ă ă ă ţ
 se refer la promisiunile omeneşti, ci la ale Domnului. Noul Legmânt ne
ă ă
 fgduieşte în Christos viaa vnic, Cerul şi Pntul Nou, nu doar zile multe
ă ă ţ ă ă
 în ara Sfânt, cum ne promite slova Decalogului. Este limitat în liter şi
Ţ ă ă
 pentru faptul c el se adreseaz în ebraic la persoana a doua, masculin,
ă ă ă
 
 
singular: evreului antic şi universului lui – nedoriii zei casnici, soia /
ţ ţ
 soiile, copiii, sclavii, vitele şi strinul rezident.
ţ ă
O alt limit a Decalogului, îns una foarte înelept potrivit scopului
ă ă ă ţ ă
 pentru care a fost redactat acest cod, este aceea c imperativele lui sunt, în
ă
 majoritatea cazurilor, negative. Ceteanului israelit i se interzice s-şi ucid
ăţ ă ă
 semenul, chiar dac-i este vrjmaş, dar iota Decalogului nu-i ordon s-şi
ă ă ă ă
 iubeasc în mod pozitiv aproapele şi s-i fac bine pe orice cale. Acest principiu
ă ă ă
 este scris în alt parte a Legii.
ă
Astfel Decalogul, ca imagine negativ a chipului divin, a caracterului desvârşit,
ă ă
 reprezint doar clişeul prin care privim realitatea moral într-un mod întunecos,
ă ă
 alb-negru şi inversat. Numai lumina lui Christos şi baia de Revelator şi Fixator aSpiritului Sfânt poate face s apar în vieile noastre chipul moral al lui
ă ă ţ
 Dumnezeu.Dispoziia firii omeneşti de a se mulumi cu umbra, cu religia motivat numai de
ţ ţ ă
 teama pedepsei şi de sperana moştenirii rii promise este ilustrat în istoria
ţ ţă ă
 lui Israel ca o demonstraie a neputinei Legii. Ea, Legea, cu toate poruncile ei,
ţ ţ
 inclusiv „cele zece cuvinte ale Legmântului” de la Sinai, a fost şi rmâne doar o
ă ă
 disciplin necesar, un pedagog şi o oglind. Când este scris în inim de
ă ă ă ă ă
 Spiritul Sfânt, ea nu se mai numr pe degete, pentru c nu se limiteaz la iot.
ă ă ă ă ă
 Acum „slujim Domnului într-un spirit nou, nu dup vechea liter” (Rom 7:6), pentru
ă ă
 c în Christos, Duhul Domnului este Stpân, şi unde este El, acolo este libertate
ă ă
 moral şi o slav care nu poate fi atins sub Lege, nici chiar prin cea mai bun
ă ă ă ă
 slujb spat în piatr, care este doar aductoare de moarte şi de ond (2Cor
ă ă ă ă ă ă
 3:7-18).Domnul, îns, „ne-a fcut în stare s fim slujitorii unui legnt nou, nu
ă ă ă ă
 al literei, ci al Spiritului; fiindc litera omoar, dar Spiritul d via” (ibid.
ă ă ă ţă
 v. 6). „Legea a fost dat prin Moise, dar harul şi adevrul au venit prin Iisus
ă ă
 Christos” (In 1:17). Avantajul celui ce priveşte mai sus de liter, evreu sau
ă
 neevreu, contemporan cu Moise sau cu Pavel, nu este doar un exerciiu etic pentru
ţ
 domesticirea şi dresarea unui animal social, ci mântuirea însşi, izbvirea
ă ă
 deplin de pcat: „Pcatul nu va mai stpâni asupra voastr, fiindc nu suntei
ă ă ă ă ă ă ţ
 sub Lege, ci sub Har.” Credinciosul care este fiu al lui Dumnezeu, iertat şimântuit, nu este sclavul unei legi, oricare ar fi ea, ci sclavul iubiriitransformatoare care l-a rscumprat. O asemenea dragoste nu se d înapoi de la
ă ă ă
 litera imperativ, dar întotdeauna trece dincolo de iot şi de cirt.
ă ă ă
Problema noastr este c avem o Lege cu majuscul, pe care credem c o
ă ă ă ă
 înelegem, şi un „har” scris cu liter mic, în faa cruia stm contrariai şi
ţ ă ă ţ ă ă ţ
 neîncreztori. Dac Galatenii au primit manifestrile puterii Duhului prin
ă ă ă
 „auzirea credinei”, prin „zugrvirea” lui Christos Cel Rstignit în faa
ţ ă ă ţ
 conştiinei lor (Gal 2:1-5), şi nu prin faptele Legii, cum ar putea crede cineva,
ţ
 astzi, c ultima revrsare a Duhului întârzie din cauz c nu se fac legiferri
ă ă ă ă ă ă
 mai stricte, ori pentru c nu se adopt un tip de legalism mai cult, mai parfumat,
ă ă
 mai puin stresant,… şi nu din cauza profundei necunoaşteri de Dumnezeu?
ţ
Cântarea lui Moise, aşa numita Cântare a Mrii, este cântarea bucuriei mântuirii,
ă
 îna
؀
inte de primirea Legii. Înainte de Exodul 20 vin capitolele 12-14, cu eliberareaşi trecerea Mrii, capitolul 15 cu cântarea mântuirii, capitolul 16 cu mana din
ă
 cer, capitolul 17 cu stânca dttoare de ap, capitolul 18 cu un sfat providenial
ă ă ă ţ
 venit de la Domnul pe o cale neconvenional. Prin acestea, poporul este pregtit
ţ ă ă
 pentru marea srbtoare de la Sinai, c
ă ă ג
nd va auzi glasul Celui Prea Înalt.Limite şi dincolo de eleEste interesant c Domnul alege Sinaiul (Horeb) ca loc al descoperirii
ă
 

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
explodiana liked this
explodiana liked this
genuis liked this
mdunareanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->