INTRODUCERE

Una dintre functiile cele mai importante ale medicinei familiei este fireste asistenta medicala a familiei . Omul se naste, se dezvolta, traieste, se imbolnavaste , se vindeca sau moare intr-o familie , starea sa de sanatate fiind foarte mult influentata de factorii familiali . Cunoasterea relatiilor familiale, a influentelor fizice si psihice deseori reciproce ale membrilor unei familii, observarea medilui familial unde pacientul este ingrijit sau unde se afla nepregatit, neaparat in fata bolii, ofera medicului de familie o mai buna intelegere a posibilitatilor si imposibilitatilor de prevenire diagnostic si terapie. Este important ca medicul de familie sa-si formeze o imagine reala atat asupra problemelor medicale ale unei familii, cit si asupra problemelor psihologice, sociale si economice care ar putea influenta starea de sanatate a familiei. In anumite situatii problemele familiale pot influenta sau chiar determina aparitia anumitor boli, iar medicul de familie trebuie sa fie pregatit sa le identifice la timp si sa incerce de multe ori cu delicatete sa le influenteze in sensul depasirii lor . Domeniul medicinii de familie. Una dintre cele mai specifice caliti a asistenei medicale de Medicina Familiei este continuitatea. "Medicina de Familie este secia clinic fr perei din care pacientul nu se externeaz niciodat" - Dr. Tudoran T. Relaia medic-pacient n procesul medicinii de familie este iniiat, stabilit, dezvoltat i meninut pentru ambele sexe, toate vrstele, n cursul timpului i independent de tipul problemei. Aceasta ar putea defini domeniul Medicinii de Familie: Utilizarea conceptului de sanatate a familiei porneste de la faptul ca o persoana, in dezvoltarea sa somatica, psihica si sociala, este puternic influentata de mediul familial. Sanatatea familiei reprezinta mai mult decat suma sanatatii membrilor componenti, ci exprima inter-relatiile care se stabilesc in cadrul acestui grup social. Exist perioade n care asistena medical a pacientului rmne strict n grija medicului de familie: perioada dezvoltrii psihosomatice a copilului medicina omului sntos perioada cuprins ntre sntate i boal perioada de trecere de la starea de boal la sntate naterea i moartea ca evenimente ale vieii ciclul vieii familiei.

Medicina de Familie, ca specialitate, nu duce la ngustarea domeniului ci la delimitarea lui. Ea nu trebuie recunoscut doar intraprofesional ci trebuie s-i gseasc recunoaterea i n rndul beneficiarilor serviciilor ei.

I. STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI Definitia familiei Clasificarea familiilor Ciclul vietii familiei Functiile familiei

1. Definiia familiei Modele de definire: a) Doi sau mai muli indivizi care locuiesc n aceeai gospodrie, care pot stabili unele legturi afective comune i care sunt legai prin ndeplinirea unor sarcini sociale n comun (Baranowski i Nader, 1985); b) Grup special inut laolalt de legturi afective semnificative, mai degrab, dect o entitate legal, economic, biologic sau genetic (Leavitt, 1982); c. Dou sau mai multe persoane cuprinse ntr-un grup n care persoanele: au legturi de snge, cstorie, adopie sau consimmnt mutual; interacioneaz unul cu altul n cadrul unui statut familial al unor poziii i roluri desemnate sau asumate; creeaz i menin o subcultur comun (Stevenson, 1977);

d) Un sistem seminchis de actori care ocup poziii interrelate definite de societatea din al crui sistem face parte familia, ca unic pentru sistemul respectiv cu privire la coninutul rolurilor i ideile legturilor de rudenie (Robgers, 1973); e) Un grup de doi sau mai multe persoane legate prin snge, cstorie sau adopie i locuiesc mpreun (Biroul de recensmnt SUA 1975); Definiia OMS: "Familia reprezint o persoan sau un grup de persoane care triesc mpreun i au legturi de snge, prin cstorie sau adopiune." 2. Clasificarea familiilor L a baza clasificrii stau numrul persoanelor, relaiile dintre membrii familiei, funciile fiecruia precum i relaiile cu comunitatea. I. FAMILII TRADIIONALE:

a. Familia nuclear = so, soie i urmai locuind ntr-o gospodrie comun. b. Diada nuclear = so i soie, singuri, fr copii sau copiii nu locuiesc mpreun
cu ei.

c) Familia lrgit = perechea + rude pe vertical = so, soie, copii + prinii unuia dintre soi sau ai ambilor; pe orizontal = copii + frai sau surorile unuia dintre soi; lrgit att pe vertical ct i pe orizontal

d) Familia cu un singur printe (decapitat) e) Reeaua de rudenii - gospodrii nucleare sau membrii necstorii care locuiesc aproape i au un schimb permanent de bunuri i servicii; f) Familia poligam (n cult islamic). II. FAMILII NETRADIIONALE: (experimentale, uniuni) Caracteristici: structur cvasifamilial sau persoane vrstnice nenrudite, mprind un aranjament comun, gospodrie comun i cheltuieli mprite; relaie de familie afiliat n care membrii mai vrstnici nenrudii au fost integrate n familii mai tinere; afilierea nerezidenial prin care poate fi meninut relaia dintre ruda mai vrstnic i ali membri ai familiei extinse; familia binuclear; familia reconstituit sau familia vitreg; familia consensual (concubinaj), coabitare heterosexual cu un mariaj "de facto" dar fr forme legale; uniunea homosexual de pereche sau mai muli membrii ntr-o singur gospodrie.

Teorii ale dezvoltrii familiei. Teoriile dezvoltrii familiei se ocup de aspectele generale ale vieii de familie. Ele consider c, n experiena vieii familiei ca proces diacronic exist faze i modele succesive, distincte i diferite. Ideea de ciclu al vieii familiei presupune c exist o doz mare de interdependen ntre membrii familiei. Ca urmare a acestei interdependene, familiile se schimb de fiecare dat cnd li se adaug noi membrii sau cnd unii o prsesc. Aceste schimbri, numite puncte critice, de tranziie vor mai avea ca rezultat schimbri n statutul i rolurile membrilor familiei. O familie sntoas ndeplinete roluri corespunztoare, implicite i explicite, potrivit vrstei, competenei i nevoilor membrilor n ciclul vieii familiei. Au fost mai multe ncercri de etapizare a ciclului vieii familiei, unele cu caracter mai general, acoperind toate tipurile de familie, dar cele mai multe au avut n vedere naterea copiilor. Prezumiile legate de cadrul de dezvoltare al familiei pot fi rezumate dup cum urmeaz:

a. Familiile se dezvolt i se schimb n mod similar i consecvent. b. Oamenii iniiaz aciuni pe msur ce se maturizeaz i interacioneaz cu alii ca i pe msura presiunilor din mediu. c. Familia i membrii familiei trebuie s ndeplineasc anumite sarcini legate de timp, stabilite de ei sau sarcini determinate de cultur i societate. d. Familiile tind s aib un nceput i un sfrit. e. n perioadele de tranziie de la o etap la alta ntreaga familie sufer un dezechilibru, o provocare. Asupra constituirii familiei conjugale acioneaz mai muli factori: instinctuali (reproducere) afectivi (dragostea) sociali tradiionali-culturali morali juridici etnici.

Ideal ar fi ca aceti factori s nu acioneze foarte puternic asupra constituirii familiei i nici unul din ei n mod exagerat sau preponderent, dar trebuie inut cont de ei datorit funciilor familiei ca i comunitate social pe care va trebui s ndeplineasc i pentru a evita dificulti i conflicte n timpul evoluiei ciclului vieii de familie. Din punct de vedere istoric, norme morale i juridice au reglementat constituirea i protecia familiei ca: interzicerea incestului, cstoria exogam, monogamia, obligativitatea de protecie a minorilor. n concluzie, familia este un nucleu social elementar ntemeiat prin cstorie care unete pe soi i pe descendeni prin raporturi strnse de ordin biologic, economic i spiritual. n Romnia, familia nu a constituit un obiect de studiu foarte important din punct de vedere social i mai ales medical. Reorientarea aezrii familiei n centrul preocuprilor multor domenii i instituii, medicina se repliaz i ea ntr-o abordare a Medicinii Familiei i Sntii Familiei. Utilizarea conceptului de "Sntate a Familiei" pornete de la faptul c o persoan n dezvoltarea sa somatic, psihic i social este puternic influenat de mediul familial. Sntatea familiei nseamn mai mult dect suma sntii individuale a membrilor si; ea exprim interrelaiile ce se stabilesc n cadrul acestui grup social. Legat de tipurile de familie i clasificarea lor precum i cele de structur, n Romnia predomin cu o mare majoritate de peste 90% familia nuclear iar mrimea medie a familiei este de 3 membrii - conform recensmntului din 1977 - fa de 5 membrii n 1930. Familiile cu numr mai mare de membrii sunt mai frecvente n mediul rural fa de cel urban iar raportul de vduve/vduvi n 1977 a fost 4/1.

OMS, conform unei statistici din 1965, apreciaz: 28% cupluri cstorite cu copii, 35% cupluri fr copii sau nu au copii n ngrijire, 24% familii formate dintr-o singur persoan, 8% prini singuri, dependeni sau independeni de copii, 5% alte categorii. O alt analiz legat de structura pe persoane i relaia lor de cstorii, prezentat de OMS: 45% cupluri cstorite, 32% cstorii fr copii sau fr copii n ngrijire, 10% persoane singure, 9% prini singuri, dependeni sau nu de copii, 4% altele. Analiza mrimii familiei pe numr de membrii, conform datelor OMS din 1985: 6% din familii sunt formate din 6 sau mai multe persoane, 17% din 5 persoane, 17% din 3 persoane, 33% din 2 persoane, 24% dintr-o persoan. Din punct de vedere al etapelor de dezvoltare a unei familii precum i extincia ei, s-a constatat o evoluie secvenional similar. Aceasta a dus la ncercarea de prezentare a diferitelor modele de cicluri de via a familiei n funcie de : evenimentele demografice ale familiei etapele vieii femeii modelul Stevenson (1977) modelul Duvall, cel mai complex model, n funcie de rolul i funcia prinilor, analiznd att evenimentul ct i poziiile n familie.

Momentul constituirii familiei o reprezint cstoria iar extincia sau dizolvarea ei, decesul unuia dintre soi. Durata medie a ciclului vieii de familie se situeaz n jurul a 42 de ani. Dac se ncearc o superpozare a modelelor, se constat o suprapunere a lor. 3. Modele de cicluri ale vieii familiei. I. MODELUL STEVENSON (1977) Familia: - nceptoare n faza de cristalizare n faza de integrare n faza de actualizare

II. n funcie de ETAPELE VIEII FEMEII 1) 2) 3) 4) 5) Vrsta la cstorie 22 ani Vrsta naterii primului copil 23 ani Vrsta naterii ultimului copil 29 ani Vrsta cstoriei primului copil 45 ani Vrsta la naterea primului nepot 46 ani 6) Vrsta la cstoria primului nepot 68 ani 7) Vrsta la naterea primului strnepot 69 ani 8) Vrsta la deces 75 ani III. Dup ROLUL I FUNCIA PRINILOR

a. b. c. d.

Viaa sexual Viaa marital-conjugal Viaa printeasc Viaa de printe adult

IV. n funcie de PRINCIPALELE EVENIMENTE DEMOGRAFICE (anexa1) 4. Funciile de baz ale familiei

a. Funcii fizice (biologice i economice):

reproducere furnizare de hran mbrcminte i adpost, aprare de pericole ngrijirea sntii

b. Funcii afective:
satisfacerea nevoilor afective ntre soi, ntre prini i copii, ntre membrii diferitelor generaii; bucuria traiului mpreun, companie plcut, ncurajare;

c. Funcii sociale:
asigurarea gruprii sociale ntrirea stimei de sine sprijinirea creativitii i a iniiativei dezvoltarea i susinerea personalitii membrilor ei transmitor al culturii de la o generaie la alta pregtirea membrilor pentru locurile n ierarhia social imprimarea controlului i a sentimentului de dreptate (reguli, drepturi, obligaii i responsabiliti caracteristice societii umane).

Sarcinile de dezvoltare ale individului i familiei Familia Asigurarea diverselor faciliti pentru diferite nevoi ale familiei. mprirea responsabilitii traiului familiei. Meninerea unei relaii maritale vitale. Meninerea unei comunicri deschise constructive ntre generaii. Meninerea contactului i comunicrii cu rudele.

Lrgirea orizontului social al tuturor membrilor familiei. Meninerea unor standarde morale i etice sntoase. Fraii Dezvoltarea unei structuri freti afective. Socializarea (nvarea rolului legat de gen). Angajarea n stabilirea rolului unul fa de altul. Furnizarea de informaii frailor mai tineri privind coninutul sarcinilor la adolescen. Modelarea rolului comportamentelor heterosexuale ntre cei de vrsta lor. Acordarea de sprijin i nelegere frailor adolesceni. Fraii adolesceni servesc de mediatori n familie i ntre fraii mai mici i comunitatea mare. colari (6-12 ani) nsuirea deprinderilor fizice pentru activiti fizice preuite. Formarea de deprinderi sntoase fa de propriul corp i dezvoltarea lui. Dezvoltarea unei personaliti sociale cu colegii. nvarea de roluri sociale potrivite. Formarea de deprinderi intelectuale fundamentale (de ex. cititul). Dezvoltarea conceptelor necesare vieii de zi cu zi. Formarea unui control moral interior i a unui sistem de valori. Dobndirea independenei personale fa de prini i ali aduli. Formarea de atitudini sociale fa de grupurile i instituiile sociale. Adolescenii (13-20 ani) Dobndirea de relaii noi i mai mature cu colegii de ambele sexe. nsuirea rolului social masculin sau feminin. Acceptarea propriului corp i folosirea lui. Pregtirea pentru cstorie i viaa de familie.

Pregtirea pentru o profesie sau o carier. Dobndirea unei identiti i nsuirea unei ideologii. A dori i a obine un comportament social responsabil. Adulii (30-50 ani) Obiectiv de a fi responsabili fa de propria cretere i dezvoltare, ca i fa de proiectele organizatorice i de a ajuta generaiile tinere i vrstnice, fr a le controla. Dezvoltarea forei socio-economice. Evaluarea relaiei dintre ocupaia/cariera persoanei i sistemul de valori. Ajutarea persoanelor tinere s se integreze mai bine. ntrirea/restabilirea intimitii cu partenerul sau persoanele apropiate. Formarea de prietenii adnci. Ajutarea vrstnicilor n ultimii ani ai vieii. Asumarea de poziii responsabile n activitile profesionale, sociale i ale comunitii. Meninerea i mbuntirea cminului. Folosirea timpului liber n mod creativ i plcut. Acomodarea la schimbri biologice i/sau personale. II. Factorii care influenteaza starea de sanatate a familiei Definitia sanatatii familiei Functiile si sarcinile familiei legate de sanatate Indicatorii starii de sanatate afamiliei Factorii care influenteaza sanatatea familiei

Parcurgerea de ctre familiile a tuturor etapelor menionate n ciclurile vieii familiei poart numele de dezvoltare normativ. Nu toate familiile vor parcurge lin i normal aceste etape. Tot ce nu se suprapune pe situaia dezvoltrii normative, se numesc situaii paranormative i pot include: avortul spontan, separarea i divorul, mbolnvirea grav a unui membru de familie, infirmitatea, moartea, schimbri n starea socio-economic a familiei. Aceste situaii modific substanial evoluia ciclului familiei i sarcinile de dezvoltare care-I stau n fa.

n conceptul asistenei primare de sntate, medicul de familie i asistenta medical comunitar trebuie s cunoasc i aceste aspecte pentru a putea interveni competent n situaiile de criz, determinate de evoluia paranormativ a familiei. DEFINIIA SNTII FAMILIEI Sntatea familiei este abilitatea ei continu de a menine o structur a sistemului familiei care s faciliteze ndeplinirea funciilor definite n interaciune cu sistemele sociale, politice, economice i sanitare. Din perspectiva cadrului de dezvoltare, sntatea familiei poate fi definit ca: Deinerea capacitilor i resurselor pentru a ndeplini normele de dezvoltare a fiecrei etape din ciclul vieii familiei. O familie sntoas poate fi numit i evaluat dup abilitatea sa de a ndeplini autongrijirea esenial sau capacitatea de ngrijiri independente, s apeleze ct mai puin la sisteme, organizaii sau instituii care pot prelua din sarcinile familiei. Cu ct o familie i poate pstra integritatea structural i funcional i este mai puin dependent, cu att este mai sntoas. Pentru studiul familiei i msurarea sntii ei, OMS recomand cel puin patru indicatori: demografici medicali sociologici economici.

Funciile i sarcinile familiei legate de sntate a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. Asigurarea de hran, adpost, mbrcminte adecvat. Meninerea unui mediu fizic casnic ce sprijin sntatea. Meninerea unui mediu casnic psiho-social care sprijin sntatea. Asigurarea de resurse pentru pstrarea igienei personale. Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale. Educaia pentru sntate. Promovarea sntii (alimentaie, exerciii fizice). Luare de decizii legate de sntate i boal. Recunoaterea tulburrilor de dezvoltare. Recunoaterea tulburrilor strii de sntate. Solicitarea ngrijirii sntii. Solicitarea ngrijirii mbolnvirii. Solicitarea ngrijirii danturii. Primul ajutor. Urmrirea medicaiei prescrise i neprescrise. ngrijirea bolii acute sau cronice. ngrijirea pentru recuperare. Implicarea n sntatea comunitii (spiritul bun, umanitar). Programe naionale.

m.
n. o. p. q. r. s.

Indicatorii sntii familiei Utilizarea conceptului de Sntate a Familiei pornete de la faptul c o persoan n dezvoltarea sa somatic, psihic i social este puternic influenat, i uneori pentru totdeauna, de mediul familial. Chiar dac persoana respectiv nu aplic n mod tradiional cultura familiei din care i are originea, ea face permanent referin, chiar negnd, la familia genitorilor si. Pentru a putea aprecia sntatea familiei n toat complexitatea ei ca nfiinare, evoluie, satisfacerea funciilor i dezvoltarea, pot fi puse la dispoziie diferite metode analiznd structura, relaiile, funciile li diferii indicatori. a) INDICATORII DEMOGRAFICI - se refer la structura familiei i evenimente care intervin n aceasta: Structura familiei: numr de persoane care compun familia (mrimea) vrsta nivelul de instruire ocupaia i tot ce deriv din ea (nivel cultural, material).

Aceste descrieri se fac, n general, n raport cu capul familiei. Mrimea medie a familiei: este reprezentat de numrul membrilor

familiei. Acest indicator este interesant de studiat diacronic pe parcursul secolelor, deceniilor i ofer date interesante cu importan chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale i de sntate. Ca urmare a scderii natalitii n rile dezvoltate, fenomen nregistrat n ultimii ani i n Romnia, numrul copiilor pe familie a sczut, a crescut numrul familiilor fr copii, al celibatului i al familiilor formate dintr-o singur persoan. Ce este important ns c indicatorii structurali i de mrime impun noi tendine de asisten medical i social a familiei. La numrul mare de familii cu persoane singure sau fr copii, sistemele sociale sunt obligate s preia sarcini care altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai familiei. Tipuri de familie. Importana acestui indicator n asociere cu cele de mai

sus este c determin consecine pe plan medical: deplasarea centrului de greutate a solicitrilor medicale din domeniul materno- infantil spre persoanele vrstnice; restructurarea sistemului de asisten medical cu accent pe serviciile sociale destinate categoriilor dezavantajate i la risc; necesitatea colaborrii serviciilor de sntate, mai acut ca oricnd, cu organizaii i instituii care au preocupri n noile probleme aprute. Indicatori demografici dinamici:

divorialitatea nupialitatea mortalitatea general i specific sporul natural

Dei par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce i la consecine pe plan medical dar, i dezvoltarea asistenei medicale poate influena, la rndul ei, aceti indicatori (ex. mortalitatea specific). b) INDICATORI SOCIALI: = domeniu de preocupare a profesionitilor din asisten social i sociologie, instituii cu care domeniul sntii i mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie s aib o foarte strns colaborare i aciuni n parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de familie este o problem prioritar social i secundar medical. c) INDICATORII ECONOMICI: nu constituie n mod direct preocuparea profesionitilor din sntate dar, nu este indiferent nivelul economic fa de fenomenul sntate boal: costul bolii pentru familie nivelul de dezvoltare economic a rii venitul mediu pe membrii de familie nivelul de dezvoltare, urbanizare i industrializare familia i membrii si contribuabili solidari la sistemul de sntate.

d) INDICATORI MEDICALI: Prevalena factorilor de risc n familie Prevalena bolilor n familie Agregarea bolilor n familie FACTORII DE RISC specifici familiei i problemele de sntate induse de ei

ETAPA

FACTORII DE RISC

PROBLEME DE SNTATE

Cuplul i familia ateptnd copiii, prini tineri (I III)

- lipsa de cuntine privind planificarea familial - cstoria adolescenilor

- dispareunie - cstorie nereuit - sarcin la vrsta

- lipsa de cunotine privind adolescenei rolurile conjugale i sexuale - nateri de copii i prematuri acomodrile - lipsa ngrijirilor prenatale - alimentaia necorespunztoare - sub- i supragreutatea - obiceiuri alimentare nesntoase - fumat, alcool, droguri, cafea - primipar sub 16 ani sau peste 35 de ani - antecedente de HTA - infecii n timpul sarcinii ca: rubeol, sifilis, gonoree - factori genetici - factori economici - pericole legate de locuin sau cu greutate mic - traumatisme la natere - malformaii congenitale - accidente - moartea subit a sugarulu

Familia cu

- locuin periculoas

- tulburri de comprtament

copii colari (IV)

- cmin nestimulant - folosirea incorect a resurselor pentru copii - mediu srccios - maltratarea, neglijarea copiilor - model de via de utilizare a instituiilor sociale, copii muli apropiai de vrst - stima de sine redus - copil ap ispitor - infecii, accidente, spitalizri - prini imaturi, dependeni, incapabili pentru responsabiliti - pedeapsa fizic pentru ascultare - substane toxice neprotejate n cas - sub- i supraalimentaia

- probleme de vz i limbaj - boli transmisibile - probleme colare - carii dentare - retardare mintal - boli maligne - boli psihice - accidente casnice - sub- i suprapondere

ETAPA
Familia cu adolesceni (V)

FACTORII DE RISC - origine rasial i etnic a familiei - stiluri de via i comportament - inabilitatea soluionrii problemelor - factori socio-economici care contribuie la relaia cu colegii

PROBLEME DE SNTATE - mori violente i traumatisme - alcoolism, folosirea de droguri - sarcin nedorit - boli cu transmisie sexual

- familia preuiete agresivitatea i competiia - valorile familiei inflexibile - atitudini riscante - conflicte ntre prini i copii - presiuni de a mplini speranele familiei Familia cu aduli de vrst mijlocie (VI VII) - HTA, diabet, obezitate - fumat, sedentarism - alimentaie bogat n colesterol - modele ale personalitii legate de stres - predispoziie genetic, sex, ras - folosirea contraceptivelor orale - specificul zonei geografice - obiceiuri alimentare - alcool, scandal - poluani naturali - clasa social, locuin - depresie, gingivite Familia cu aduli vrstnici (VIII) - vrsta, pensionarea - interaciunea medicamentelor - depresia, tulburri metabolice - boli endocrine i cronice

- boli psihice

- boli cardiovasculare - coronaropatii - AVC - cancer - accidente - omucideri, sinucideri - boli mintale - paradontopatii, edentaie

- confuzie mintal - scderea acuitii vizuale - tulburri de auz - HTA, depresie

- pierderea partenerului - venitul redus - alimentaia necorespunztoare - sedentarism - mediile, stilurile de via trecute - lipsa pregtirii pentru moarte Utilizarea dezvoltrii familiei pentru medicul de familie Teoria dezvoltrii familiei ajut Medicul de Familie:

- boli acute infecioase (grip, pneumonie) - leziuni ca: arsuri, cderi - moarte fr demnitate

a. S se ocupe de familie pe tot parcursul ciclurilor vieii ei. b. S-i priveasc pe membrii familiei n interaciunea unuia cu altul. c. S observe felul n care membrii familiei i unitatea familiei se influeneaz reciproc.

d. S recunoasc prin ce situaie care ar putea determina o criz, trece o familie la un moment dat. e. S identifice perioadele de cretere i dezvoltare att pentru membrii familiei n mod individual ct i pentru familia ntreag. f. S recunoasc asemnrile i deosebirile n ciclurile vieii familiilor.

g. S respecte felul n care cultura i familiile se influeneaz reciproc. h. S prevad prin ce trece o familie n oricare moment din ciclurile vieii familiei. (Duvall i Miller, 1985) III. Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului Mecanisme Situatii patologice

Mecanisme:

I.

Ereditatea

Riscul mostenirii de catre copii a unor tare geneticemanifeste/latente la parintii lor (risc crescut daca cei 2 parinti au o incarcatura ereditara proprie sau familiala diagnosticate cunoscute); Lipsa sfatului genetic in situatii suspecte Riscul mostenirii de catre parinti a tarelor genetice de la proprii ascendenti ( risc crescut de a dezvolta aceleasi boli genetice ca si proprii parinti + posibilitatea ca aceste boli sa se manifeste tardiv, in a 2-a jumatate a vietii) Dezvoltarea copilului Exista relatii evidente intre (dis)functionarea familiei si dezvoltarea insuficienta a copilului (depresie, apatie, perturbari afective, boli infectocontagioase, suicid) prin: relatii afective reduse intre soti relatii reduse afective intre: parinti si copii bunici copii frati naturali/vitregi conceptii gresite ale parintilor despre valoarea sanatatii si caracteristicile starii de bine/bolii suferintei.

III.

Zestrea patologica familiala mostenita de copii: ereditate, obiceiuri dizarmonice de viata, mostenirea unor profesii sau vocatii: Varsta parintilor Stilul de viata familiala: alimentatia (program, calitate cantitate) timpul liber (posibilitati de loisir) conditii de igiena timpul afectat profesiei/familiei/instruirii si educatiei impartirea responsabilitatilor tipuri de dependenta: alcoolism, stupefiante, tabagism climatul familial: situatia economica: spatiul locativ (suprafata locuibila, dotari utilitare si de confort, nr. de persoane); venit mediu pe membru de familie/an; distributia bugetului subzistenta, servicii medicale, alocatii pentru instruire, cultura, recreatie -; accesul la informatii situatia socio-culturala: nivelul de educatie si instruire climatul familial (relatii parinti copii, tipuri de familie: mono-parentala, biparentala, reconstituite, nucleara, extinsa; ocupatiile profesionale ale parintilor; personalitati accentuate in familie membri ai familiei aflati in conflict cu legile sociale apartententa religioasa: restrictii alimentare, sociale, medicale, culturale sau de instruire, ritualuri periculoase etc;

IV. V.

Familia sursa de boli cronice si contagioase Drame familiale cu rasunet asupra celorlalti membri ai familiei: vaduvie, divort, singuratate, celibat, batranete.

Situatii patologice 1. social:

primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri divergente, devitalizate, pasive) pauperitatea confort deficitar material in sanul familiei intruziunea unor persoane straine in familie diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala, de educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena)

2. psihologice:
conflicte, stari tensionale, indiferenta lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa legaturi extra-conjugale abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si sotul inocent) decesul unui membru al familiei nereusita/esecul conflicte intre generatii atitudinea dominatoare-autocratica a unuia din soti

3. Modele imprimate:
alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante de comportament alimentar) uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante) mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori, bibliotecari-anticari, industria chimica, personal medical etc. igiena vietii: ritmul activitate-odihna evitarea concediilor de odihna sau medicale neplanificarea activitatilor atitudinea fata de propria sanatate si gradul de adresabilitate/accesibilitate la serviciile medicale

4. Conditii somato-psihice boli fizice/psihice ale unui membru al familiei deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie nasterea unui copil cu handicap

IV.

BOLI CU AGREGARE FAMILIALA

Medicului de familie ii revine sarcina de a aduna informatii privind starea de sanatate a familiei. Aceasta se poate realiza in urmatoarele situatii: inscrierea pe lista de asigurati casatoria : la examinarea medicala in vederea eliberarii certificatului medical pentru casatorie examenul medical la angajare luarea in evidenta si supravegherea gravidei consultatii curente vizite la domiciliu anchete epidemiologice control medical periodic cercetari populationale

In situatiile enumerate medicul de familie poate depista factorii de risc medical sau social pe care o familie ii poate avea: factorii genetici locuinta necorespunzatoare alimentatia necorespunzatoare obiceiuri necorespunzatoare relatii necorespunzatoare stresuri familiale

Medicul de familie este cel care aduna date despre ereditate . In acest sens pot fi evidentiate boli cu agregare familiala. Tot in acest moment putem depista si factori de risc externi, care pot fi intretinuti de familie, De exemplu: glucide lipide fumatul "in familie" consumul de alcool "in familie" sedentarismul agresivitatea abandonul, etc consum excesiv de sare

Ne revine sarcina sa alcatuim O RISCOGRAM A FAMILIEI si sa incercam, educand pacientii sa combatem acesti factiori de risc. Familia reprezinta si un ecosisitem microbiologic si in cazul bolilor infecto-contagioase, medicul de familie este cel care depisteaza si initiaza masuri profilactice pentru aceste boli.

Implicatii medico-legale ale testelor genetice

Testele genetice permit studiul caracterelor genetice (harta genetica) a unui individ a) Exista mai multe tipuri de teste destinate unor situatii variate: unele sunt utilizate de la inceput pentru a aprecia riscul unei persoane de a transmite descendentilor o anumita boala ereditara; alte teste servesc pentru a determina predispozitia unui individ de a dezvolta o boala particulara, in scopul initierii unui tratament preventiv la subiectii su risc se utilizeaza si teste in cadrul diagnosticului antenatal pentru a determina daca copilul care se va naste prezinta o boala ereditara grava (ex. O miopatie) sau anomalie cromozomiala grava (o trisomie 21), de maniera a propune parintilor o eventuala intrerupere voluntara a sarcinii; unele teste sunt utilizate in cadrul diagnosticului pre-implantatoriu, unde se cerceteaza la embrionii conceputi in eprubeta caracteristicile unor boli ereditare, in scopul de a implanta numai embrionii indemni de o serie de boli redutabile (hemofilie, mucoviscidoza)

b) Probleme ridicate de subiect Examenul caracteristicilor unei persoane poate avea importante consecinte asupra derularii vietii sale ulterioare: descoperirea unei predispozitii pentru o boala particulara risca sa modifice stilul de viata de pana in acel moment sau sa induca o angoasa majora pentru o boala care,posibil, nici nu se va produce vreodata (cancer, boala cardio-vasculara); Riscuri: Riscul de a utiliza unele teste de catre companiile de asigurari sau de catre angajatori facilitarea unor practici discriminatorii in viata sociala Transmiterea acestor informatii la o alta persoana: exista un risc intre pastrarea secretului medical si ne-asistarea unei persoane in pericol in cazul in care subiectul refuza de a aduce la cunostinta familiei riscul particular relevat prin examenul genetic pe care l-a efectuat; Dezvoltarea cercetarii vizand identificarea genelor care ar fi responsabile de unele comportamente (homosexualitate, alcoolism, agresivitate); exista riscul ca societatea sa se debaraseze de responsabilitatea sociala si politica de control a acestor anomalii; Riscul deviatiilor in practica eugenica: O practica necontrolata a diagnosticului preimplantator risca a determia o triere a embrionilor in in scopul de a avea un copil ca la carte sau de a obtine o normalizare a speciei umane numai prin reimplantarea embrionilor normali, adica nepurtatori de boli sau defecte genetice. Dezvoltarea diagnosticului prenatal poate duce la multiplicarea avorturilor terapeutice abuzive, adica facute pentru o boala benigna. V. Patologia familiei a. Infertilitatea conjugala b. Contestarea relatiilor de filiatie

c. Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat d. Violenta familiala

a. Infertilitatea conjugala
Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala normala (3 raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive. Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de: 6 luni (50% sanse) 1 an (90% sanse) 2 ani (10% sanse)

Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril. c Clasificare: i. ii. Infertilitatea de cauza feminina Infertilitatea de cauza masculina Infertilitatea de cauza feminina: I primara absenta sarcinii in antecedente I secundara exista in antecedente cel putin o sarcina I involuntara act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale I voluntara prin mijloace contraceptive I fiziologica in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele infertile lunare

i.

Cauze: factori vulvo-vaginali: malformatii, stenoze, tumori, reflux spermatic exagerat, pH vaginal f. acid, vaginism, dispareunie factori cervicali: malformatii, tumori, atrezii, stenoze, rupturi, modificari ale glerei, incompatibilitate imunologica; factori uterini: malformatii, hipoplazii, tulburari de statica, tumori, stenoze, sinechii factori SNC: tumorali, functionali factori tubari: inf.gonococice, TBC, endometrioza, sdr. Aderential, spasm factori ovarieni: distrofii sclero-chistice, endometrioza, tumori, iradieri

ii.

Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara a. anomalii ale spermatogenezei: infectii congenitale epididimite orhite: urliana, TBC, gonococica

varicocel, tumori, iradieri medicamente: sulfamide, narcotice tabagism alcoolism boli carentiale expunerea latemperaturi excesive

b. la nivelul cailor ejaculatorii: epididimite, absenta congenitala a canalelor deferente b. Contestarea relatiilor de filiatie Codul Familiei reglementeaza relatiile de filiatie, adica legatura de descendenta intre copil si parintii sai. Daca maternitatea rezulta din actul nasterii (desi principiul mater est quem gestatio demonstrant este atacat astazi de posibilitatea donarii de ovule), paternitatea se bazeaza pe prezumtia legala stabilita de art. 53 CF care stipuleaza :copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Identic se procedeaza si in cazul divortului, daca se stabileste conceptia copilului in timpul casniciei si nasterea sa inainte de a doua casatorie a mamei (300 zile de la conceptia copilului) . Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. Daca aceasta perioada este cuprinsa in timpul casatoriei, presupune conceptia copilului in casatorie, deoarece este durata cea mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei sarcini viabile. Deci, copilul nascut <300 zile de la desfacerea casatoriei sau > 180 zile de la realizarea ei este socotit conceput in timpul casatoriei. Filiatia fata de mama: se poate cere stabilirea ei in urmatoarele situatii: lipsa certificatului de nastere furtul/schimbul de copii nou-nascuti/sugari/copii abandonati pruncucidere Filiatia fata de tatal din casatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de paternitate conform principiului pater is est quem nuptiae demonstrant.

Daca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie, sterilitate etc, si contesta prezumtia de paternitate care se bazeaza pe obligatia de fidelitate din partea sotiei, se considera ca un copil este, juridic, descendentul unui barbat, iar biologic, al altui barbat. Pot apare conflicte de paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a doua casatorie (caz de dubla paternitate) , cand cei doi barbati, ca soti succesivi ai unei aceleiasi femei, cad sub influenta prezumtiei de paternitate. Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara sau testamentara sau prin actiune in justitie facuta de mama in numele copilului (copilul este reclamant). In situatiile de concubinaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de catre prezumtivul tata sau prin cercetare in justitie, care incearca a exclude un barbat

incriminat de la o paternitate (certitudine) sau de a afirma paternitatea ca fiind posibila (posibilitate, nu certitudine), Metodele de cercetare folosite sunt: masurarea duratei sarcinii capacitatea de procreere a barbatului (azoospermie, necrospermie, oligospermie) cercetarea dermatoglifelor cercetarea grupelor sanguine si serice amprenta genetica c)Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de viata de pana atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii sistemului familial, care nu este pregatit de a face fata actului natalitatii. Efectele asupra copiilor vor evolua de la indiferenta catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice. Dezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie de amanunte referitoare la membrii familiei analizate: referitor la parinti: experiente traumatizante in propria copilarie casatorie timpurie crescuti in familii monoparentale boli psihice imaturitate psiho-afectiva alcoolism in familiile de origine referitor la copii: prematuritate handicap psiho-somatic copil nedorit copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc.

Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman) Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri. In ultimile decenii s-au semnalat o suma de studii referitoare la acest subiect, depistarea sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din cele mai complicate actiuni. Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul cazurilor existente in realitate, situatie datorata: frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite obisnuinta in familiile sau cazurile respective) lacunelor legislative lipsei instrumentelor de depistare si raportare

neglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali

Nu orice pedeapsa corporala intruneste elementele constitutive ale sindromului respectiv. Acesta implica: 1. existenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate (osoase, cutanate, organice); 2. conturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturat 3. o atitudine parentala/tutorala semnificativa. Agresorii sunt reprezentati de parinti/unul din parinti, o ruda apropiata aflata in anturajul copilului, baby-sitter, tutore, pedagog. Un triplu aspect: medical, social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii.

i.

Aspectul medical este rezumat de tabloul clinic al sdr. Tardieu-Silverman

Leziuni somatice: Stare generala influentata, malnutritie, retard staturo-ponderal, lipsa de igiena Leziuni traumatice cutanate: echimoze, urme de lovituri, arsuri, alopecie parcelara Fracturi recente/vechi (sechele), consolidate vicios, situate la craniu, membre, oasele fetei Hematoame subdurale Contuzii viscerale diverse

Aceste leziuni somatice diverse au 2 caracteristici: ele sunt de vechime variabila si nici o explicatie logica nu poate fi gasita pentru producerea acestora, cu exceptia unei agresiuni.

Leziuni psihice, rar izolate dar foarte suspectabile daca ele acompaniaza leziunile somatice: Apatie, dezinteres,tristete Frica fata de adulti, cu accese de panica Iritabilitate, cu agitatie si plans Retard al achizitiilor psihosomatice

ii.

Aspectul social arata un comportament anormal al copilului maltratat: enurezis, tulburari de comportament, de alimentatie, de somn

In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate si indelungate, cu u statut social propriu: un copil din afara casatoriei prezente, etc. Parintii insisi au o serie de caracteristici care explica tulburarile de comportament, pe fondul imaturitatii. Prezinta adesea: etilism (unul sau ambii) arieratie mintala/dezvoltare mintala limitata dezechilibre psihice cu trecere la acte agresive un fond pervers sexual sau comportamental

psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive

La aceste situatii adaugam pauperizarea, insecuritatea profesionala, familia numeroasa, conditiile improprii de locuit. Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele sociale inalte, chiar daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de evidentiat.

iii.

Aspectul juridic se refera atat la interventia de urgenta in astfel de situatii pentru tratarea leziunilor si complicatiilor produse de violenta cat si la terapia sociala a cazului.

Spitalizarea este un gest de salvgardare, ea reprezentand adesea punctul de plecare pentru stabilirea diagnosticului. d) Violenta familiala Forme de manifestare Violenta fizica corporala: cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea unei invaliditati permanente sau care au pus in pericol iminent integritatea/functionalitate organismului de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei (hematoame, escoriatii, arsuri) de gravitate minora de atentionare (alarma) sexuala: viol/tentativa de viol abuzarea fizica sexuala a minorilor abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare sau discernamant.

i.

ii.

Violenta psiho-afectiva agresiune psihica acuta: violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene; crize de gelozie persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor, venituri, activitatea zilnica agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter).

iii) Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul

impiedicarea sub amentintare a exercitarii profesiei, accesului la scolarizare, educatie, cultura, recreatie impiedicarea la servicii de ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru medicamente, recuperare etc.) Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei familiale Conjugopatii genetice (aparute in momentul incheierii casatoriei) circumstante ale casatoriei relatiile afective intruziunea persoanelor din exterior in familie nivelul socio-economic si cultural-educational al familiei constituite varsta la casatorie influente egative ale familiei de origine asupra cuplului (mentinerea stricta a distributiei traditionale a rol-statusurilor: prejudecati, ierarhizare familiala) locuinta proprie discordante religioase si/sau de cultura, educatie

I.

II.

Conjugopatii dobandite alcoolism uni-bi-conjugal boli psihice/dezechilibre psiho-emotionale de cauza exogena disfunctii in relatiile conjugale (sexuale) pauperizarea somajul/pierderea statutului economic si social gestiunea proasta a fondurilor familiei neconcordante intre asteptari/idealuri si realitate (lipsa de adaptabilitate la real) exercitarea deficitara a rol-statusului in familie esecul educational/scolar al copiilor boli organice aparute intre timp lipsa de comunicare intre membrii familiei (instrainare, gelozie, incordare, relatii glaciale, nivel scazut de intelegere a starilor celorlalti membri ai familiei)]

Anexa1 1-1

1. STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI

Cuplu Casatorie Familie Cuplu: Structura bipolara de tip biopsihosocial, bazata pe interdeterminism mutual. Cuplurile tind sa oscileze: fie catre stabilitate, coeziune, progres fie catre instabilitate, disensiune eventual dizolvare

In primul caz exista sanse de transformare a cuplului intr-o CASATORIE .

Din punct de vedere JURIDIC casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei familii. Din perspectiva PSIHOLOGICA a defini casatoria inseamna a vorbi despre o relatie psihologica intre doi oameni constienti. Ca atare, casatoria este calea unor prefaceri psihologice ale personalitatii. Casatoria nu poate sterge cu desavarsire particularitatiile individuale, astfel ca starile sotilor sa fie absolut identice. De obicei unul dintre soti isi gaseste locul in casatorie mai repede decat celalalt. Din perspectiva SOCIOLOGICA, casatoria reprezinta unirea a doua neamuri intre care, in mod obisnuit, nu exista legaturi de cosanguinitare. Aceasta unire poate fi: endogamica : partenerul este ales din acelasi grup, comunitate, rasa, religie, sau exogamica: partenerul vine din afara grupului

Din perspecitiva ISTORICA, casatoria poate avea doua forme: poligamia monogamia

Familia = reprezinta in orice societate,o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie si/ sau paterne, realizand, mai mult sau mai putin, latura biologica si/ sau cea psihosociala. Anexa 1-2 Tipologii ale familiei Familia - DE ORIGINE = familia in care te nasti si cresti. - DE PROCREARE = conjugala = aceea constituita din propia casatorie. Dupa gradul de cuprindere a grupului familial : familia - NUCLEARA = sot, sotie, copii acestora - EXTINSA = care mai cuprinde si alte rude Dupa modul de exercitare a autoritatii: Familia - PATRIARHALA MATRIARHALA

EGALITARA

Anexa 1-3 Functiile familiei: sexuala reproducere ingrijire protectie educativa socializatoare

Exista trei tipuri de familii: - inalt educogene satisfacator educogene slab educogene

Socializarea = transmitere - asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor sau modelelor de comportare in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane - economica Anexa 1 - 4 Ciclul vietii familiei analizat in funcie de PRINCIPALELE EVENIMENTE DEMOGRAFICE Etapa 1. Formarea 2. Extensia 3. Extensia complet 4. Contracia 5. Contracia complet ("cuib prsit") 6. Dizolvarea anexa 1-4-1 Etapele ciclului vieii familiei dup DUVALL STADIUL CICLULUI FAMILIEI I. Cuplu cstorit fr copii (familia nceptoare) II. Naterea copiilor (n So Soie So - tat Stabilirea unei satisfacii mutuale a cstoriei, planificare familial; noile relaii de rudenie Stabilizarea unitii familiei; POZIII N FAMILIE SARCINI DE DEZVOLTARE Evenimentul Cstoria Naterea primului copil Naterea ultimului copil Cstoria primului copil Cstoria ultimului copil i prsirea prinilor Moartea unuia dintre soi

perioada de reproducere) Soie - mam - copilul cel mai mare pn la 30 luni;

ajustarea la condiie de prini cu copii; stabilirea unui cmin corespunztor pentru ambii prini i copii; facilitarea nevoilor de dezvoltare ale mamei, tatlui i sugarului; reconcilierea situaiilor familiare; ngrijirea i socializarea copiilor; pstrarea stabilitii mariajului; adaptarea la privaiunile materiale i inegalitilor afective pentru unul din copii;

III. Familia cu copii precolari - pn la 6 ani

Soie - mam So - tat Fiic - sor Fiu - frate

IV. Familia cu copii colari - ntre 6 - 13 ani

Soie - mam So - tat Fiic - sor Fiu - frate

Socializarea copiilor - coal; Promovarea rezultatelor colare bune; Meninerea relaiei maritale satisfctoare; Ajustarea la noile relaii n funcie de comunitatea colar;

STADIUL CICLULUI FAMILIEI V. Familia cu copii tineri (adolesceni 13-20 ani)

POZIII N FAMILIE

SARCINI DE DEZVOLTARE

Soie - mam So - tat Fiic - sor Fiu - frate

Echilibrarea libertilor tinerilor autoemancipai cu responsabilitile; Meni- nerea unei comunicri deschise printe copil; stabilirea intereselor pentru formarea carierei i educarea lor ca viitori prini; meni- nerea relaiei maritale stabile

VI. Familia n faza de lansare a copiilor; Cstoria primului copil;

Soie mam soacr bunic;

Ajutor n munc, serviciul militar, facultate, cstorie cu ritualurile ei; lansarea copiilor ca tineri aduli; So tat socru bunic; recomandarea la mariaj; ajutarea prinilor vrstnici; meninerea Fiic sor cumnat unui suport material al familiei; mtu; meninerea stabilitii cstoriei; relaia cu noile rudenii; sprijin Fiu frate cumnat unchi; material la ntemeierea noului cmin al copilului cstorit (n

Romnia); riscul inegalitii fa de ceilali copii; VII. Familia la vrsta mijlocie, prinii din nou singuri Idem VI minus copii inerea i ajutarea prinilor vrstnici; meninerea legturii cu generaiile mai tinere i mai vrstnice; asigurarea unui mediu sntos; practicarea de activiti recreative; VIII. Familia vrstnic (etapa Soie-mam-bunic-strbunic; Acomodare la pensionare, venit mbtrnirii i morii; redus, la problemele de sntate, Vduv; extincia) la moartea partenerului; meninerea unor aranjamente de So tat bunic strbunic; trai satisfctoare; adaptarea la btrnee; grija pentru viitorul Vduv; bunurilor i averii. Anexa 1-5 Restructurari ale familiei contemporane 1. 2. 3. 4. Celibatul Cuplul fara descendenti Concubinajul Familia monoparentala: un parinte si copii acestuia Reaezarea, reconstrucia relaiei conjugale; ntre-

Apare in urma: - divortului abandonului decesului adoptiei cresterii copilului in afara casatoriei

5. Casatoria deschisa 6. Familia reconstituita = partenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele anterioare 7. Familia reorganizata = cel putin un partener nu are copii din mariajele anterioare 8. Uniuni homosexuale 9. Grupul comunitar sexual

Anexa II - 1
FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA DE SANATATE A FAMILIEI

Sanatatea familiei depinde de: sanatatea biologica a membrilor ei starea psihica a membrilor ei statusul socio-economic nivelul cultural al membrilor ei

Pentru aprecierea starii de sanatate a unei familii, medicul de familie trebuie sa analizeze mai multi factori : membrii familiei: numarul de membri structura pe grupe de varste starea de sanatate antecedentele personale / colaterale probleme deosebite in familie arborele genealogic relatiile dintre membrii familiei habitatul alimentatia activitatea profesianala nivelul economic nivelul cultural odihna + timpul liber relatiile sociale Anexa II-2-: Factori care influenteaza starea de sanatate a unei familii Factori interni Membrii familiei Numar de membri Stuctura pe varste Starea de sanatate toleranta scazuta la factorii de mediu Antecedente personale colaterale Arbore genealogic Factori externi Relatii intre membri Relatii intre soti Comunicarea intre membri Iubirea Increderea Certuri Scandaluri Tensiuni psihice Predispozitie ereditara, Existenta deficientelor genetice (ex eliminarea sodiului,

Intrajutorarea Preferinte

Neincredere Neajutorare Abandon

Locuinta

Amplasarea Numar de camere Incalzire Iluminat Sursa de apa Dotari igienico-sanitare

Aglomeratie Poluare sonora, chimica Igrasie Dotari igieno- sanitare necorespunzatoare Consum excesiv de sare Aport caloric crescut Aport lipidic crescut Mese neregulate

Alimentatia

Adecvarea varstei si activitatii Surse de aprovizionare Compozitia Obiceiuri Riscuri

Alimente afumate, conservate, inadecv pastrate Activitatea profesionala Profesia membrilor Timpul de lucru Satisfactii profesionale Noxe Suprasolicitare Nivelul economic Venitul familiei Modul de folosire a veniturilor Satisfacerea nevoilor membrilor familiei Nivelul cultural Nivelul de educatie Preocupari cultural-educative Titluri si functii culturale Consum de alcool Fumat Sedentarismul Munca excesiva Consumul de droguri Activitati profesionale suplimentare Navetisti zilnic, saptamanal Lucru in ture de noapte

Odihna si timpul liber Posibilitatile de odihna si de refacere Petrecerea timpului liber Concediile,Odihna de sfarsit de saptamamaCalatorii si excursii Relatii sociale Cu vecinii si rudele Aprecierea numarului de prieteni Apartenenta la diferite societati si asociatii Relatiile cu Biserica

Imbolnavirea unui membru al familiei Divortul Probleme cu legile Decesul unui membru al familiei Separarea cuplului Decesul partenerului

Anexa III-1
Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului Mecanisme Ereditatea Dezvoltarea copilului Zestrea patologica familiala mostenita de copii: ereditate, obiceiuri dizarmonice de viata, mostenirea unor profesii sau vocatii: Varsta parintilor Stilul de viata familiala: alimentatia (program, calitate cantitate) timpul liber (posibilitati de loisir) conditii de igiena timpul afectat profesiei/familiei/instruirii si educatiei impartirea responsabilitatilor tipuri de dependenta: alcoolism, stupefiante, tabagism climatul familial: Familia sursa de boli cronice si contagioase Drame familiale cu rasunet asupra celorlalti membri ai familiei: vaduvie, divort, singuratate, celibat, batranete.

Anexa III-2
Situatii patologice

social: primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri divergente, devitalizate, pasive) pauperitatea confort deficitar material in sanul familiei intruziunea unor persoane straine in familie diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala, de educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena) psihologice: conflicte, stari tensionale, indiferenta lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa legaturi extra-conjugale abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si sotul inocent) decesul unui membru al familiei nereusita/esecul conflicte intre generatii atitudinea dominatoare-autocratica a unuia din soti Modele imprimate: alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante de comportament alimentar) uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante) mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori, bibliotecarianticari, industria chimica, personal medical etc. igiena vietii: ritmul activitate-odihna evitarea concediilor de odihna sau medicale neplanificarea activitatilor atitudinea fata de propria sanatate si gradul de adresabilitate/accesibilitate la serviciile medicale Conditii somato-psihice boli fizice/psihice ale unui membru al familiei deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie nasterea unui copil cu handicap

Anexa IV Coninutul asistenei n promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor n stadiile de dezvoltare ale familiei STADIUL

CONINUTUL ASISTENEI

I.

Sftuitor pentru acomodarea la rolul sexual i marital Instructor/sftuitor n planificarea familial Instructor pentru deprinderile de printe Sfatul genetic, facilitator n relaii interpersonale

II.

ngrijiri prenatale, educaia pentru alimentaia prenatal, Obiceiuri materne prenatale, asistena prenatal ncurajarea alptrii la sn Coordonator pentru folosirea serviciilor de pediatrie i sociale, imunizri

III IV.

Urmrirea dezvoltrii copilului, urgene i prim-ajutor Coordonator pentru folosirea serviciilor de pediatrie Imunizri, educaia sanogen Legtura cu instituii sociale din comunitate pentru familie i controlul mediului Educaia pentru prevenirea accidentelor casnice Facilitarea relaiilor interpersonale

V.

Educaia privind factorii de risc: alcool, fumat, droguri Educaia privind factorii sanogenici Alimentaie, micare Prevenirea bolilor cu transmitere sexual i psihice Facilitarea deprinderilor interpersonale prini i adolesceni Planing familial Legtura cu organizaiile comunitare

VI VII.

Educaia pentru un stil de via sntos, screeninguri pentru boli specifice vrstei (HTA, CIC, TU) Monitorizarea menopauzei Supravegherea mediului cu ajutorul organismelor comunitii Facilitarea relaiilor interpersonale ntre membrii familiei

VIII.

Implicare n activitile de ngrijire a vrstnicului

(probleme bio-psiho-sociale) Terapia bolilor specifice Legtura cu organizaii cu preocupri de ngrijire a vrstnicilor ngrijiri paliative i terminale Asistena la doliu

anexa V 1
Infertilitatea cuplului Clasificare: 1. Infertilitatea de cauza feminina 2. Infertilitatea de cauza masculina

Infertilitatea de cauza feminina:

I primara absenta sarcinii in antecedente I secundara exista in antecedente cel putin o sarcina I involuntara act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale I voluntara prin mijloace contraceptive I fiziologica in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele infertile lunare

Cauze: factori vulvo-vaginali: malformatii, stenoze, tumori, reflux spermatic exagerat, pH vaginal f. acid, vaginism, dispareunie factori cervicali: malformatii, tumori, atrezii, stenoze, rupturi, modificari ale glerei, incompatibilitate imunologica; factori uterini: malformatii, hipoplazii, tulburari de statica, tumori, stenoze, sinechii factori SNC: tumorali, functionali factori tubari: inf.gonococice, TBC, endometrioza, sdr. Aderential, spasm factori ovarieni: distrofii sclero-chistice, endometrioza, tumori, iradieri

i. Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara

b. anomalii ale spermatogenezei: infectii congenitale epididimite

orhite: urliana, TBC, gonococica varicocel, tumori, iradieri medicamente: sulfamide, narcotice tabagism alcoolism boli carentiale expunerea latemperaturi excesive

b. la nivelul cailor ejaculatorii: epididimite, absenta congenitala a canalelor deferente BIBLIOGRAFIE Marin Voiculescu Medicina generala (sub red.) volum 1, Editura Medicala 1990 M.C. Denoyer Grands themes sanitaires et sociaux, Ed. MASSON, Paris, 1996 Dubois, V.,Wanrooiy ,B. von, Hibble, A. Teaching the teachers- hand book for the Roumanian course for teachers in general practice Bucharest, april, 1998 Es, J. C. van - Medicul de familie si pacientul sau Ed. LIBRA, Bucuresti, 1997 Restian, Adrian Bazele medicinii de familie vol., Ed. MEDICALA, Bucuresti, 2000 Iolanda Mitrofan, Cristian Ciuperca Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press, Bucuresti 1998.

Pre-test
1. Cel mai frecvent tip de familie intalnit in societatea contemporana este: a. b. c. d. familia traditionala familia largita familia nucleara familia mono-parentala

2. Familia nucleara este alcatuita din: a. b. c. d. sot + sotie + copil/copii un parinte + copil/copii bunici + parinti + copii parinti + copii + rude de gradul II

3. Enumerati functiile familiei contemporane: -

4. Enumerati principalii factori care influenteaza starea de sanatate a familiei a. b. c. d. 5. Ce se intelege prin ciclul vietii familiei 6. Sterilitatea cuplului conjugal se defineste prin: a. lipsa sarcinii la un cuplu dupa minim 6 luni de coabitare b. absenta sarcinii dupa minim 1 an de coabitare, in conditiile aplicarii unor metode contraceptive naturale c. absenta sarcinii dupa maxim 2 ani de coabitare normala, in absenta utilizarii unor metode contraceptive (naturale sau artificiale) d. infertilitatea datorata unor boli organice feminine 7. Leziunile corporale la copil care ridica suspiciunea unei maltratari se caracterizeaza prin urmatoarele: a. sunt de data recenta si intereseaza partile moi b. sunt de vechime variabila si in zone corporale diverse c. sunt de vechime variabila si nici o explicatie logica in producerea lor nu poate fi gasita cu exceptia unei heteroagresiuni d. nici una din cele de mai sus 8. Paternitatea unui copil nascut intr-o casnicie se stabileste, de regula, prin: a. testament b. actiune in justitie c. recunoasterea benevola a copilului de catre prezumtivul tata d. prezumtia legala a Codului Familiei, conform principiului copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei

9. Infertilitatea feminina fiziologica apare: a. b. c. d. ca urmare a utilizarii metodelor contraceptive ca urmare a infertilitatii partenerului in timpul menstruatiei in perioada adolescentei

10. Incetarea casatoriei se produce: a. b. c. d. in urma divortului in urma descoperirii bigamiei la unul din soti datorita lipsei de discernamant a unuia din soti dupa decesul unuia din soti