Poluarea mediului nconjurtor

Pentru a tri n condiii mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante, arbori, minereuri, crbuni, sare, petrol, gaze naturale, ap. Din utilizrile acestor resurse naturale (primare) au rezultat i produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au fost permanent evacuate n natur. Unele dintre acestea produse au putut s se integreze n ciclurile naturale ale unor elemente, altele ns se tot acumuleaz, producnd perturbaii ecologice. Un alt fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariia unor specii de plante i animale. Activitile antropice au provocat i schimbri topografice i de clim, ce au avut puternice repercursiuni asupra mediului, unele pozitive (mpduriri, ndiguiri), altele ns negative (defriri, asanri, eroziunea solului). Fenomenul de apariie a unor factori perturbatori ai mediului i de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdri, a degrada). Cauzele apariiei polurii pot fi sintetizate astfel: utilizarea haotic a rezervelor naturale; acumulri n mediu de substane neutilizabile; apariia de substane noi, la care ritmul de consum i de reciclare de ctre organisme este mult inferior ritmului de apariie; creterea demografic vertiginoas, n special n ultimele dou secole; dezvoltarea intens a industriei, transporturilor i a agriculturii; apariia centrelor urbane suprapopulate.

Tipuri de poluare A. Dup provenien 1) poluare natural: biologic, fizico-chimic, antropic; 2) poluare industrial: agricol, din transporturi, menajer; B. Dup natura poluanilor 3) poluare fizic: termic, fonic (sonor), radioactiv, electromagnetic; 4) poluare chimic: cu carbon i derivaii acestuia, cu compuii sulfului, flourului sau ai azotului, compui cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile; 1

5) poluare biologic: prin contaminarea mediilor inhalate i ingerate, prin modificri ale biocenozelor i invazii de specii animale i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni); 6) poluare estetic: degradarea peisajelor datorit urbanizrii, industriei, sistematizrii eronat concepute; C. Dup starea fizic a poluantului (factorul care, aflat n mediu n cantiti ce depesc optimul pentru una sau mai multe specii, are aciune toxic) 1) poluare cu lichide; 2) poluare cu substane solide; 3) poluare cu gaze i pulberi.

I. Poluarea apei
Dei acoper trei ptrimi din suprafaa globului i constituie 75% din esuturile vii, apa constituie totui o resurs natural limitat. i aceasta din mai multe motive. n primul rnd, nu e suficient de a avea ap, este necesar s fie avut ntr-un loc corespunztor i la momentul oportun. n plus, trebuie s fie i de o calitate convenabil (de exemplu, apa de mare reprezint 97% din resursele totale, n timp ce apele de suprafa fluvii, ruri, lacuri - ori subterane reprezint mai puin de 1%). Poluarea apelor este definit ca acea schimbare a compoziiei apelor care le face duntoare pentru sntatea oamenilor, neadecvate pentru ntrebuinarea economic sau recreativ i care duce la deteriorarea florei i faunei din mediul acvatic; se manifest ca un fenomen complex, multiform, care exprim att unitatea dintre apele dulci i de mare, ct i dintre uscat i mediul acvatic. Principalele forme de poluare a apei, n funcie de sursele i de natura lor, sunt: 1) Poluarea organic Principala surs a acestei forme de poluare acvatic o constituie deversrile menajere din marile orae i o serie de industrii precum cea a celulozei i a hrtiei ori industria agroalimentar. Poluarea organic are un mecanism propriu de producere: deversate n ap, materiile organice sunt consumate ori degradate de ctre bacterii, avnd loc un proces de 2

autoaprare. Dar aceste bacterii au nevoie de oxigen. Aa c, o cantitate nsemnat de materii organice care trebuie degradate favorizeaz nmulirea bacteriilor i, n consecin, un masiv consum de oxigen care determin, la rndul su, moartea petilor i a altor vieuitoare acvatice prin asfixie. 2) Poluarea toxic provine n mod exclusiv din surse industriale i, n special, din industria chimic, extractiv i prelucratoare a metalelor. Una dintre problemele importante ale acesteiforme de poluare o reprezint msurarea toxicitii produselor. Dei a fost pus la punct testul dafniei (minuscul crustaceu de ap dulce care stabilete toxicitatea apei poluate), acesta este folosit pe termen lung pentru poluarea ce poate rezulta din acumulare. Unele substane ns, pot fi nchise n sedimente i eliberate dup depunere; n cazul acestora, poate avea loc fenomenul de bioacumulare.

Materiile in suspensie Diferite particule, datorate eroziunii naturale ori deversrii artificiale ale localitilor sau industriilor, pot schimba calitatea apei, genernd o poluare estetic (tulburarea apei), jennd viaa petilor (prin introducerea de particule n branhii) ori contribuind la poluarea organic sau toxic. Eliminarea acestor particule n suspensie are loc, n general, prin simpla decantare pe fundul marilor bazine. Materiile nutritive (nitrai, fosfai) Acest tip de substane nutritive, respectiv nitrai i fosfai, provoac fenomenul de eutrofizare a apelor curgtoare line, lacurilor ori mrilor. Aceasta se datoreaz faptului c excesul de nutrimente favorizeaz o proliferare, chiar o explozie de alge care se descompun rapid, consumnd enorme cantiti de oxigen. Fr oxigen apa devine locul unor procese de fermentaie i putrefacie. Pe de alt parte, nitraii prezint i alt incovenient n ce privete apa potabil. n aceasta, n mod normal nitraii nu trebuie s depeasc 50mg/litru. Nitraii transformai n nitrii provoac sugarilor ori fetuilor femeilor gravide o boal a sngelui numit maladia albastr; totodat, producerea de netrosamine cancerigene este nc controversat (unele legume precum elina, spanacul, sfecla sau morcovul sunt o surs important de nitrai; unele mezeluri, conserve de carne i petele afumat sunt, de asemenea, surse de nitrai).
4)

3)

Fosfaii provin, n pri aproape egale, din dejecii umane, fosfatine i din diverse surse industriale i agricolo. La rndul lor, nitraii provin n principal din agricultur (ngrminte) i din creterea intensiv a animalelor (dejecii). n apele subterane, agricultura i creterea animalelor antreneaz o poluare important, cel mai adesea cumulativ i persistent n straturile de ap.

Poluarea bacterian Aceast form de poluare genereaz multiple probleme de ordin sanitar. Ea poate afecta, n primul rnd, apa de but, fapt pentru care aceasta este supus unor forme speciale de protecie. Astfel, de regul, alturi de dezinfectarea acesteia sunt prevzute n jurul puurilor de captare a apei potabile perimetre de protecie, pentru a beneficia de marea putere de epurare a solului.
5) Poluanii apelor Desigur, n strns legtur cu formele de poluare a apei se afl poluanii acesteia care pot fi grupai n: A) Poluani organici i biologici Poluarea prin materii organice (compui de hidrai de carbon, materii proteice, lipide) degradabile este datorat mai ales surselor industriale (industria chimic, de celuloz i hrtie, petrolier, agroalimentar) i a reziduurilor provenite de la populaia urban. B) Poluani chimici Coninutul ridicat al azotului din ap (sub forma compuilor nitrai, nitrii, azotul organic, amoniacul) antreneaz o cretere excesiv a algelor i plantelor pe fundul rurilor. Srurile nutritive (compuii sulfai, fosfai, cloruri) accelereaz fenomenul de eutrofizare a rurilor, proliferarea masiv a anumitor alge n detrimentul altor specii. Metalele precum cadmiul, cuprul, mercurul, plumbul, zincul sau titanul sunt prezente n deversrile lichide provenite de la diverse industrii: chimic sau metalurgic. Aceste substane fac parte din seria materiilor inhibitorii pentru via , fiind periculoase att pentru plantele i animalele acvatice, ct i pentru om (de exemplu, mercurul i plumbul se pot concentra n lanul alimentar). Cianurile arsenicului, n metalurgie, n industria chimic i parachimic, sunt toxice pentru organismele inferioare, invers dect n cazul otrvirii.

Fluorul, precum marea majoritate a metaloizilor, nu este niciodat ntlnit n stare natural sub forma sa molecular liber, ci sub forma de fluoruri. Acestea devin toxice, conducnd la simptone notabile de la 250 la 450mg/l. Dimpotriv, n doze foarte slabe au o aciune benefic asupra dentiiei, contribuind la prevenirea cariei dentare. Fenolii, provenii cel mai frecvent din poluarea industrial, antreneaz o diminuare a fenomenului de biodegradare. Micropoluanii chimici sunt poluanii dificil de decelat prin procedee obinuite de analiz, dat fiind concentraia ori complexitatea lor chimic. Ei sunt n genearal puin degradabili, dificil de eliminat i susceptibili de acumulat n lanul alimentar. Metode de combatere a polurii n ultimele decenii a fost recunoscut faptul c fortificarea i promovarea sntii sunt strns legate de calitatea mediului nconjurtor. n condiiile influenei crescnde a factorului antropogen asupra strii igienice a surselor de ap, o mare actualitate capt problema stabilirii rolului calitii apei n formarea i modificarea sntii populaiei. n marea majoritate, afeciunile pot fi evitate i prin distribuirea unei ape de bun calitate populaiei din mediul urban i rural. Consumul de ap salubr (ap lipsit de impuriti, proprie sntii, obinut prin metode tehnologice moderne) este considerat ca unul dintre indicatorii de baz ai civilizaiei.

II. Poluarea aerului

Aerul atmosferic reprezint un amestec de gaze, particule, vapori de ap, microorganisme. Exist, n principal, dou grupe de surse generatoare de praf, cenu i fum n atmosfer: surse artificiale surse naturale Sursele artificiale pot fi grupate n dou mari categorii: surse bazate pe arderea combustibililor n scop industrial; surse bazate pe arderea combustibililor n scop domestic. O important surs industrial, n special de praf, o reprezint industria materialelor de construcie, care are la baz prelucrarea unor roci naturale (silicai, argile, calcar, magnezit, ghips).

Din cadrul larg al industriei materialelor de construcie se detaeaz, sub aspectul exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baz, care intr n fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroas amestecat cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute i aplicate dou procedee de fabricare: procedeul uscat, n care materiile prime sunt deshidratate, frmiate n mori speciale i trecute apoi n cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi nalte; procedeul umed, n care materialele prime se amestec cu ap, apoi n stare umed se macin n mori speciale, dup care partea rezultat este trecut la rndul ei n cuptoare rotative, unde procesul este acelai ca la procedeul uscat. Praful rezultat din industria cimentului este mprtiat pe o distan de peste 3 km. Fumul constituie partea invizibil a substanelor ce se elimin prin courile ntreprinderilor industriale i este constituit din vapori de ap, gaze, produi incomplet ari (crbune, hidrocarburi, gudroane) i alte impuriti nglobate i eliberate cu ocazia arderii. Fumul are o culoare albicioas dac arderea este complet. Culoarea neagr indic o ardere incomplet, datorit lipsei de aer, precum i prezenei n cantitate mare a crbunelui i a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi rocat, cenuie sau brun, dup cum crbunele conine fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice. Cenua este rezultat n exclusivitate din combustibilii solizi. Proporia sa variaz ntre 5-15% la antracit (crbune superior, deci cu arderea mai complet) i 40-50% la crbunii inferiori (lignit, turb). Cenua se compune din: compui minerali puternic nglobai n masa crbunelui. n aceast categorie sunt cuprini compuii de siliciu, aluminiu, fier, calciu, magneziu i/sau sulf; impuriti (cenu mecanic) provenite din roca n care se afl nglobat zcmntul. Cenua rmne n cea mai mare parte n focar i este ndeprtat prin procedee mecanice i hidraulice. Restul este antrenat spre co de ctre puternicul curent de aer format n camera de ardere, n marile centrale termoelectrice; la trecerea prin co, cenua este captat aproape n totalitate.

O alt surs important generatoare n special de fum i cenu este arderea combustibililor solizi, lichizi i gazoi n scop domestic. Astzi, n multe ri n curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital precum alimentele, iar ca pre, n unele locuri, nregistreaz un ritm de cretere mult mai mare dect la alimente. Cauza creterii preului este restrngerea suprafeelor de pdure. Multe ri care fuseser cndva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, n msura n care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastr fumurie i conine o cantitate nsemnat de materii organice, care se apreciaz c pot fi toxice i cancerigene. Tot n scop domestic se ard astzi n lume cantiti enorme de crbuni, petrol i gaze naturale. O surs secundar este i fumul de igar, duntor nu numai atmosferei, ci i fumtorilor activi i pasivi. O igar aprins comport dou zone de reacie: o zon de combustie situat la extremitatea aflat n contact cu aerul, unde tutunul i hrtia ard cu incandescen; o zon de pirogenare, imediat vecin celei precedente, n care pirogenarea tutunului este ntreinut de cldura provenint de la zona de combustie. Produii rezultai din cele din cele dou reacii diferite, dar simultane, sunt n jur de 7000, toi toxici.

Aciunea nociv a unor substane prezente n fumul de igar. Substana Cantitatea (n micrograme) de 23,10078,300 de 5,250-21,400 Efectul produs

Dioxid carbon Oxid carbon

Se elimin prin expiraie. Carboxihemoglobinizant. Aciune teratogen asupra ftului. Produce tulburri de memorie i de vedere. Favorizeaz infarctul. Blocheaz unele reacii biochimice. Blocheaz activitatea leucocitelor. Toxic al sistemului nervos.

Gudroane Gudroane Nicotin

3,000-33,000 200-2,400

Acetaldehid Amoniac

140-1,440 60-330

Alcool metilic 40-300

Hidrogen sulfurat

12-35

Fenol Cadmiu

9-202 1

Oxid de azot

0-600

Dioxid azot Plumb

de 0-10

Produce accidente cardiovasculare. Methemoglobinizant. Iritant pentru ochi. Sufocant. Caustic. Produce bronit i edem pulmonar. Iritant al mucoaselor. Produce tulburri digestive i respiratorii. Determin leziuni ale ochilor i ale ficatului. Methemoglobinizant. Irit mucoasele. Produce anestezie olfactiv. Determin fenomene asfixice. Determin denaturarea proteinelor. Determin lezare renal. Inhib enzimele celulare. Produce astenie. Afecteaz rinichii i esutul osos. Methemoglobinizant. Produce iritarea mucoaselor. Determin modificri respiratorii, cardiovasculare. Methemoglobinizant. Produce iritarea mucoaselor. Determin modificri respiratorii, cardiovasculare. Produce saturnism.

Exist, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenu i/sau fum n atmosfer: 1. erupiile vulcanice; 2. furtunile de praf; 3. incendierile naturale ale pdurilor. Erupiile vulcanice genereaz produi gazoi, lichizi i solizi care schimb local i nu numai microrelieful zonei n care se manifest, dar exercit influene negative i asupra puritii atmosferice. Cenua vulcanic, mpreun cu vaporii de ap, praful vulcanic i alte numeroase gaze sunt suflate n atmosfer, unde formeaz nori groi ce pot pluti pn la mari distane fa de locul de emitere. Timpul n care aceste suspensii rmn n atmosfer poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercettori apreciaz c cea mai

mare parte a suspensiilor din atmosfera terestr provine din activitatea vulcanic. Despre aceste pulberi se presupune c au i influen asupra bilanului termic al atmosferei, mpiedicnd dispersia energiei radiate de Pmnt ctre Univers i contribuind, n acest fel, la accentuarea fenomenului de efect de ser, produs de creterea concentraiei de dioxid de carbon n atmosfer. Terenurile afnate din regiunile de step, n perioadele lipsite de precipitaii, pierd partea aerian a vegetaiei i rmn expuse aciunii de eroziune a vntului. Vnturile continue de durat ridic de pe sol o parte din particulele ce formeaz scheletul mineral i le transform n suspensii subaeriene, care sunt reinute n atmosfer perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de splare efectuat de ploi, se poate produce la mari distane fa de locul de unde au fost ridicate. Cercetri recente, din satelii, au artat c eroziunea numai de pe continentul Africa ajunge la 100-400 milioane tone/an. n acest context, se pare c deertul Sahara nainteaz n fiecare an cu 1.510 km. Cderea natural a climatului sub pragul critic de umiditate poate cauza profunde dezastre ecologice. Unul din cele mai grave l reprezint incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de rspndit, mai ales n zona tropical, dei n general gradul de umiditate al pdurilor din aceast zon nu este de natur s favorizeze izbucnirea incendiului (insula Borneo, Coasta de Filde). n anii deosebit de secetoi, chiar i n zonele temperate, se produc dese incendii ale pdurilor (de exemplu n Frana i Polonia n 1992). Manifestrile polurii atmosferei sunt: ploaia acid i efectul de ser. Ploile acide, rezultatul deversrii n atmosfer a noxelor industriale, au aprut pentru prima dat n Scandinavia. Acum sunt o problem stringent a majoritii rilor industrializate. Petii dispar din lacuri, suprafeele cldirilor i statuile din marmur sunt corodate, pdurile se usuc. n mod natural, apa de ploaie are un caracter slab acid datorit reaciei sale cu dioxidul de carbon. Ploile acide sunt rezultatul reaciei oxizilor de sulf i de azot cu apa. Aceti oxizi se formeaz n diverse procese industriale precum arderea combustibililor n centrale electrice, n motoarele cu ardere intern. Contribuia acidului sulfuric la ploile acide este de 2/3, n timp ce contribuia acizilor azotului este sub 1/3. Efectul de ser se produce ca urmare a captrii de ctre dioxidul de carbon ori alte substane aflate n atmosfera a radiaiilor ultraviolete.

Impactul nclzirii globului terestru va fi dificil n special pentru rile srace. Dezvoltarea economic necesit consum energetic sporit, cantiti mari de resurse consumate, investiii. Ar fi incorect i practic imposibil s se stopeze industrializarea acelor ri slab dezvoltate economic pe motive ecologice. Cooperrile internaionale pentru alegerea acelor variante tehnologice care s se integreze msurilor ecologice sunt, de fapt, singura soluie a dezvoltrii.

III. Poluarea solului

Solul reprezint un subsistem component al ecosistemelor terestre, rezultat al numeroase procese fizice, chimice i biologice. Solul i organismele formeaz n cadrul biosferei o unitate inseparabil. Solul este suport i mediu de via pentru plantele superioare terestre, principalul mijloc de producie vegetal i forestier. Poluarea solului const n orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a acestuia ca suport i mediu de via pentru plantele terestre superioare din cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice. Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare i alterare. Degradarea reprezint procesul de mrunire i dispersare a rocilor i mineralelor n fragmente mai mici, sub influena temperaturii, apei, vntului, gravitaiei i vieuitoarelor. Procesul este ireversibil. Alterarea reprezint totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile i mineralele sub aciunea apei, acizilor minerali, organici i a srurilor. Degradarea i alterarea acioneaz simultan. Pentru a-i ndeplini funciile, solul trebuie s fie ntr-o form accesibil, deci: poros, umed, aerat (cu fracie mare de goluri). Plantele i extrag din sol elementele de baz: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, bor, fier, mangan, cupru i zinc. Compoziia chimic a solului este n continu schimbare, prin procese rapide sau lente de pedogenez, cu implicaii asupra ecosistemelor.

IV. Poluarea cu radiaii

Poluarea cu radiaii apare datorit emisiei i propagrii n spaiu a unor radiaii, capabile de a produce efecte fizice, chimice i biologice asupra organismelor vii. Aparatele si instalaiile cu surse de radiaii sunt utilizate numai de personal calificat n domeniu, pentru prevenirea accidentelor. Transportul materialelor radioactive i al surselor de radiaii trebuie s se realizeze cu 10

respectarea normelor republicane i internaionale, n containere adecvate i etichetate.

V. Poluarea termic
Acest tip de poluare apare n industria metalurgic, la elaborarea metalelor i aliajelor, n turntorii, tratamente termice, n unele domenii ale industriei chimice, n energetic. Polurea termic a aerului se manifest n special la termocentrale, care rcesc cantiti mari de ap n turnurile de rcire cu ajutorul aerului. n zon se modific microclimatul, circulaia maselor de aer, regimul precipitaiilor, deoarece crete umiditatea i temperatura aerului. n industrie, cldura emis de unele utilaje sau produse mrete considerabil temperatura. Sunt situaii n mineritul subteran al carbunilor sau al minereurilor neferoase ca n unele galerii temperatura s creasc, fcnd dificil sau imposibil extracia. O mare parte a apelor utilizate n industrie sunt ape de rcire care apoi se evacueaz n stare cald. Ca atare, acestea vor degaja cldur, fie n atmosfer, fie n ape. Acest fenomen de nclzire a apelor poate avea dou mari consecine: o influen direct asupra unor specii de plante i animale; o activitate bacterian mai intens i astfel un foarte mare consum de oxigen (se observ frecvent, n perioadele foarte calde, peti pe mal, asfixiai, victime ale unui oc de cldur). Pentru reducerea polurii termice a apelor, conductele de evacuare a apelor calde se prelungesc mult n largul lacului, fluviului sau n mijlocul mrii. n alte situatii apa se clorineaz pentru a nu se dezvolta microorganisme. Conductele lungi de evacuare sunt costisitoare i stnjenesc transportul naval. Clorinarea poate afecta toate formele de via din ap. O alta metod mai eficient este asigurarea unui debit mare de rcire, care s nu creasc cu mult temperatura apei, evitnd poluarea termic.

VI. Poluare fonic

Sunetul reprezint o vibraie a particulelor unui mediu capabil s produc o senzaie auditiv. Sunetul se propag sub forma unor unde elastice numai n substane (aer, lichide i solide), dar nu se propag n vid. n aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o suprapunere dezordonat a mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de 11

transport, aparate, oameni. Poluarea fonic sau sonor produce stres, oboseal, diminuarea sau pierderea capacitii auditive, instabilitate psihic, randament sczut i chiar fisurarea cldirilor sau spargerea geamurilor. Efectele polurii sonore sunt: infrasunetele ce pot aprea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii i n timpul zborului avioanelor supersonice; ultrasunetele ce sunt produse n natur, n industrie, sau de aparatur electrocasnic. La om ultrasunetele distrug globulele roii din snge, apar migrene, grea sau chiar pierderea echilibrului. zgomotul care acioneaz asupra ntregului organism, deoarece senzaia auditiv ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul cruia influeneaz alte organe. Efectele resimite de om sunt: reducerea ateniei, a capacitii de munc, deci crete riscul producerii de accidente, traumatisme ca: ameeli, dureri, lezarea aparatului auditiv i chiar ruperea timpanului, scderi n greutate, nervozitate, tahicardie, tulburri ale somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cldirilor, aparatelor i instrumentelor. Msurile pentru reducerea polurii fonice necesit investiii, noi materiale, noi tehnici n construciile civile, industriale, n construcia de maini, regndirea unor procedee, instalaii, mijloace i sisteme de trafic i nu n ultimul rnd, un comportament civilizat al oamenilor ntre ei.

VII. Poluarea transfrontier

Poluarea transfrontier sau international apare sub forma unor efecte defavorabile provocate de un sistem economic dintr-o ar peste granie asupra altor sisteme naturale i economice. Prin programul conferinei de la Rio de Janeiro denumit Agenda 21 s-a stabilit c statele au dreptul de a exploata propriile resurse, dup politici proprii legate de dezvoltare i de protecia mediului nconjurtor, fr s prejudicieze ns mediul altor state sau zone ce nu sunt n jurisdicia naional. Nu trebuie trecut cu vederea c toi locuitorii sunt afectai de creterea temperaturii planetei, c unele teritorii, inclusiv cele polare sau insulare, foarte slab dezvoltate economic pot fi afectate de poluarea aerului i apelor generat n alte ri, uneori la sute i mii de kilometrii distan. Se pierd terenuri agricole, scad recoltele, diversitatea ecologic se reduce, se extind bolile tropicale, iar O.N.U. ar putea interveni doar ca mediator ntre conflictele ecologice interstatale.

12

VIII. Protecia mediului

Secolul al XXI-lea va prelua o mare problem nerezolvat de secolul anterior protecia mediului nconjurtor. Actualmente, exist numeroase semnale de alarm din cauza polurii excesive i a epuizrii unor resurse naturale. Cu toate preocuprile existente n fiecare ar i la scar internaional orientate spre protecia mediului i protejarea resurselor naturale, conservarea vieii, a diversitii ecologice se apreciaz unanim c eforturile sunt insuficiente i distribuite inegal pe glob. Susinerea financiar a cheltuielilor pentru mediu este dependent de starea economic a fiecrei ri, deci decalajele existente ntre ri vor marca profund i acest domeniu. PLEDOARIE PENTRU A FI VERDE!
DAC VREI S FII VERDE, AIONEAZ N SPIRITUL CEI 3 R!!!

Cei 3 R vin de la cele 3 cuvinte importante pentru mediu:

REDUCERE Reducerea consumului este cel mai bun lucru pe care putem sa-l facem pentru mediu, cea mai potrivita metoda de a-l proteja. Asta inseamna ca vom cumpara mai putine obiecte, vom arunca mai putine la gunoi si deci nu vom mai avea problema acestuia! Consumul minim este cel mai prietenos comportament fata de mediu. REFOLOSIRE Refolosirea obiectelor pe care le avem deja este esentiala pentru a preveni producerea deseurilor. Refolosirea e mai buna decat reciclarea, deoarece nu presupune consum aditional de energie pentru procesarea obiectelor. In plus, anumite materiale nu pot fi reciclate.

13

RECICLARE Daca nu am reusit sa consumam mai putin sau sa refolosim ce avem, trebuie macar sa reciclam. Daca reciclezi hartie, PET, metal si altele vei ajuta nu doar mediul, dar si pe tine si pe ceilalti, mai ales familiile mai nevoiase care poate traiesc din asta. Nu uita ca poti sa si folosesti materiale reciclate! DE CE SUNT IMPORTANI CEI 3 R?

Pentru ca ne ajuta sa minimizam impactul pe care-l avem in mediu, prevenind depozitarea deseurilor la gropile de gunoi. Minimizarea gunoiului pe care-l producem zi de zi reduce nevoia de materii prime (care vin din resurse naturale) si scade cantitatea de gaze si substante eliberate in atmosfera de-a lungul ciclului de viata al unui produs (de exemplu, prin extractia de materie-prima, distribuirea produsului, folosirea lui si indepartarea lui).

CUM NE AJUT CEI 3 R? Iata cateva sfaturi, la care sigur se mai pot adauga altele. Unele s-ar putea sa para exagerate si altele fara sens, dar daca veti face un mic efort veti intelege de ce sunt in primul rand necesare... REDU ! DE CE S REDUCI?

Evita sa cumperi si sa folosesti produse care au prea mult ambalaj si incearca sa nu cazi in capcana ambalajelor publicitare, care sint facute numai pentru a te convinge sa cumperi un produs sau altul... Cumpara lucruri la bax, vrac sau in ambalaje reutilizabile sau care pot fi returnate (de exemplu, sticla si nu PET sau cutie de metal);

Ambalajele necesita consum mare de energie si resurse pentru a fi produse si multe din ele nu pot fi reciclate. In plus, de multe ori nu ne sint necesare, insa noi le platim... O treime din deseurile pe care le producem e de fapt formata din ambalaje. Noi toti folosim 15 milioane de sticle de plastic pe zi! Din 5 sticle de plastic se poate face o

14

Nu cumpara mancaruri sau bauturi in ambalaje de unica folosinta si evita folosirea paharelor/ tacamurilor/ farfuriilor/ cutiilor din plastic de unica folosinta chiar si la serviciu. Va fi mai interesant pentru toti; Cand mergi la cumparaturi, ia cu tine o plasa din panza si nu cumpara pungi de plastic de fiecare data cand mergi la piata sau la magazin; Ai grija la cata hartie consumi in fiecare zi. Foloseste drept ciorne hartiile deja utilizate pe o parte si care nu-ti mai trebuie; Foloseste posta electronica pentru a comunica si incearca sa stochezi informatia pe calculator sau in format electronic mai degraba decat pe hartie; Seteaza-ti imprimanta sau fotocopiatorul sa tipareasca pe ambele parti ale unei foi; Daca trebuie sa transmiti un mesaj colegilor de serviciu, incearca sa o faci altfel decat pe hartie (de exemplu, prin email, verbal, pe un panou care poate fi vazut de toti etc.); Nu folosi pagini de garda cand trimiti faxuri sau si mai bine, foloseste un program care iti permite sa trimiti fax direct de pe calculator, fara a mai folosi hartie; Cumpara si foloseste prosoape si batiste de panza si nu de hartie;

haina pentru un adult. Daca folosesti sticle returnabile sau cumperi produse vrac, NU MAI PLTESTI si ambalajul si nici NU DISTRUGI mediul! In Oradea, tratarea si depozitarea deseurilor determina poluarea aerului cu NO2 (dioxid de azot), care cauzeaza probleme respiratorii. Putem preveni acest lucru printr-un consum redus si producand cat mai putine deseuri. Hartia consumata de fiecare din noi inseamna cam 6 copaci taiati pe an, la care se adauga consumul de energie, apa si chimicale. Ca urmare a reclamelor tiparite si a altor efecte postale, cca 50.000 tone de hartie ajung la gropile de gunoi anual; Orasul Oradea are o singura groapa de gunoi; O data ajunse la groapa de gunoi, deseurile se descompun si polueaza aerul, solul si panza freatica; Exista tari in lume unde producerea si folosirea sticlelor din plastic este interzisa sau se taxeaza serios; Incinerarea deseurilor nu este o solutie de viitor, deoarece produce cenusa uneori periculoasa, gaze acide care polueaza aerul si contribuie la incalzirea globala; Desi 2/3 din suprafata pamantului este acoperita de apa, cca 1% din aceasta este

15

Nu lasa apa sa curga in timp ce te speli pe dinti sau faci altceva; incearca sa consumi cat mai putina apa cand speli vase sau haine; Foloseste becuri economice si nu lasa lumina aprinsa daca nu e absolut necesar; Cumpara aparate casnice care au clasa energetica A si eticheta ecologica (eco-label); Izoleaza-ti cat mai bine casa pentru a nu pierde caldura in timpul iernii; Foloseste mai degraba bicicleta sau mijloacele de transport in comun decat masina sau Taxi-ul. REFOLOSETE!

apa potabila; 1 miliard din locuitorii planetei nu au acces la apa de calitate; o persoana are nevoie de 20-50 litri de apa pe zi pentru a-si acoperi nevoile de baza. Din acestia doar 5 litri sint folositi pt baut si gatit; Poluarea apei in orasele mari este mult mai acuta decat in zonele rurale, iar 47% din populatia lumii traieste in zone urbane (2000); 85% din energia folosita la nivel global in zona rurale se consuma pentru uz casnic; Daca ai parti ale casei care nuti sint izolate bine, poti pierde cca 40% din caldura din casa. DE CE S REFOLOSETI?

Refoloseste hartia deja scrisa Pentru ca aceasta prelungeste pe o parte in loc de hartiute sau durata de viata a oricarui produs si carnetele pentru notite noi. Poti deci incetineste producerea de gunoi; sa-ti faci chiar tu carnetele din Daca refolosesti hartia previi ea sau s-o tai bucatele si s-o consumul excesiv al acesteia, folosesti in locul biletelelor cu economisesti bani si energie si ajuti lipici (post-it); mediul; Foloseste hartie si alte produse Materialele din plastic pe care de papetarie reciclate si nu noi. noi le aruncam la gunoi reprezinta peste Uneori culoarea alba a hartiei nu 20% din cantitatea de deseuri menajere are deloc conotatii pozitive...; si NU sunt biodegradabile (pot rezista Refoloseste pungile de plastic pe in mediu mii de ani); cat posibil, sau foloseste plase Tehnologiile de reciclare a din panza; produselor din plastic sint foarte Cumpara si foloseste baterii scumpe si consumatoare de energie. reincarcabile; Pentru producerea bateriilor Cauta sa folosesti filtre de se foloseste cu 50% mai multa energie cafea si alte aparate care se decat pot ele sa ofere consumatorului si refolosesc si nu din cele de mai mult, ele contin substante toxice

16

(cadmiu, mercur); unica folosinta; Refolosirea textilelor previne Refoloseste prosoapele si hainele producerea de gunoi si va ajuta sa vechi pe post de carpe sau economisiti bani. De asemenea, este o presuri; activitate creativa si placuta! Incearca sa refolosesti lenjeria Uneori nu este necesar ca de pat veche sau rupta si sa obiectele pe care le impachetam sa faci ceva nou din ea (de arate bine, deci le putem pune in cutii exemplu, fa dintr-un cearsaf o sau ziare vechi; fata de perna); Stiti bine cat de mult Refoloseste ziarele vechi, cutiile conteaza pentru o persoana de carton si alte ambalaje din dezavantajata social sa primeasca hartie si carton ca sa donatii in haine sau obiecte vechi, impachetezi alte obiecte in ele reutilizabile. Astfel, veti reusi sa (chiar si intr-un magazin); faceti de doua ori bine. Doneaza obiectele vechi, de Resturile de mancare pot fi care nu mai ai nevoie (mobile, foarte daunatoare daca sint depozitate perdele, haine, covoare etc.) in natura si probabil ca nimenui nu-i mai degraba decat sa le arunci; place sa simta efectele alimentelor care Doneaza mancarea neconsumata se degradeaza astfel. Folositi-le pentru sau da-o la animale, n-o arunca; compost! Multe din componentele Refoloseste pe cat posibil calculatoarelor contin substante toxice. componentele calculatoarelor In contextul avansarii tehnologiei, vechi, reincarca tonerele de producerea de deseuri electronice (eimprimanta. (un toner poate fi waste) devine o problema din ce in ce reincarcat cel putin de 3 ori). mai mare. RECICLEAZ! DE CE S RECICLEZI?:

Arunca separat hartia si cartonul, cutiile de metal, sticla si ambalajele de plastic (PET), pentru a facilita reciclarea lor; Cauta tomberoanele speciale pentru colectarea hartiei sau solicita-le de la firma cu care aveti contract pentru colectarea gunoiului (salubrizare). Nu te costa cu nimic mai mult, deoarece va scadea astfel

20% din deseurile produse la nivelul judetului Bihor sunt hartie si carton. Daca acestea se amesteca cu resturi vegetale, nu mai pot fi reciclate; 46% din deseurile pe care le producem in Bihor sint de fapt materie organica, usor de reintrodus in circuitul natural daca nu este amestecata cu alte tipuri de deseuri;

17

cantitatea de deseuri pe care le depozitezi in tomberoanele generale. Daca ai gradina, incearca sa amenajezi un spatiu unde sa faci compost. Aceasta e o metoda buna de-a recircula materiile organice pe care le aruncam in mod normal la un loc cu celelalte gunoaie. Nu arde frunzele uscate din gradina, ci aduna-le in gramezi si lasa-le sa se descompuna. Apoi le poti imprastia pe pamant. Aduna cutiile de aluminiu si alte obiecte din metal si du-le la fier vechi sau cere colectarea lor. Daca nu, lasa-le langa tomberon si probabil ca vor fi luate de persoane care traiesc din banii primiti pe fier vechi. Du bateriile folosite la un centru de colectare (de exemplu la magazinul Selgros), dar mai ales nu le arunca oriunde, deoarece pot fi periculoase; Doneaza sau recicleaza-ti telefonul mobil vechi, dar nu-l arunca; Exista deja si in Romania firme care aduna (si platesc!) cartuse de imprimanta folosite pentru a le recicla gaseste-le la sectiunea Servicii de mediu in curand. Exista acum si in Oradea containere speciale pentru PET (sticle din plastic). Aduna sticlele si arunca-le in aceste tomberoane. Ele vor fi reciclate.

Hartia reciclata sau cartonul reciclat poate fi folosit la o varietate de ocazii, sub forma de carti de vizita, felicitari etc. Pentru producerea de hartie reciclata se foloseste cu 60% mai putina energie decat pt a produce hartie noua; O gramada de compost este o adevarata fabrica de pamant. Resturile vegetale din casa, prin descompunere in mediu, vor genera humus. La fel si frunzele din gradina. Metalele se obtin prin prelucrarea minereurilor, proces care cauzeaza o poluare masiva a zonei unde se realizeaza si care depinde de minerit. Mineritul si aceste tehnologii au creat probleme in multe comunitati din Romania. Bateriile si acumulatorii contin substante toxice si metale grele, care distrug mediul si nu numai, de aceea trebuie aruncate in locuri special amenajate; In contextul in care mai putin de 1% din telefoanele celulare din lume sunt reciclate sau refolosite, mai mult de 500 milioane telefoane ajung la gropile de gunoi. 93% din cartusele de imprimanta pot fi reciclate. Aceasta economiseste foarte mult spatiu la gropile de gunoi si va ajuta sa cheltuiti mai putini bani! 12% din deseurile produse in Bihor sint mase plastice. Acestea sint fabricate din materii prime

18

Nu arunca sticlele in gunoi! Orice sticla aruncata la gunoi va ajunge la groapa de gunoi, iar oportunitatea reciclarii ei va fi irosita. Sticla trebuie colectata separat, in functie de culoarea ei.

epuizabile (petrol, carbune, gaz natural). Producerea sticlei necesita o cantitate enorma de energie, iar obtinerea materiei prime (nisip) necesita excavare si distrugerea mediului. Sticla reprezinta 6% din deseurile produse in Bihor. In general, operatorii de salubritate NU colecteaza sticla, dar ar putea-o face la cerere!! Exista locuri in Oradea unde poti vinde sticle.

Bibliografie
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii - Brawn l., Editura Tehnic, Bucureti 1992. 2. Protejarea aerului atmosferic - Ursu P., Editura Tehnic, Bucureti 1978. 3. Manual de chimie - Luminia Ursea, Elena Goiceanu, Cristian Tache, Doina Bclea, Editura Humanitas Educational Bucureti 1999. 4. Ecologie general i protecia mediului - Conf. Dr. Florina Bran, Prof. dr. Ion Dincu, Editura ASE,Bucureti 1998. 5. Ecologie. Filozofia natural a vieii - Mircea Duu, Editura Economic, Bucureti 1999. 6. Mediul nconjurtor. Poluare i protecie - Sanda Vian, Steliana Creu, Cristina Alpopi, Editura Economic, Bucureti 1998. 7. www.oradeaverde.ro

19