Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Theodor Capidan - Fărșeroții

Theodor Capidan - Fărșeroții

Ratings: (0)|Views: 376 |Likes:
Published by popescumihai
Studiu lingvistic asupra Românilor din Albania,Cluj,1931
Studiu lingvistic asupra Românilor din Albania,Cluj,1931

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: popescumihai on Jan 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/17/2013

pdf

text

original

 
FARSEROTII
STUDIU LINGVISTIC ASUPRA ROMANILOR
DIN ALBANIA
INTRODUCERE
In vara anulm 1928, facand o calatone in Peninsula Bal-
camed, m'am opnt timp de o lung in Albania, spre a cerceth
graiul Romamlor din aceastä Ora
In Albania Romann sant rdspanditi in ore §i la Ora.
Cei dintai se ocupa cu comertul §i. meserule, cei din urma
cu pastoritul sub forma nomada
Ace§tia sant F ciqero(ii.
Cu prilejul acestel diatom am putut cunote §i pe Al-
banezi.
Inainte de razboml balcanic, ar fi fost o imposibilitate
pentru un cercetgtor din cupnnsul impenului turcesc, sa
facg studu in Albania pnn calgtorii la fata loculm. Era destul
sà se afle &à este un intelectual din Macedonia, pentru ca
imediat sa fie bantut de membru al comitetului revolutionar
intemnitat pentru totdeauna La aceasta se mai adaugh,
desigur, §i greutatile care proveneau din lipsa cailor de co-
municatie ca §i din nesiguranta vietii, intr'o Ora in care
banditii de codru puteau sä te ucidd numai pentru o 1meg--
tied de paine.
AO, se explieg faptul, de ce pana pe la inceputul veacului
al XIX-lea, chiar dmtre calatoni strami, ran erau aceia care
se aventurau sa calatoreasca in Albania. Ab a dupai elibe-
rarea Greciei, Onentul balcanic incepuse sa. deving mai bine
cunoscut stramilor Dar
l atunci, la inceput, numai prin
scnenle unor mihtan sau consult cum ad fett Leake, Pou-
*
si
 
2
TH CAPIDAN
queville, Hahn, Coussinery etc
,
care, bucurandu-se de pro-
tectia autontatilor pe langa care erau acreditati, se puteau
misch in voie pentru cercetanle ler stnntifice Numai maitarziu incepura sä vinà in numar mai mare si alti invatati
care sa studieze stanle din Albania
Astazi, desi cane de comunicatie lasä mult de dorit
in
intreaga Albanie nu existä o singura cale ferata
iar de-
plasanle sant foarte scumpe, imprejurarile s'au schimbat cu
desavarsire Albania nu mai este provincia oropsita din impe-
riul otoman. De cincisprezece ani ea existä ca stat national
independent, si, dupa framantarile perioadei de tranzitie,
a carei prelungire se datoreste mai mult räzboiului mondialcleat lipsei de intelegere dmtre Albanezi, viata a inceput sa
se aseze. Ca o urmare fireasca a acestei normahzari, astäzi
avem in tanärul stat albanez acea siguranta a vietii
mai
cu deosebire pentru calatoni stramicare poate fi invidiata
chiar de Grecia, emancipatä acum un veac.
Inteadevar, in tot timpul calatonei mele in Albania cen-
tralà, n'am avut sa ma plang de nici o neplacere din partea
autoritatilor. Abià am ajuns la Conta, cu ajutorul d-lui pre-
sedinte al Senatului albanez de atunci, mi-am putut lua
toate precautiunile pentru ca,
la nevoie, sa pot fi ajutat
de unele persoane influente din centrele unde calatoream
Spre marea mea surprindere, mcäen n'am fost obligat sa
cer concursul lor, de oarece pretutmdeni ma simteam hber
si nestmghent ca in tara mea propne
*
Intreaga lucrare se imparte in cloud pa* In partea intaifac o descnere a calatoriei, in partea a doua tratez despre
limba Romanilor din Albania
In desenerea calatonei mele vorbese si despre Albanezi
In timpul din urma, in Albania s'au petrecut evenimente
care intereseaza si pe centorul roman Asupra acestor eveni-
mente am staruit pe alocun, insa,
fireste, numai in ma-
sura in care ingadtuà cadrul unei lucran cu caracter hn-
gvistic
 
FAIISEROTII
3
Iatä autorn care s'au ocupat in treacàt sau in particular
cn elemental românesc dm Albania. 0 bunä parte din scrie-
rile lor au fost citate in lucrarea mea Romdmi Nomazi
.
FCHL POUQUEVILLE. Voyage dans la Grèce Tome deuxieme Pans,
1820 In capitolul LVI (p 385) se vorbeste despre Românu din Mosco-
pole si imprejunmi Vezi si p
217 despre miscarile Pairserotilor
IOHANN GEORG V HAHN, Albaneszsche Studien
Jena, 1854 Se vorbeste
despre Romanu din Berat si Muzachia (p 16), dupá aceea despre numairul
lor clin tinutunle
Tirana, Siak, Cavaia, Elbasan, Muzachia,
Scodra,
Pnzren, Dibra si Ohnda (p
133)
L. HEITZEY, Le mont Olympe et l'Acarname
Pans, 1860 Se vorbeste
in special despre Romtum din Albania, care se coborau cu turmele in Acar-
nama Ven citatele date de mine in Romdnn Nomazz
'A
'ApaPavnv6g,XpovoipayEa
slig
'Iliceipon
iv
'M41vat;
1867
In vol II autorul se ocupa cu raspiudirea Roinamlor in Epir si Abaniade sud, insirând pentru Albania unnAtoarele localitati ocupate de ei
Premeti, Frasari, Cosina, Peanca, Moscopole, Bitcuchi, Niculita, Sipsca
El cra si numärul caselor ocupate de Romani
1 CARAGIANI. Studzi istorice asupra Romdnilor din Peninsula Balcamed,Bucuresti
1891
Reeditat de Academia Româng 1929
Capitolul
II
Romdmi Fdrpros trateazà despre ongmea Suliatilor. p 4
sqq
G WEIGAND, Die Aromunen, vol
I
II, Leipzig, 1894
si
1895;
Von Berat uber Muskopolze nach Gzordscha, pubhcat in Globus nr. 61 (1892)
,
Die Aromunen sn Nordalbanzen, pubhcat in Jahresb XVI
A BALDA.CCI,
Itineran Albanesz
(2894
1895)
Roma 1917
Infor-
matu asupra Romanilor din difente regium :Berat e ilTomor Roma 1914
In fine ultima lucrare a autotului
L'Albansa, pubbcat.1 in 1930 In Pub-
licazioni dell' Istituto pe
l'Europa Onentale", Roma Vezi in special
capitolul II Romanesiano Macedo-albanese" p
184
si
dedicatia din
fruntea cartu
Ai popoh generosi
dell'
Albania e
della Montagna
Nera nelle memorie dell' Illuide
antica
fortemente uniti dai Bajra-
ktan", ai PArseroti" di sangue rontano, con la pia alta fede dedtco
questo volume "
1
NENITESCU. Dela Romdmi din Turcia europeand Bucuresti, 1895
Autorul da informatium multe, insâ de cele mat multe on exagerate
De altfel, intreaga lucrare este umflatà
KARL PATSCH. Das Sandschak Berat in Albanien, pubhcat in Schrilten
der Balkankommasston III, Viena, 1904 D. mformatium despre FIrserutn
din Muzachia
BI EKREM BEI VLORA.. Aus Berat und vom Tomo'', Sarajevo, 1911
Vorbeste, in treacát, despre Farseroth din Muzachia si Berat
SPIRIDON GOPCEVICI, Das Fiirstentum Albanien
Berlin,
1914
Vor-
beste despre numArul Romtunlor dm anumite orase

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
g.pricope liked this
Popa Florin liked this
Moldo Flaviu liked this
daniluz8888706 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->