Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
53Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Julia Si Derek Parker - Istoria Astrologiei

Julia Si Derek Parker - Istoria Astrologiei

Ratings:

4.67

(1)
|Views: 1,272|Likes:
Published by SteaEmy

More info:

Published by: SteaEmy on Nov 05, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2013

pdf

text

original

 
The Parker’s History of Astrology
Istoria Astrologiei, de Julia şi Derek Parker
Ronald Reagan, împ
ă
ra
ii romani Caligula
ş
i Claudius, Ptolemeu, St.Augustin, regina britanic
ă
Elisabeta I
ş
iHeinrich Himmler – ce au ei to
i în comun? Interesul pentru astrologie. Cititorii publica
iilor
ş
i rubricilor deastrologie de ast
ă
zi probabil nu au nici o idee despre importantul rol pe care l-a jucat astrologia în politicainterna
ional
ă
, filosofie, istoria religiilor
ş
i în via
a oamenilor obi
ş
nui
i. În aceast
ă
prim
ă
lucrare modern
ă
peaceast
ă
tem
ă
, autorii urm
ă
resc istoria astrologiei începând cu 4000 de ani în urm
ă
, de la inscrip
iileastrologice f
ă
cute pe os de oamenii cavernelor, pân
ă
la alian
a modern
ă
dintre astrologie
ş
i psihologie.Ar fi greu de scris o carte plicticoas
ă
pe acest subiect: istoria este pres
ă
rat
ă
cu incidente fascinante
ş
iamuzante, cu personaje bizare, incitante, nebune sau str
ă
lucitoare – de la astrologul care, practic, guvernaImperiul Roman, pân
ă
la cel care se ascundea în spatele draperiilor patului ca s
ă
spioneze na
ş
terea unuiDelfin al Fran
ei,
ş
i pân
ă
la astrologul modern care a prezis cu succes tentativa de asasinat asupra lui Hitler,
ş
i apoi a murit în drum spre lag
ă
rul de concentrare.Dar acestea sunt doar ornamente ale acestei profunde
ş
i cuprinz
ă
toare istorii a unui subiect serios:astrologia, probabil cea mai veche
ş
tiin
ă
cunoscut
ă
de om, cu o influen
ă
incalculabil
ă
asupra istoriei lui.Derek
ş
i Julia Parker alc
ă
tuiesc, ca autori ai acestei c
ă
r
i, o combina
ie perfect
ă
. Julia Parker practic
ă
 astrologia, a fost pre
ş
edint
ă
a Facult
ă
ii Britanice de Studii Astrologice. Derek Parker este un sceptic. Elspune c
ă
, în cea mai mare parte, practica astrologiei este pentru el un mister. Dar el crede c
ă
sunt destuledovezi ca s
ă
simt
ă
c
ă
ar fi un gest nebunesc s
ă
resping
ă
un subiect doar fiindc
ă
el nu-l st
ă
pâne
ş
te.Rezultatul a fost aceast
ă
carte cu un echilibru unic. Ea nu caut
ă
nici s
ă
confirme, nici s
ă
infirme ceva, cidoar s
ă
ofere o vie
ş
i precis
ă
prezentare a fascinantei istorii a astrologiei.
Introducere
 
Dou
ă
probleme majore apar atunci când se scrie despre istoria astrologiei. Una este dimensiunea lucr
ă
rii.Astrologia a avut o mare importan
ă
în multe
ă
ri ale lumii, cu mult înainte de inventarea scrisului
ş
i cel pu
inpân
ă
la sfâr
ş
itul secolului al XVI-lea; în ultima vreme exist
ă
o reînviere considerabil
ă
a interesului pentru ea.De aceea, volumul de documenta
ie este aproape incalculabil,
ş
i examinarea în profunzime a subiectului ar însemna o lucrare de o asemenea m
ă
rime încât probabil c
ă
nici un editor n-ar putea s
ă
o accepte f
ă
r
ă
 investi
ii masive,
ş
i numai un scriitor preg
ă
tit s
ă
-
ş
i dedice via
a acestui subiect ar putea aborda lucrarea.A doua problem
ă
este cea a impar
ialit
ă
ii. Foarte pu
ini par s
ă
fie capabili s
ă
vorbeasc
ă
despre astrologief
ă
r
ă
emo
ie. Aceasta este, pe de o parte, o chestiune de temperament, dar
ş
i de dezinformare, pe de alt
ă
 parte,
ş
i aproape întotdeauna este un amestec al ambelor. De pild
ă
, poate fi rezultatul simplei contempl
ă
ria r
ă
ului ce poate fi f
ă
cut de o credin
ă
nelimitat
ă
în infailibilitatea îndrum
ă
rii astrologice – dar la fel de multr
ă
u poate fi f
ă
cut
ş
i de acceptarea total
ă
a infailibilit
ă
ii consilierii teologice. Uneori o devo
iune prea naiv
ă
 fa
ă
de astrologie a condus la acceptarea unor legende f
ă
r
ă
nici o baz
ă
, care sus
ineau invariabil afirma
iileastrologiei. Unele “istorii” au repetat asemenea legende. Într-o lucrare recent
ă
a unui scriitor american, deexemplu, se afirm
ă
c
ă
lordul Byron era “un astrolog destul de bun, care a desenat singur astrogramapropriului s
ă
u fiu
ş
i a prezis destul de exact principalele evenimente din via
a acestuia”. Aceast
ă
afirma
ie arfi fost mai conving
ă
toare dac
ă
Byron m
ă
car ar fi avut vreun fiu, sau dac
ă
ar exista cea mai mic
ă
dovad
ă
, învia
a sau în scrisorile sale, c
ă
ar fi fost interesat câtu
ş
i de pu
in de astrologie.Autorii acestei lucr
ă
ri simt c
ă
trebuie s
ă
-
ş
i declare interesul în scrierea ei. Julia Parker este consultantastrolog, a fost pre
ş
edint
ă
a Faculta
ii de Studii Astrologice, institu
ie fondat
ă
la Londra în 1948, cu studen
idin majoritatea
ă
rilor lumii,
ş
i tot ea este coautor la lucrarea “The Compleat Astrologer”, un cuprinz
ă
tormanual de astrologie. Derek Parker, cel
ă
lalt coautor, r
ă
mâne un sceptic pentru care practicarea astrologieieste, în mare parte, un mister, dar el s-a convins c
ă
la ora actual
ă
exist
ă
suficiente dovezi care sus
in multeafirma
ii astrologice,
ş
i c
ă
ar fi o nebunie s
ă
renun
e la acest subiect.
 
În aceast
ă
carte am încercat s
ă
men
inem un echilibru rezonabil. Aceast
ă
lucrare nu are scopul de aconvinge pe toat
ă
lumea c
ă
astrologia func
ioneaz
ă
, sau c
ă
nu func
ioneaz
ă
. Inten
ia ei este de a fi o scurt
ă
 relatare a r
ă
spândirii astrologiei în lumea civilizat
ă
,
ş
i a principalelor personaje implicate în istoria ei.Printre rafturile întregi de c
ă
r
i proaste asupra acestui subiect, exist
ă
câteva titluri importante
ş
i de încredere, pe care ar trebui s
ă
le studieze oricine scrie despre astrologie. În mod cert, masiva “History ofmagic and experimental science” (Istoria
ş
tiin
ei magice
ş
i experimentale), 1941, de Lynn Thorndike. Alteexemple sunt: Jack Lindsay – “Origins of astrology” (Originile astrologiei), 1971; F. H. Cramer – “Astrologyin Roman law and politics” (Astrologia în justi
ia
ş
i politica roman
ă
), 1954,
ş
i Keith Thomas – “Religion andthe decline of magic” (Religia
ş
i declinul magiei), 1971. Iar cartea lui A. L. Rowse, “Simon Forman” (1974)este cel mai timpuriu exemplu de lucrare a unui istoric serios care s-a gândit c
ă
merit
ă
s
ă
cerceteze scrierileneatinse ale unui proeminent astrolog elisabetan.
Ş
i scrierile lui Dr.John Dee a
ş
teapt
ă
o analiz
ă
la fel deprofund
ă
din partea vreunui alt cercet
ă
tor al perioadei elisabetane. În fine, nici un cititor nu se poateconsidera ini
iat în cele mai moderne scrieri de astrologie dac
ă
nu a citit “Recent advances in natalastrology” (Progrese recente în astrologia natal
ă
), 1977 – de Geoffrey Dean
ş
i Arthur Mather; în timp ceopera în mai multe volume a so
ilor Michel
ş
i Françoise Gauquelin ofer
ă
multe dovezi statistice
ş
iargument
ă
ri incitante. Opera lui Dane Rudhyar în America,
ş
i cea a lui John Addey de la British AstrologicalAssociation (Asocia
ia Astrologic
ă
Britanic
ă
) sunt
ş
i mai specializate, iar revistele Asocia
iei Britanice
ş
i aleFedera
iei Americane a Astrologilor sunt publica
ii serioase care merit
ă
s
ă
fie examinate.Suntem recunosc
ă
tori, ca întodeauna, bibliotecarilor care ne-au ajutat,
ş
i numero
ş
ilor astrologi care ne-auoferit prompt sugestii asupra materialelor care ar trebui consultate. Suntem recunosc
ă
tori
ş
i fa
ă
de FolioSociety Limited pentru permisiunea de a cita din traducerea (realizat
ă
de William Ginnis) lucr
ă
rii luiSebastian Brant – “The ship of fools” (Corabia nebunilor),
ş
i fa
ă
de Penguin Books Limited pentrupermisiunea de a cita din traducerea f
ă
cut
ă
de Nevill Coghill pentru “Pove
ş
tile din Canterbury” ale luiChaucer (© 1958, 1960, 1975, 1977).
 Volumul IÎnceputuri de demult
Cum, când, unde a ap
ă
rut astrologia? Cum, când, unde a început omul s
ă
cread
ă
c
ă
Soarele, Luna
ş
iplanetele vizibile îi influen
eaz
ă
caracterul
ş
i via
a, s
ă
n
ă
tatea animalelor sale, calitatea recoltelor sale,vremea – de fapt, orice aspect al vie
ii pe P
ă
mânt?R
ă
spunsul trebuie s
ă
fie: de îndat
ă
ce a fost capabil de o gândire inteligent
ă
, c
ă
ci atunci el a realizat c
ă
 Soarele, ca surs
ă
de c
ă
ldur
ă
 
ş
i lumin
ă
, guverna toate lucrurile vii; c
ă
mareele urcau
ş
i coborau odat
ă
cuLuna, c
ă
ea afecta
ş
i alte cicluri naturale, c
ă
avea efect asupra stabilit
ă
ii emo
ionale. Atunci au fost pusebazele teoriei astrologice. În mod interesant, câteva dintre cele mai timpurii artefacte astrologice care ausupravie
uit vremurilor vin din Orientul Mijlociu unde, cu circa 15000 de ani î.Chr., s-au dezvoltat primelesisteme agricole – gr
ă
dinarii au recunoscut întotdeauna c
ă
exist
ă
o diferen
ă
calitativ
ă
între lumina dediminea
ă
 
ş
i cea de dup
ă
-amiaz
ă
,
ş
i c
ă
momentul când sunt sem
ă
nate plantele sau când sunt culeseierburile de leac pare s
ă
le afecteze cre
ş
terea
ş
i virtu
ile.În ansamblu, ceea ce a condus la dezvoltarea astrologiei trebuie s
ă
fi fost respectul natural al omului fa
ă
deluminile stranii, magice, din ceruri, privite ca fiind zei. Din cea
a groas
ă
care înv
ă
luie istoria timpurie asubiectului au ajuns pân
ă
la noi un num
ă
r de t
ă
bli
e cuneiforme – pl
ă
cu
e din c
ă
r
ă
mid
ă
 
ş
i din piatr
ă
înscrisecu caractere triunghiulare sau de forma unor cuie – care au înregistrat cele mai simple fenomeneastronomice: eclipsele Lunii, anumite mi
ş
c
ă
ri planetare, interpretate ca vestitori ai foametei sau air
ă
zboiului, ori ai p
ă
cii
ş
i prosperit
ă
ii.Imperiul Babilonian dintre secolele 18-17 înainte de Christos era bântuit de supersti
ii,
ş
i multe întâmpl
ă
rierau considerate semnificative
ş
i înregistrate – mu
ş
c
ă
turile anumitor animale, vise, stilul de zbor alp
ă
s
ă
rilor, aspectul unui nou-n
ă
scut (“Când o femeie na
ş
te un copil cu urechi mici, casa ei se va pr
ă
bu
ş
i înruine”),
ş
i alte ciud
ă
enii cum ar fi intrarea în casa cuiva a unui porc cu paie în gur
ă
. Fenomeneleastronomice erau numai unul din multiplele aspecte din care omul încerca s
ă
prezic
ă
viitorul, dar era un
 
aspect foarte r
ă
spândit: un interes pentru formele timpurii ale astrologiei a fost comun mai multor civiliza
iistr
ă
vechi, nu numai în Orientul Mijlociu, din Anatolia pân
ă
în Persia, ci
ş
i în Extremul Orient,
ş
i la civiliza
iileInca
şă
, Maya
şă
 
ş
i mexicane, unde acele planete care puteau fi v
ă
zute cu ochiul liber — Mercur, Venus,Marte, Jupiter
ş
i Saturn — erau identificate ca zei cu diverse nume
ş
i personalit
ă
i,
ş
i unde mi
ş
c
ă
rile lor pefundalul plin de stele al cerului erau v
ă
zute ca având semnifica
ii evidente.Astrologii-astronomi au dobândit treptat tot mai multe cuno
ş
tin
e despre planete,
ş
i au început nu numai s
ă
 observe eclipsele, ci
ş
i modul de deplasare al planetelor — uneori ezitant, alteori p
ă
rând s
ă
se mi
ş
te înd
ă
r
ă
t,alteori p
ă
rând s
ă
se întâlneasc
ă
 
ş
i apoi s
ă
se despart
ă
; f
ă
când astfel de observa
ii, ei au elaborat predic
iibazate pe aceste mi
ş
c
ă
ri. În vremea lui Ammisaduqa, al zecelea rege al Primei Dinastii babiloniene, însecolul 17 î.Chr., se f
ă
ceau numai cele mai teribile profe
ii, dar bibliotecile regale ale regilor asirieni de laNinive, Calah (Nimrud)
ş
i Ashur, din secolele 8-7 î.Chr.,
ş
i bibliotecile templelor din principalele ora
ş
ebabiloniene aveau pe rafturile lor o colec
ie de peste 7000 de articole astrologice înregistrate pe 70 det
ă
bli
e (cunoscute ast
ă
zi, dup
ă
primele cuvinte ale primei t
ă
bli
e, sub numele de “Enuma Anu Enlil”).Motivul pentru care aceast
ă
elaborare a teoriei astrologice a avut loc în Orientul Mijlociu, în loc s
ă
aib
ă
loc –s
ă
zicem – la amerindienii din Wisconsin sau la azteci, care aveau cu siguran
ă
un interes timpuriu la fel deprofund pentru acest subiect, a fost c
ă
babilonienii erau mai buni astronomi
ş
i matematicieni; ei au alc
ă
tuitun calendar,
ş
i pe la 500 î.Chr. deja treceau la inventarea zodiacului, acel element esen
ial înpersonalizarea astrologiei.Babilonienii s-au ocupat timp de secole cu structurile de pe cerul nop
ii, înainte de a realiza un calendarsuficient de func
ional ca s
ă
le permit
ă
s
ă
prevad
ă
eclipsele
ş
i s
ă
cerceteze înd
ă
r
ă
t în timp ca s
ă
întrevad
ă
 evenimentele celeste din trecut. Se pare c
ă
ei au început s
ă
lucreze studiind durata zilei
ş
i a nop
ii, apoir
ă
s
ă
ritul
ş
i apusul Lunii,
ş
i apari
iile sau dispari
iile planetei Venus. Cele mai timpurii calendare plaseaz
ă
  începutul unei luni la momentul de Lun
ă
Nou
ă
. Dar din cauz
ă
c
ă
intervalul de la o Lun
ă
Nou
ă
la urm
ă
toareaeste neregulat – în medie, 29 zile, 12 ore, 44 minute
ş
i 3 seconds — era foarte dificil de proiectat uncalendar în care fiecare lun
ă
calendaristic
ă
s
ă
înceap
ă
cu Luna Nou
ă
, când fiecare an începea laechinoc
iul de prim
ă
var
ă
. (Pentru asta, trebuia definit
ă
o lun
ă
calendaristic
ă
în plus odat
ă
la 2 sau 3 ani —
ş
i chiar
ş
i a
ş
a apare o diferen
ă
de o zi
ş
i jum
ă
tate la fiecare 8 ani)Detaliile calendarelor timpurii
ş
i evolu
ia lor sunt complexe; este suficient s
ă
spunem c
ă
problema a fostrezolvat
ă
cu o precizie rezonabil
ă
(
ş
i, s
ă
nu uit
ă
m, f
ă
r
ă
ajutorul ceasurilor mecanice) de c
ă
tre babilonieni.De la ei încoace, au fost f
ă
cute
ş
i alte dezvolt
ă
ri
ş
i complic
ă
ri ale calendarului. Iulius Cezar a trebuit s
ă
 porunceasc
ă
unui astronom din Alexandria s
ă
rezolve sistemul complicat în care degenerase calendarulroman, dar calendarul Iulian care a rezultat avea s
ă
ajung
ă
la o desincronizare cu nu mai pu
in de 11 zile(fa
ă
de ciclul anual natural), astfel c
ă
în 1752 Imperiul Britanic a fost nevoit s
ă
adopte calendarul Gregorian(introdus în restul Europei de c
ă
tre papa Gregorius în 1582), eliminând 11 zile din acel an. La miezul nop
iide 2 septembrie a început ziua de 14 septembrie,
ş
i oamenii au protestat pe str
ă
zi fiindc
ă
le intrase în capc
ă
legiuitorii îi lipsiser
ă
de 11 zile din via
ă
.Odat
ă
alc
ă
tuit un calendar, prin observa
ii
ş
i prin aplicarea matematicilor puteau fi prev
ă
zute mi
ş
c
ă
rileplanetare. Urm
ă
torul pas a fost inventarea zodiacului.La început, acesta a fost proiectat ca un mijloc de m
ă
surare a timpului. Este vorba de un cerc pe care suntplasate 12 constela
ii, fiecare dintre ele marcând un segment de 30 de grade pe ecliptic
ă
, acea caleimaginar
ă
pe care Soarele pare s
ă
o urmeze în c
ă
l
ă
toria sa în jurul P
ă
mântului. Deoarece acea c
ă
l
ă
toriedureaz
ă
circa 365 de zile, astronomii din Babilon, Egipt
ş
i China au ajuns, în mod independent, la ideea dea împ
ă
r
i ecliptica în 360 de grade, care puteau fi u
ş
or împ
ă
r
ite în 12 sec
iuni egale.Din motive practice, cercul trebuia s
ă
înceap
ă
într-un punct al s
ă
u. În vremurile antice, el începea de laanumite stele fixe— ca Aldebaran sau Ochiul Taurului, de pild
ă
, sau de la Regulus, cea mai str
ă
lucitoarestea din constela
ia Leului. În astrologia modern
ă
, cercul zodiacal începe de la echinoc
iul vernal — punctul

Activity (53)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
katzright7556 liked this
cristicaras liked this
amalia.barac5679 liked this
viilesibiului liked this
raza de soare liked this
raza de soare liked this
mac_macmoni liked this
raza de soare liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->