LICENTA 2010 PSIHOLOGIE 1.Psihicul uman este un sistem: a) static b) probabilist c) dinamic d) dinamic-evolutiv 2. In conceptia lui S.

. Freud, inconstientul este: 1. integral innascut 2. dobandit in copilarie 3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita 3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este: a) dimensiunea teleonomica b) dimensiunea motivationala c) dimensiunea etica d) dimensiunea cognitiva 4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta: a) constiinta morala b) constiinta stiintifica c) constiinta de sine d) constiinta juridica e) constiinta lumii externe 5. Constiinta este: 1. suma functiilor si proceselor psihice particulare 2. suma proceselor cognitive 3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila 6. Constiinta de sine este o functie: 1. proiectiva 2. autoreflexiva 3. reflexiva 7. Constiinta de sine: 1. genereaza identitatea Eului

2. deriva din identitatea Eului 3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului 8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea: 1. constiintei lumii externe 2. subconstientului 3. constiintei de sine 9. Functia reglatoare a constiintei consta in: a) sistematizarea informatiilor b) planificarea activitatii c) generarea unor proiecte noi d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse 10. Perceptia este: 1. o senzatie complexa 2. o structura cognitiva distincta 3. o suma de senzatii 11. Perceptia reflecta: 1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor 2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale 3. proprietati situational-accidentale 12. Determinantii perceptiei includ: 1. exclusiv factorii obiectivi externi 2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat 3. exclusiv factori subiectivi interni 4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune 13. Perceptia monomodala consta in: 1. perceperea unui obiect o singura data 2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori 3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator 14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna: 1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului 2. incadrarea obiectului intr-o clasa 3. relationarea obiectului cu experienta anterioara

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din: 1. numarul elementelor componente 2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente 3. marimea elementelor componente 16. Iluziile sunt rezultatul: 1. halucinatiilor 2. excedentului de informatie 3. efectelor de camp 17. Rolul setului in perceptie este: 1. intotdeauna pozitiv 2. atat pozitiv, cat si negativ 3. intotdeauna negativ 18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra: 1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) 2. cu ajutorul figurilor duble 3. cu ajutorul figurilor suprapuse 19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca: 1. se fixeaza direct pe scop 2. foloseste procedee logico-formale 3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice 20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight 1. introspectionista 2. gestaltista 3. asociationista 4. behaviorista 21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg 1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii 2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract 3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare 4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic

22. Notiunea este: 1. un model informational imagistic 2. un model informational izomorfic 3. un model informational homomorfic esentializat 23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul: 1. polaritatii 2. generalitatii 3. sinonimiei 4. contrastului 24. Continutul notiunilor se dezvaluie in: 1. succesiunea reprezentarilor 2. judecata 3. interactiunea dintre cuvant si imagine 25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii 1. finalitatea 2. structuralitatea 3. continuitatea 4. reversibilitatea 26. Procesarea de tip inductiv asigura: a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale b) identificarea obiectelor in contextul lor natural c) trecerea de la individual la general 27. Procesarea de tip deductiv asigura: 1. trecerea de la general la particular 2. trecerea de la concret la abstract 3. trecerea de la real la virtual 28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in: 1. planul de desfasurare 2. continutul asupra caruia se aplica 3. rezultatul la care ne conduc 29. Operatia generalizarii consta in:

1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii 2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene 3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel 30. Abstractizarea consta in: 1. asamblarea insusirilor esentiale 2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte 3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora 31. Algoritmul este aplicabil: 1. oricarei probleme bine definite 2. oricarui gen de probleme 3. doar problemelor de matematica 32. Euristica se subordoneaza: 1. principiului tot sau nimic 2. principiului incercarilor si erorilor 3. principiului conexiunii inverse 33. Gandirea euristica este solicitata: 1. in orice situatie slab definita 2. doar in creatia artistica 3. doar in jocul de sah 34. Reteaua semantica se realizeaza: 1. pe baza relatiei de sinonimie 2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune 3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor 35. Ca activitate decizionala, gandirea: 1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii 2. reduce incertitudinea in situatii alternative 3. realizeaza planificarea actiunilor 36. Comunicarea desemneaza: 1. schimburi de energie 2. orice fel de schimburi in societate 3. schimburi de informatie

37. Latura semantica a comunicarii consta in: 1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor 2. legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza 3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate 38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in: 1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor 2. valoarea mesajelor pentru receptor 3. coerenta succesiunii mesajelor 39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in: 1. promptitudine 2. utilitate 3. fidelitate 40. Codarea, recodarea, decodarea presupun: a) trecerea de la un mesaj la altul b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul c) intelegerea mesajului receptionat 41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul a) concretitudinea b) generalitatea c) fidelitatea d) finalitatea e) determinarea 42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este: 1. rapiditatea aplicarii ei 2. presiunea timpului 3. functia de utilitate 43. Strategia minimax se aplica in: 1. formarea notiunilor 2. adoptarea deciziilor 3. rezolvarea problemelor slab definite

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu: 1. dificultatea articularii 2. locul ocupat in propozitie 3. frecventa folosirii in comunicare 45. Latura semantica exprima: 1. o legatura de similitudine 2. o legatura designativa 3. o legatura spatiala 46. Legatura cuvantului cu obiectul: 1. este predeterminata 2. este directa 3. este mediata prin imagine 4. este impusa din afara 47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de: a) lungimea lor b) ordinea sintactica a cuvintelor c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte 48. Modelul gramaticii generative presupune: 1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice 2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica 3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice 49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este: 1. contextul 2. dispozitia interlocutorilor 3. obiectul comunicarii 50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza: 1. stabilirea raporturilor sintactice 2. stabilirea raporturilor semantice 3. stabilirea raportului particular general 51. Veriga eferenta a limbajului include:

a) componenta vizuala b) componenta motorie manuala c) componenta auditiva d) componenta fono - articulatorie 52. Functia reglatorie a limbajului consta in: 1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect 2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur 3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor 53. Limbajul intern este: 1. vocabularul latent al unui subiect 2. premisa dezvoltarii limbajului extern 3. limbajul extern selectiv comprimat 54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: 1. J. Piaget 2. P.J. Guilford 3. O. Selz 4. W. Khler 55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului: a) auzul fonematic b) fono articulatorie c) vizuala d) motricitatea manuala 56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune: 1. om 2. animal 3. mamifer 57. Afectivitatea reflecta: 1. proprietatile fizice ale stimulilor 2. variatiile mediului intern al organismului 3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern 58. Emotia poate fi provocata de:

1. actiunea oricarui stimul 2. actiunea stimulilor nocivi 3. actiunea stimulilor semnificativi 1. in urma deliberarii subiectului 2. in mod involuntar, neintentionat 3. cand subiectul nu este atent 60. In prim planul constiintei subiectului se impune: 1. semnul trairii emotionale 2. durata trairii emotionale 3. intensitatea trairii emotionale 61. Caracterul polar al emotiilor deriva din: 1. intensitatea stimulilor 2. starea de motivatie a subiectului 3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne 62. Optimumul emotional este determinat de: 1. intensitatea trairii 2. semnul trairii 3. imaginea obiectului 63. Proprietatea convertibilitatii se refera la: 1. schimbarea intensitatii emotiei 2. schimbarea semnului emotiei 3. schimbarea referentialului emotiei 64. Trairea emotionala: 1. urmeaza producerii reactiilor periferice 2. are loc concomitent cu reactiile periferice 3. precede reactiile periferice 65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange 1. Fug pentru ca mi-e frica 2. Mi-e frica pentru ca fug 66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza: 1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei

2. nevoia de hrana 3. semnalizarea unei stari de necesitate 67. Dinamica motivationala se subordoneaza: 1. principiului tensiune reductie 2. legii efectului 3. legii contrastului 68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp: 1. interesul 2. idealul 3. aspiratia 4. trebuinta 69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: a) criteriul genetic b) criteriul prioritatii satisfacerii c) criteriul complexitatii d) criteriul specificitatii umane 70. Optimumul motivational exprima: 1. intensitatea absoluta a motivului 2. caracterul homeostatic al motivului 3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii 71. Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce aparin incontientului (idei, imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra contient i se asociaz tre ele. 72. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluia forelor pulsionale, reprezint perspectiva economic psihanaliz. 73.

Principiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitii psihice este evitarea neplcerii i obinerea plcerii. 74. Principiul realitii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amat funcie de cerinele realitii 75. Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune cantitativ, coninuturile psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic 76. Investirea afectiv presupune detaarea unei cantiti de energie unui coninut psihic 77. Dezinvestirea afectiv presupune ataarea cantitii de energie de reprezentarea aferent 78. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dec voina pacientului 79. Vindecarea nevrozei depinde de voina pacientului de a depi strile prin care trece Simptomele nevrotice au la baz perturbri viaa sexual a individului 81. Imposibilitatea descrcrii tensiunii sexuale pe cale normal duce la descrcarea acestei tensiuni pe ci indirecte i nespecifice prin atacuri de panic, simptome somatice etc. 82. n perioada adolescenei individul renun la imaginile parentale idealizate i la iluzia atotputerniciei

83. Punctul de vedere economic se refer la: a. cantitatea de energie investit tr-un proces sau fenomen psihic b. deplasarea i condensarea energiei psihice c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic 84. Simptomul apare ca rezultat al: a. imposibilitii descrcrii tensiunii psihice datorit interdiciei impuse de eu i supraeu b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar; depinde de capacitile adaptative ale eului c. energiei psihice libere care caut s se descarce sub form de angoas 85. Incontientul este caracterizat de : a. procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simbolizrii i de principiul economiei psihice b. tendine interzise care caut continuu s devin contiente c. evenimente din trecut 86. Conflictul specific stadiului oral este legat de: a. rcare b. clivajul obiectului c. tendinele agresive ale copilului 87. Principala funcie psihic stadiul anal este: a. educarea toaletei b. dobdirea controlului asupra propriilor tendine c. inhibarea agresivitii 88. Mecanismul psihozelor are la baz: a. conflictul dintre Eu i realitate b. proiectarea conflictului exterior i nu refularea lui c. absena tatlui 89. Schizofrenia este rezultatul: a. unei fixaii la stadiul schizoparanoid b. introiectrii aspectelor rele ale obiectului c. clivajului 90. Perspectiva dinamic se refer la:

a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interaciunea dintre forele ce tind ctre scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcri b. principiul plcerii i principiul realitii c. studiul pulsiunilor individului i al evoluiei lor timp 91. Energia psihic aparine: a. sinelui ca sediu al pulsiunilor b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului c. fiecrei instane psihice, fiind repartizat tre cele trei instana i putd circula tre ele 92. Pentru a menine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic: a. transform energia liber energie ataat unei reprezentri sau idei astfel c descrcarea s fie tziat i controlat b. tinde s descarce c mai repede tensiunea prin satisfacie pulsional direct c. recurge la mecanismul refulrii 93. ntre instanele i nivelurile psihice exist urmtoarele relaii: a. sinele este incontient, eul i supraeul aparin contientului b. sinele este incontient, eul este parte incontient parte contient, supraeul este sediul unor fore inhibitorii care acioneaz incontient c. sinele ca sediu al pulsiunilor este incontient, eul ca sediu al mecanismelor de aprare este incontient, supraeul ca instan moral este contient 94. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din : a. reprezentare pulsional i afectul care o soete b. scopul i obiectul pulsiunii c. for i surs pulsional 95. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia considerare: a. un singur tip de pulsiune, libidoul b. dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului c. dou tipuri de pulsiune: libido i destrudo 96. Principala activitate psihic stadiul oral este:

a. plcerea obinut prin stimularea zonei orale b. asimilarea de informaii auditive, vizuale, cutanate c. identificarea cu obiectele din exterior 97. Funcionarea psihic plan cognitiv este caracterizat stadiul oral de: a. nediferenierea dintre fantasm i realitate b. angoasa de a nu fi ghiit sau devorat c. satisfacerea halucinatorie a dorinei 98. Caracteristica afectiv stadiul anal este: a. agresivitatea b. masochismul c. ambivalena 99. Principala achiziie psihoafectiv stadiul anal este: a. identitatea sexual b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jur c. controlul sfincterian 100. Declanarea unei nevroze are loc cd: a. exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forelor implicate acest conflict, i apare alegerea incontient a unei modaliti de compromis prin care acest conflict se va exprima b. exist o traum psihic, o fixaie i apare senzaia c ceva straniu i se t pl subiectului c. apare un conflict tre Sine, Eu i Supraeu 101. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin: a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziia depresiv b. fixaia la poziia paranoid-schizoid c. ruptura dintre Eu i realitate 102. Refularea reprezint: a. o barier energetic care se opune trecerii coninuturilor incontiente contient b. pingerea incontient a unor coninuturi contiente

c. trecerea contiin a unor coninuturi incontiente 103. Pulsiunea reprezint: a. un rspuns automat la stimulrile din mediu b. reprezentantul psihic al instinctului c. o imagine 104. Conflictul psihic se manifest: a. nevroz b. nevroz i psihoz c. nevroz, psihoz i normalitate 105. Tulburrile psihice apar cd: a. forele ce intr conflict sunt egale ca intensitate b. forele de refulare sunt mai puternice dec cele ce tind spre descrcare c. nu exist refulare 106. ntre normal i patologic exist o deosebire: a. cantitativ b. calitativ c. dinamic 107. Energia psihic se deplaseaz aparatul psihic: a. de la un element la altul prin intermediul lanurilor asociative b. de la un neuron la altul c. tre structurile psihice i cele somatice 108. Procesul refulrii const : a. pingerea unei reprezentri incontient i separarea ei de afectul ataat ei b. descrcarea afectului acumulat psihism urma unei traume c. eliberarea afectului sub form de angoas 109. Pulsiunea este un proces aflat la grania dintre: a. psihic i somatic b. afect i reprezentare c. Eu i Sine 110. Complexul Oedip presupune dou conflicte:

a. un conflict interior dat de regretul fa de printele respins i unul exterior dat de teama fa de printele respins b. un conflict pozitiv dat de atracia fa de printele de sex opus i un conflict negativ dat de atracia fa de printele de acelai sex c. un conflict moral tre Eu i Supraeu i un conflict 111. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a: a. subiectului i a corpului su b. Eului prin intermediul identificrilor c. obiectului asemntor cu sine 112. n stadiul oral relaia de obiect este caracterizat de: a. a ghii sau a fi ghiit b. narcisismul secundar c. ambivalen 113. Obiectul pulsiunii stadiul anal este reprezentat de: a. obiectul parial ce trebuie controlat scopul afirmrii autonomiei b. obiectul clivat obiect bun i obiect ru c. obiectul parial incorporat scopul identificrii 114. Nevroza fobic are drept simptome: a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte pins s le fptuiasc dintr-o necesitate intern b. teama de necontrolat fa de anumite obiecte sau situaii c. elaborarea psihic a angoasei 115. Psihozele au ca specific: a. nediferenierea dintre realitatea psihic i cea extern b. diferenierea dintre obiectul bun i cel ru c. regresia la narcisismul secundar 116. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee? 1. cocaina 2. amfetaminele 3. morfina 4. marihuana

117. Sevrajul la heroina se manifesta prin: 1. Crampe abdominale si diaree 2. Piele si mucoase uscate 3. Tahicardie si hipertensiune 4. Constrictie pupilar 118. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte: 1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv 2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc 3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping 4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul 119. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin: 1. scaderea controlului asupra bautului 2. interesul pentru alcool 3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse 4. distorsiuni gdire negarea 120. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte: 1. Ulcerul 2. Scaderea numarului de tentative suicidare 3. Cresterea criminalitatii globale 4. Risc crescut de cancer cerebral 121. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si: 1. Sevrajul complicat cu convulsii 2. Delirium tremens 3. Tulburare psihotica indusa de alcool 4. Tulburare amnezica persistenta 122. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele: 1. ergoterapia 2. psihodrama 3. terapii comportamentale 4. terapii sistemice familiale

123. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla: 1. AUDIT 2. CAGE 3. ADS 4. CIWA-r 124. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera: 1. psilocibina 2. mescalina 3. LSD 4. marihuana 125. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si: 1. dementa si delirium 2. tulburari de dispozitie si anxioase 3. disfunctii sexuale 4. tulburari psihotice 126. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice: 1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane 2. Rezistenta la tratament 3. Independenta excesiva 4. Dependenta excesiva 127. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate borderline 3. tulburarea de personalitate schizotipala 4. tulburarea de personalitate histrionica 128. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia: 1. tulburarea de personalitate histrionica 2. tulburarea de personalitate schizotipala

3. tulburarea de personalitate antisociala 4. tulburarea de personalitate dependenta 129. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt: 1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 2. Tulburarea de personalitate schizotipala 3. Tulburarea de personalitate paranoida 4. Tulburarea de personalitate borderline 130. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate histrionica 3. tulburarea de personalitate schizotipal 4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 131. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile. 2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil. 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri. 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. 132. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a: 1. intoxicatiilor 2. relatiilor afective negative intrafamiliale 3. afectiunilor lobilor frontal si temporal 4. abandonului matern 133. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si: 1. Tulburarea somatoform 2. Alcoolismul 3. Episoadele psihotice tranzitorii 4. Tulburarea distimic 134. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori: 1. factori perinatali 2. factori psihodinamici 3. factori de mediu 4. ereditatea

135. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline? 1. gdire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. 2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului 3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale 4. impulsivitate 136. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind: 1. Comportament frecvent lamentativ 2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi 3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare 4. Stima de sine scazuta 137. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele: 1. Comportamentele bizare 2. Gandirea ilogica 3. Prezenta ideatiei delirante 4. Lipsa criticii fata de propria boala 138. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze: 1. Tulburarea schizoafectiva 2. Schizofrenia 3. Tulburarea deliranta 4. Tulburarea bipolara 139. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice: 1. Paranoia 2. Psihoza paranoida 3. Parafrenia 4. Delirul senzitiv de relatie 140.

Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi: 1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie 2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica. 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% 4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii. 141. Simptomele caracteristice schizofreniei viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt: 1. Saracire emotionala 2. Expansivitate si euforie 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa 4. Logoree cu presiunea vorbirii 142. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de: 1. scaderea expresivitatii emotionale 2. alogie 3. diminuarea capacitatii hedonice 4. idei delirante de tip paranoid 143. Tulburile asociate episodului depresiv major cadrul tulburarii bipolare pot fi: 1. Tulburari fobice 2. Expresivitate panto-mimica caracteristica 3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple 4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie 144. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele: 1. mistice 2. de persecutie 3. de grandoare 4. kinestezice 145. Despre negativismul prezent schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:

1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism. 2. Nu este controlat de vointa bolnavului. 3. Ca dovada ca este imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrgere, nu poate da rezultate. 4. Este un fenomen incomprehensibil 146. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si: 1. Dezinhibitie sexuala 2. Fuga de idei 3. Necesitate scazuta de somn 4. Idei delirante de ruina 147. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si: 1. dispozitie expansiva 2. iritabilitate 3. labilitate emotionala 4. distractibilitate 148. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu: 1. consumul de alcool si de medicamente 2. perioada postpartum 3. comorbiditate medicala 4. vsta de debut peste 40 de ani 149. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte: 1. abulia 2. agnozia 3. anhedonia 4. tulburarile de memorie 150. Dintre etapele investigii dementei fac parte: 1. Istoricul familial 2. Istoricul psihiatric 3. Istoricul medical general 4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos 151.

In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni. 2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore. 3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv. 4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore. 152. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si: 1. Scala Hamilton 2. Scala Zung 3. Scala Montgomery - Asberg 4. Inventarul Beck 153. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara 2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii 3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%. 4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%. 154. ntre etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 3. Antecedente heredo-colaterale 4. Antecedentele patologice 155. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim: 1. gravitatea tulburarii 2. critica individului asupra bolii sale 3. etiologia tulburarii 4. prezenta anxietatii

156. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte: 1. nevroza anxioasa 2. nevroza depresiva 3. neurastenia 4. nevroza isterica 157. Dintre tulburarile disociative fac parte: 1. tulburarea de somatizare 2. personalitatea multipla 3. dismorfofobia 4. amnezia psihogena 158. Printre tulburarile anxioase (conform clasificii DSM-IV) se scriu: 1. atacurile de panica 2. tulburarea obsesiv-compulsiva 3. reactia acuta la stres 4. tulburarea somatoforma 159. ntre etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 3. Antecedente heredo-colaterale 4. Antecedentele penale 160. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si: 1. palpitatii 2. derealizare si depersonalizare 3. nervozitatea 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte 161. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla: 1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut 2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva 3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute

4. Dificultati de gdire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare 162. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat diverse situatii sociale, cum ar fi: 1. Vorbitul public, 2. Urinatul toaletele publice, 3. Vorbitul la telefon, 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate 163. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si: 1. Terapia prin autoinstructie 2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei 3. Terapia rational-emotiva 4. Desensibilizarea sistematica 164. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup PTSD: 1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma 2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor 3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent 4. Desensibilizarea sistematica 165. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. si subliniazrepetat si exagerat calitatile 2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica. 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. 166. Continuumul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor performane alte.

167. Optimul motivaional se refer la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiii de munc, relaii cu eful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera at satisfacie, c i insatisfacie munca funcie de contextul organizaional la care ne raportm. 168. Recrutarea intern reprezint procesul de acomodare a noilor angajai cu condiiile specifice ale activitii instituiei i locului de munc. 169. Selecia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta i de a identifica acei candidai care au caracteristicile psihofiziologice solicitate de posturile vacante ale instituiei, i de atragere a acestora cadrul instituiei. 170. Recrutarea intern se refer la recrutarea candidailor din interiorul instituiei fie prin afiarea postului liber urmat susinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer cadrul instituiei. 171. Prin metodele informale de recrutare intern instituia angajeaza foti salariai sau foti studeni care au lucrat regim de colaborare instituia respectiv. 172. Surse de recrutare extern pot fi: ageniile de fora de munca (oficiile de fora de munca), centrele teritoriale de registrare a omerilor, tgurile de locuri de munca, asociaiile profesionale, instituiile de vaamt. 173.

Criteriile avute vedere procesul de recrutare extern sunt: competena, vechimea munc, i potenialul de dezvoltare al angajailor. 174. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A. Maslow arata ca: 1) acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuine de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a satisface trebuinele de la un nivel inferior 175. Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cd angajaii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitai: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepiei faa de sine; parasirea domeniului. 176. Satisfacia muncii este influenat de: a. facilitile economice i socio-profesionale b. caracterul rutinier/ variat al muncii c. relaiile la locul de munc muncii d. cadrul organizaional care se desfoar munca e. caracteristicile fizice ale locului de munc 177. Tipurile de trebuine din teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.Maslow sunt: a. trebuinele de cooperare i afiliere b. trebuinele de stim i statut c. trebuinele de hran, locuin, brcminte d. trebuinele de autorealizare e. trebuinele de securitate 178. Conform ..................... factorii de igien (supravegherea, condiiile de munc, relaiile

interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali (realizrile personale, recunoaterea, munca si, posibilitile de avansare, etc) determin at satisfacie c i insatisfacie munc; Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: 1) Managementului tiinific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei retririi i consolidrii 179. Interviul de selecie este eficient urmtoarele situaii: a. relevarea unor caliti ale candidailor ca de exemplu: inut, limbaj, conduit nonverbal, motivaii, interese i aspiraii de viitor, pregtire i calificare profesional, experien b. relevarea cunotinele profesionale ale candidatului c. evidenierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abiliti, trsturi de temperament i personalitate, etc.) 180. Recrutarea intern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre urmtoarele elemente: a. permite identificarea i atragerea unui num mai mare de candidai poteniali; b. poate constitui un bun factor de motivare a angajailor vederea viitoarei promovari; c. curajeaz un nou mod de gdire cadrul organizaiilor; d. punctele forte i punctele slabe ale candidailor sunt cunoscute mult mai bine. Precizai care din combinaiile de mai jos reflect cel mai corect principalele avantaje ale recrutrii interne:

181. Care dintre elementele de mai jos reprezint dezavantaje ale recrutrii interne: a. costul recrutrii personalului este mult mai ridicat; b. piedic infuzia de suflu proaspt i nu favorizeaz promovarea unor idei noi; c. la un ritm rapid de extindere a instituiei, posibilitaile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depaite; d. nu este nevoie de o perioad de acomodare cu noul loc de munc; e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menindu-i legaturile cu fotii colegii de munca; Precizai care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne: 182. Conform ..................... munca este o parte important a vieii oamenilor, pot folosi autocontrolul atingerea obiectivelor organizaiei, accept bucuroi responsabiliti funcie de recompensele asociate acestora i pot da dovada de inventivitate i creativitate munc. 1) Managementului tiinific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei retririi i consolidrii 183. se bazeaz pe urmtoarele postulate: a. oamenii au o aversiune nascuta fata de munca i vor cerca s o evite; b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrga pe angajai pentru realizarea obiectivelor organizaiei; c. angajaii trebuie condui pentru ca evita responsabilitaile; d. angajaii sunt preocupai general de securitatea personal. Alegei dintre variantele urmtoare pe cea corect:

1. teoria X 2. managementul tiinific 3. teoria ERG 4. teoria Y 5. teoria echitii 6. teoria consolidrii 184. Recrutarea extern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre elementele de mai jos: a. recrutarea personalului este mult mai rapid i cu costuri mai mici; b. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; c. curajeaz un nou mod de gdire cadrul organizaiei; d. crete motivarea personalului; e. se realizeaz economii costurile de pregtire pentru c se angajeaz profesioniti competeni, bine pregtii, din exterior 185. Care dintre elementele prezentate reprezint dezavantaje ale recrutrii externe: a. favorizeaz promovarea ideilor noi; b. timpul necesar acomodrii, adaptrii i integrrii pe posturi a noilor angajai este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare; c. identificarea, atragerea i evaluarea candidailor se realizeaz mult mai dificil; d. nu implic elaborarea unor programe de pregtire profesional truc se angajeaz profesioniti din exterior; e. poate aprea respingerea noilor venii de ctre vechii angajai ceea ce creeaz dificulti de integrare, duce la scderea motivaiei afectd productivitatea muncii 186. Care dintre urmtoarele metode sunt utilizate recrutarea extern? a. observaia b. anunurile publicitare c. analiza produselor activitii d. fiierul cu poteniali angajai

e. instituii specializate recrutarea/selecia de personal/ consultan domeniul resurselor umane f.metoda timpilor i a micrilor g.reeaua de cunotine h.internetul i. studiul de caz j.analiza postului k. head-huntingul 187. Etapele planului de recrutare sunt: a. analiza prognozei cererii de resurse umane b. organizarea posturilor i a oamenilor c. testarea psihologic d. prognoza ofertei de resurse umane e. organizarea interviului de selecie f. analiza evidenei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor g. acomodarea cu locul de munc h. studiul posturilor i. calculul nevoilor directe de recrutare Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus: 188. Conform ..................... factorul care motiveaz oamenii procesul muncii este salariul pe care acetia primesc 1. Managementului tiinific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitii 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei retririi i consolidrii 189.

Conform ..................... indivizii sunt preocupai nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre recompensele pe care le primesc ei i cele pe care le primesc ceilali. 1. Managementului tiinific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitii 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei retririi i consolidrii 190. Etapele seleciei de personal sunt urmtoarele: a. analiza scrisorii de intenie i a curriculumului vitae b. adaptarea munc c. interviul de selecie d. identificarea cu munca e. testarea psihologic f. recrutarea intern g. probele de cunotine profesionale h. probele de lucru i. integrarea la locul de munc j. examinrile medicale k. asimilarea informaiilor i comportamentelor specifice muncii l. verificarea referinelor m. decizia final Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus: 191. Factorii care influeneaz procesul de integrare sunt: a. scopurile instituiei la care angajatul trebuie s adere; b. coeziunea i coerena grupului care angajatul desfoar activitatea; c. contractul dintre angajat i instituie i care stabilete un echilibru tre contribuiile i

realizrile cerute i recompensele financiare i nonfinanciare din partea instituiei; d. normele care definesc rolurile angajatului instituie; e. raporturile de putere i de dependen cu colegii i cu superiorii ierarhici 192. Consolidarile viziunea lui B.F Skinner sunt: a. facilitile b. mutrile disciplinare c. meninerea unei echiti efort-compensaie d. premieri pentru merite deosebite e. concedierile f. stingerile g. consolidrile negative h. creterile salariale i. sancionrile 193. Tipurile de erori care pot aprea timpul interviului de selecie sunt: a. eroarea de similaritate b. discriminarea funcie de vst c. eroarea de contrast d. sublinierea elementelor negative e. eroarea de tip halou f. eroarea datorat primei impresii g. discriminarea funcie de sex 194. Stadiile procesului de integrare profesional viziunea lui O. Hoffman sunt: a. adaptarea munc b. vizite instituie, conduse de eful ierarhic, care va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa i mai ales departamentele cu care va colabora c. asimilarea d. identificarea cu instituia i colectivul e. oferirea noului angajat a unei mape de tpinare care s conin informaii referitoare la structura organizatoric a instituiei, facilitile existente, programul de lucru, modalitile de

evaluare, regulamentele instituiei, date despre protecia muncii, prevenirea accidentelor, etc. 195. Teoria celor trei necesiti a lui David McClelland are vedere urmtoarele necesiti: a. necesitile de existen b. necesitile de securitate c. necesitile de putere d. necesitile de afiliere e. necesitile de realizare f. necesitile de stim i statut 196. ...............................const compararea fiecrui candidat cu predecesorul su/ predecesorii si, neglijd comparaia cu standardul prestabilit al interviului. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: a. eroarea de similaritate b. eroarea de contrast c. eroarea de tip halou d. eroarea datorat primei impresii 197. Conform ..................... oamenii fac o comparaie tre efortul pe care depun (educaie, calificare, abilitai, experiena, timpul lucrat organizaie, etc) i compensaia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoateri, promovari). Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect a. teoriei performanelor ateptate b. teoriei echitii c. teoriei bifactoriale motivaie igien d. teoriei consolidrii e. teoriei Y 198. .......................are la baza nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul intelectual faa de o anumita profesiune

a. motivaia intrinsec b. motivaia cognitiv c. motivaia pozitiv d. motivaia extrinsec e. motivaia afectiv 199. Sursa generatoare a ..........................se afla trebuinele personale ale individului i este solidara cu activitaile lui, individul exercitd o munca conformitate cu propriile aptitudini i abilitai. a. motivaiei intrinseci b. motivaiei cognitive c. motivaiei negative d. motivaiei extrinseci e. motivaiei afective 200. n viziunea lui B.F.Skinner..................este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va disprea daca va fi ignorat. a. Sanciunea b. Consolidarea pozitiv c. Extincia d. Consolidarea negativ 201. .............................este determinat de interaciunea membrilor grupului de munca i se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima i statut social ale acestora a. Motivaia economic b. Motivaia profesional c. Motivaia psihosocial 202. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecie dar care realitate

demonstreaz c sunt muncitori buni a. Indivizii fali negativi b. Indivizii fali pozitivi 203. n cadrul interviului de selecie. se produce atunci c d o anumit caracteristic a interviului impresioneaz foarte puternic, pundu-i amprenta asupra evalurii generale a candidatului. a. Eroarea de contrast b. Eroarea de tip halou c. Eroarea de similaritate 204. ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post cadrul unei instituii prin analiza obiectiv a concordanei dintre caracteristicile profesionale ale unui post i caracetristicile fizice, psihice i informaionale pe care le prezint solicitanii postului. a. selecia de personal b. recrutarea intern c. recrutarea extern 205. .........................................explic motivarea munc ca pe un proces complex care indivizii analizeaz ansele pe care le au obinerea anumitor rezultate i msura care aceste rezultate sunt atrgtoare pentru ei. a. Teoria Y b. Teoria echitii c. Managementul tiinific d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria ERG 206.

n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuine i anume trebuine legate de existena, trebuine legate de relaiile cu semenii i trebuine de cretere. a. Teoria X b. Teoria echitii c. Teoria ERG d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria celor trei necesiti 207. ..........................are la baz reacii de respingere i aversiune ale individului faa de consecine neplacute care pot aprea la locul de munc (concediere, retrogradare, critica, teama de eec sau pierdere a prestigiului, etc.) a. motivaia extrinsec pozitiv b. motivaia extrinsec negativ 208. Una dintre teoriile de mai jos are vedere trei aspecte importante: 1. grupul este structura de baz instituie; 2. angajarea pe via, polivalent, cariera lent, contureaz motivaia individual; 3. respectul oamenilor pentru munc i grup este msura propriului lor respect. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: a. teorie ERG b. teoria celor trei necesiti c. teoria Z d. teoria Y e. teoria performanelor ateptate 209. Una dintre teoriiile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru munc este determinat de patru tipuri de comparaii: 1. comparaia cu o situaie anterioara care s-a aflat individul cadrul aceleiai

organizaii; 2. comparaia cu o situaie anterioara care s-a aflat individul afara organizaiei; 3. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaiei; 4. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaiei. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: a. teorie echitii b. teoria celor trei necesiti c. teoria Z d. teoria bifactorial motivaie-igien e. teoria performanelor ateptate 210. 1. Rolul social exprima: A. conceptia despre viata B. imaginea de sine C. standarde comportamentale D. norme sociale 211. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la: A. locul Eului in structura personalitatii B. structura psihologica a Eului C. rolul Eului in structura personalitatii D. particularitatile eului 212. Extraversia este asociata cu tipul: A. astenic B. schizotim C. ciclotim D. atletic 213. Legatura dintre biotip si psihotip este: A. o legatura genetica B. o legatura cauzala C. o corelatie statistica D. o corelatie cantitativa E. o corelatie calitativa 214. Inteligenta de tip A este: A. inteligenta innascuta

B. inteligenta cristalizata C. rezultatul invatarii D. inteligenta fluida E. deficitara in situatii structurate F. eficienta in situatii nestructurate 215. Aptitudinile reprezinta: A. valori psihosociale B. valori morale C. valori functionale D. valori socioculturale 216. Persoanele inalt creative: A. aleg situatii problematice noi B. aleg situatii problematice ambigue C. folosesc nivelul constient D. folosesc nivelul inconstient 217. Intre inteligenta si aptitudinile speciale: A. intodeauna exista o corelatie pozitiva B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva C. intotdeauna exista o corelatie negativa D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa 218. In conceptia lui Henri Ey, Eul este: A. constiinta de sine B. constiinta de lume C. constiinta reflexiva D. constiinta morala 219. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a: A. sistemului nervos B. inteligentei C. temperamentului E. activitatii 220. Inteligenta emotioanala contine elemente: A. cognitive B. afective

C. motivationale D. sociale 221. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza: A. gandirea B. atitudinea C. opinia D. inteligenta E. creativitatea 222. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin: A. conformism B. nonconformism C. convergenta D. divergenta 223. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine: A. statutul economic B. statutul profesional C. statutul familial 224. Eul este: A. gandire B. simtire C. reflexie D. emotie 225. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica: A. tempoul trairilor psihice B. ritmul trairilor psihice C. intensitatea trairilor psihice 226. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii: A. caracterului B. inteligentei C. aptitudinii

D. atitudinii E. deprinderii 227. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este: A. inteligenta B. vointa C. temperamentul D. caracterul E. gandirea 228. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii: A. asociationiste B. gestaltiste C. genetiste D. ineiste E. behavioriste 229. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie: A. inteligenta B. asimilarea C. acomodarea D. echilibrul dintre asimilare si acomodare 230. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme: A. de apreciere B. de selectie C. de compatibilizare D. de valorizare E. de feedback 231. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa: A. fie rar intalnite in activitatea respectiva B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva C. aiba un grad ridicat de neobisnuit D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit E. fie adecvate realitatii

F. fie adecvate imaginatiei creatoare 232. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp: A. este posibila prin ierarhizare B. este posibila prin compensare C. este posibila prin cooperare D. nu este posibila 233. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt: A. asemanarea B. contrastul C. serendipitatea D. medierea prin simboluri E. medierea prin imaginatie 234. Componentele statutului social sunt: A. subiective B. obiective C. atitudinale D. comportamentale 235. In raportul dintre eu si constiinta, Eul: A. este o premisa fundamentala a constiintei B. creator de constiinta C. depasete constiinta D. este directionat de constiinta 236. Tipul sentimental se caracterizeaza prin: A. rezonanta afectiva primara B. rezonanta afectiva secundara C. activism D. nonactivism E. anxietate 237. Succesul unei activitati depinde de: A. prezenta mai multor aptitudini B. relatiile de compensare dintre aptitudini C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

238. Factorul general al inteligentei este: A. comun tuturor activitatilor B. specific unei activitati C. o combinatie a factorilor de grup 239. Temperamentul: A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor D. determina dezvoltarea aptitudinilor 240. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva: A. genetica B. factoriala C. cognitiva D. psihometrica E. eclectica F. sistemica 241. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin: A. creativitate B. temperament C. atitudini D. aptitudini E. caracter 242. Trasaturile caracteriale cardinale sunt: A. trasaturi comune B. trasaturi individuale C. durabile D. spontane E. in numar foarte mare F. in numar foarte mic 243. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt: A. factorii sociali B. factorii culturali C. factorii psihologici 244. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv B. ne apropiem de polul negativ C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ 245. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din: A. operatii B. produse C. structuri D. continuturi 246. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului: A. ganditor B. artistic C. motor-general D. echilibrat E. excitabil 247. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte: A. intrastatus B. interstatus C. intraindividuale D. interindividuale 248. Spre deosebire de personalitate, Eul: A. este un fapt de constiinta sociala B. este un fapt de constiinta individuala C. exprima personalitatea D. este nucleu al personalitatii 249. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului: A. echilibrat B. puternic C. mobil D. vioi E. schizotim F. ciclotim

250. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul: A. inteligentei B. geniului C. creativitatii D. talentului 251. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la: A. sistemul atitudinal-valoric B. sistemul atitudinal-social C. sistemul atitudinal-moral 252. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste: A. sublimare B. identificare C. regresie adaptativa D. regresie multipla 253. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la: A. convingeri B. obiectul atitudinii C. tendinta spre actiune D. informatii E. trebuinte F. orientare constienta 254. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre: A. Allport B. Lowler C. Lowenfeld D. Guilford E. Gardner 255. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste: A. perceptia rolului B. conceptia rolului C. expectatia rolului

256. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin: A. absenta atitudinii creatoare B. prezenta atitudinii creatoare C. absenta aptitudinilor creatoare D. prezenta aptitudinilor creatoare 257. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de: A. Piaget B. Jackson C. Guilford D. Vernon E. Getzels F. Janet 258. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt: A. autodisciplina B. motivatia intrinseca C. independenta D. sociabilitatea 259. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul: A. se identifica cu starile de constiinta B. se identifica cu constiinta globala C. creeaza unitatea constiintei D. nu precede constiinta 260. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului: A. hipertimic B. obsesiv C. agresiv D. senzitiv-introvertit 261. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul: A. genotipului B. fenotipului C. arhetipului 262. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca B. cunoastere C. creatie D. sociabilitate E. afectivitate 263. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. 264. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. 265. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal. 266. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal eu. 267. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie: a) asimilare b) acomodare c) adaptare d) crestere e) dezvoltare 268. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune : a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;

b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ; c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ; d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ; e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ; f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste). 269. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby? a) preatasamentul b) atasamentul de actiune c) atasamantul delimitat d) formarea de relatii reciproce 270. Imitatia amanata este: A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire; B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa: 271. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de: a) egocentrism b) imagine mintala c) evocare verbala 272. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani: a) logic b) ontologic c) patologic 273. Egocentrismul copilului se manifesta prin: a) artificialismul gandirii b) sincretismul gandirii

c) realism d) animism 274. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt : a) clasificarea b) serierea c) conceptualizarea numarului 275. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie: a) analitica b) sintetica c) fonetica 276. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de: a) decentrare socio-afectiva b) decentrare intelectuala 277. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt: a) conduita suportului b) coduita revoltei c) conduita inchiderii in sine d) conduita exaltarii e) conduita afirmarii 278. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt: a) etapa dependentei b) etapa conflictului c) etapa relativei independente d) etapa maturizarii afectiv emotionale 279. Imaginea de sine este structurata de: a) imaginea eului fizic b) intarirea pozitiva a comportamentului c) imaginea eului psihic si psihosocial

280. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare: a) stabilirea identitatii eului b) independenta relatiilor personale c) cresterea intereselor/preocuparilor d) umanizarea valorilor 281. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente: a) gandirea pozitiva b) gandirea relativista c) gandirea dualista d) gandirea sistematica 282. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt: a) extensiunea simtului eului b) raportarea calda a eului la ceilalti c) securitatea emotionala d) perceptia realista e) obiectivarea eului f) filosofia unificatoare a vietii 283. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt: a) altruismul b) sublimarea c) umorul d) reprimarea e) rationalizarea 284. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt: a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama 285. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:

a) Conduita sforii b) Conduita suportului c) Reactiile circulare tertiare d) Conduita bastonului 286. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect a) este innascuta b) se formeaza 287. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt : a) centripeta b) egocentrica c) centriufuga 288. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii: a) animismul b) artificialism c) realismul 289. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective. a) prescolaritate b) anteprescolaritate c) scolaritate mare 290. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri: a) postformal b) multiliniar c) pragmatic

d) metacognitiv e) stadiul dialectic f) empatic 291. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica: a) a fi mai reflexiv si mai critic b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti c) a fi mai putin defensiv d) a fi mai deschis la ideile noi 292. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si anume: a) necesitate sociala b) mijloc de invingere a alienarii c) mijloc de comunicare 293. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii: a) suplete, b) echilibru c) calitatea miscarilor 294. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie: a) stadiul mazgalelii b) stadiul realismului fortuit, c) stadiului realismului nereusit d) stadiul realismului intelectual e) stadiul realismului vizual f) stadiul realismului izbutit 295. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in : a) stadiul operatiilor concrete b) stadiul preoperator c) stadiul operatiilor formale 296. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape: a) preabecedara

b) abecedara c) postabecedara 297. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu: a) societatea b) mediul familial c) grupul de prieteni 298. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni : a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti 299. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel: a) dificultati afective b) dificultati cognitive c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari 300. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii : a) perioada de opozitie b) perioada de tranzitie c) perioada de gratie d) perioada de imitatie 301. Gandirea egocentrica este o gandire : a) prelogica b) intuitiva c) preconceptuala d) euristica

302. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva? a) dezvoltare psihosociala b) psihomotricitate 303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide. 304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. 305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului C prezinta anxietatea ca un factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica. 306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. 307. H. Gough prezinta modelul cuboid asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta. 308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea care trebuie cunoscuta si investigata in psihologie.

309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori, urmatoarea afirmatie: personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice apartinandu-i lui: a. Daniel David b. Mielu Zlate c. Septimiu Chelcea 310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este: a. personalitatea b. persoana c. personajul 311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia: a. globalitatea si coerenta b. coerenta, flexibilitatea, fluiditatea c. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala 312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele teoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele: a. descrierea b. explicarea c. predictia 313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o semnificatie in: a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul; b. realizarea unor predictii diferentiate valide c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.

314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este: a. perspectiva interactionista b. perspectiva nomotetica c. perspectiva idiografica 315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este: a. perspectiva asociationista b. perspetiva nomotetica c. perspectiva idiografica 316. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica: a. orientarii idiografice b. orientarii nomotetice c. orientarii cognitiviste 317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ce este denumita: a. functie b. trasatura c. stare 318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este: a. orientarea nomotetica b. orientarea idiografica c. orientarea situationista

319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si biologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt: a. modelele trasaturilor b. modelele interactioniste c. modelele situationiste 320. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestui demers se refera la: a. inselarea subiectilor b. intimitate c. consimtamantul informat 321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important este reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de: a. scopul testarii b. timpul de aplicare c. domeniul in care va fi folosit testul 322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele: a. etalonarea b. comprehensibilitatea c. gradul de referinta personala d. ambiguitatea e. nivelul de abstractizare f. experimentarea g. evaluarea

323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim set de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta: a. performanta individului b. fidelitatea testului c. timpul de aplicare 324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a. elaborarea unor exemple introductive b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns c. elaborarea unor scale de validare a testului. 325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati: a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferite posibilitati c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor 326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un criteriu exterior este: a. metoda empirica (strategia criteriului exterior) b. metoda criteriului intern c. metoda intuitiva 327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt a. inteligenta b. sentimentele c. ergii

328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe: a. criteriul extern b. criteriul intern c. situatiile concrete 329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au vorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere: a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale c. termeni care se refera doar la o parte din persoana d. termeni clari, precisi e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa 330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este necesara o permanenta raportare a itemului la: a. etalon b. validitatea sa discriminativa c. grila de corectie 331. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele: a. afirmatia b. lungimea c. complexitatea d. negatia e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns 332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul C, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a. sex

b. profesie c. varsta 333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat caracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii: a. media b. varianta c. numarul d. stabilitatea e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test 334. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor: 335. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima: a. trasaturile de suprafata care coreleaza intre ele b. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii c. trasaturile semantice 336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt: a. ergii b. emotiile c. caracterul 337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt: a. ergii b. emotiile c. sentimentele

338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel: a. inferior b. mediu c. superior 339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului, care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilorsursa, controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell: a. sentiment secundar b. sentiment principal c. sentiment-master 340. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii: a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectiv b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B) 341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari: a. unele trasaturi apar in adolescenta b. altele dispar c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor 342. Chestionarul C Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati dupa: a. 5 factori primari b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii) c. 2 factori primari

343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie, birouri de consiliere), si anume este vorba de: a. E.P.I. b. F.P.I. c. C.P.I. 344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare directa, sunt in viziunea lui H. Gough: a. conceptele populare b. conceptele necunoscute c. conceptele consacrate 345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume: a. independenta b. conformismul c. empatia 346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin: a. considerarea doar a primelor 3 scale b. evaluarea unei singure scale reprezentative c. intercorelarea scalelor 347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele: a. Wb, Cm si Gi b. Fe, Fx c. Py, Sc

348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune: a. evaluarea unei singure scale b. analiza configuratiei profilului c. evaluarea conditiei eului 349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare pornind de la: a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe) 350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de: a. analiza unei singure scale b. analiza de pattern c. analiza conceptelor-populare 351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a comportamentului, care este valabila pentru: a. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75) b. scoruri medii c. scoruri unice 352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough: a. modelul tridimensional al intelectului b. piramida trebuintelor c. modelul cuboid