Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Instalatii Sanitare - Cap 06 - Instalatii de Gaze Natural

    Uploaded by

    Boca Florin
    24 views42 pages

    Original Title

    1. Instalatii Sanitare - Cap 06 - Instalatii de Gaze Natural

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    24 views42 pages

    Instalatii Sanitare - Cap 06 - Instalatii de Gaze Natural

    Uploaded by

    Boca Florin

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 42
    I. Instalatii sanitare Canitolul 6 Instalatii de gaze naturale combustibile de gaze naturale combusti ile Instalatii sanitare Gazele naturale combustibile se capteaza din zécaminte sublerane cu {jutorul sondelor si sunt constitute ain amestecuri de hidrocarburi saturate ‘metan (in participatio volumica de 90...95 96), etan, propan, butan etc. avnd in diverse proporti si unele int ‘puritéti ca hidrogen sulfurat, bioxid de ‘carbon, azot, praf etc. Gazele naturale combustibile sunt {olosite in instalatile de ardere din cla- dirle de locuit, social-culturale, indus triale $i agrozootehnice in scopul obti- nnert energiel termice, necesare pentru incaizire, nevoi menajere (masini de gatit, Incdlzrea apei de consum etc.) ‘au in diferte procese tehnologice. 6.1. Proprietatifizice principale ale gazelor naturale combustibile 6.1.1. Stari de referinta pentru gazele naturale combustibile Parametil de stare al gazelor natura le combustibile se exprima la 0 anumi- 18 staro de referinté care poate fi: sta rea normalé fizicd si starea de referintd standard, * Starea normala fizicd, notata cu in- dicele N, caracterizata prin = temperatura normala fizicd, tu=0 °C (sau Tu=273,18 Ki) = presiunea ' normal fizica, p= 101825 Nim?=1,01325 bar= 760 mmHg =1,033 ata (atmosferd tehnicd absolut); * Starea de referinta standard, nota- 18 cu indicele s, definita prin: = temperatura standard, ts Te=288,15 Ki) ~ presiunea standard egala cu presi- lunea normal fizic’, ps=pw. Pentru instalatile de gaze naturale combustible se considera ca tempera- tura de 15°C este aproape egal cu me- dia temperaturilor anuale la care gazele ‘tec prin contoare si instalati de utlizare Presiunile gazelor naturale se expri- ma, de regula, in scara manometric& (suprapresiuni), avand originea egala Cu presiunea atmosferica la starea nor- mala fzicd, pw=1,01325 bar (in scara absoluta), 15°C (sau 6.1.2. Treptele de presiuni instalatiile de gaze naturale ‘combustibile Presiunile gazelor naturale combusti- bile in zcdmintele subterane sunt va Flabile, asttel cd dupa captare si tratare sunt comprimate cu compresoare de {gaze in sistemul de transport si distri= bute Datorita necesitatilor de transport si de utilizare, presiunile gazelor in diver- ‘se parti ale retelelor au valori ciferite, ‘numite trepte de presiuni Prin treapta de presiune se intelege intervalul cuprins intre limitele maxim’ si minima ale presiunilor admise in re- tolele si instalatile de utilzare a gazelor combustibile. Treptele de presiuni uti zate sunt: * presiune inalté: peste 6 bar; * prosiune medie: intre 6 si 2 bar pentru conducte din otel; intre 4 si 2 bar pentru conducte din polietilens: * presiune redusi: intre 2 si 0,05 bar; « presiune joasa: sub 0,05 bar. Valorie treptelor de presiuni au fost stabilite avandu-se in vedere: siguranta in functionare a sistemului de alimenta- re cu gaze; caracteristicle functionale ale regulatoarelor de presiune, debit- metrelor (contoarelor) si aparatelor de reglare si automatizare; presiunile de utiizare a arzatoarelor gi a altor apara te care functioneaza cu gaze naturale combustible Treptele de presiuni delimiteaza cite ritele parti componente ale unui sistem de alimentare cu gaze naturale com: bustibile, }. Densitatea gazelor naturale combustibile Densitatea (masa volumica) p repre: zinta masa unitafii m {ka} de volum V [m®] de gaz omogen, in conditi de- terminate de temperatura si presiune si ‘se exprima prin relatia: tka) Pentru domeniile uzuale de presiuni si temperaturi de utiizare, gazele natu- rale combustibile se supun legilor ga- zelor pertecte. In aceste conditi si ti- rnand seama c& densitatile gazelor sunt date in tabele la starea normala fizica, densitatea p a gazului la o stare oare- care {p.T) se determina cunoscand Gensitatea py la starea normalé cu relia: 611) a Vv pap 2 kgm 6.12) jn tabolul 6.1.1 sunt date valorile ensitatii gazului metan pentru cateva temperatur, la presiune normaia. in practica de dimensionare a conducte- Jor de gaze naturale combustible se foloseste marimea numita densitatea rolativa 5 @ gazului in raport cu aerul, definita ca raportul intre densitatea p a ‘nui anumit volum de gaz si densitatea aceluiasi volum de aer ps, in aceleasi ‘conditi: de temperatura si presiune: 2 6.1.3) ‘gazul si aerul fiind considerate gaze ideale. Tabelul 6.12 ‘densitaqil | |gazului metan rte temperaturi Temperatura | Densitatea p ik fey tkg/m] 273,16 | 0 ‘0.716 283,15 | 10 0.691 2e815 | 16 o.673 293,15 | 20 0,667 313,15 | 40 0,624 323,15 | 0 0,605 333,15 | 60 0,587 373,15 | 100 0,524 Densitatea relativa a unui gaz este 0 marime adimensionalé. La starea de referinté normala fizicd, densitatea aerului este pax=1,293 kg/m? astfel cd, ensitatea gazulul va fi pre=1,2936, 6.1.4. Vascozitatea gazelor naturale combustibile Vascozitatea gazelor intervine cand abaterile gazului real de la modelul de calcul al gazului ideal sunt importante. in calcule se utlizeaza coeficientul ci- nematic de vascozitate v [m?/s} definit ca raportul intre coeficientul dinamic de vascozitate 41 [kg/m's] si densitatea pa gazului vel Vascozitatea gazului variazd cu tem- peratura si presiunea, (e148) 6.2. Arderea gazelor naturale combustibile Procesul de ardere este 0 oxidare in- tensa substantelor combustible, in- sotita de degajare de caldurd si emisie de lumina. Elementole care participa la procesul arderii se numesc reactanti, iar cele care rezulta sunt produsit arde- rit in care constituentit principali sunt dgazele de ardere. Elementele chimice care prin ardere dezvolta caldura i emit lumina sunt carbonul, hidrogenut si sulful, Emisia de lumina int-un pro- ces de ardere se realizeazé trecvent prin flacar’. Dupa valorile vitezei de Propagare v a frontului de ardere se isting trei procese de ardere: defla- gratia, v<30m/s; detonatia, 30200 mis. In mod tuzual, in instalatile de ardere a gazelor naturale combustibile se realizeazé de- flagratia Arderea gazelor combustible se pro- ‘duce in doua stadi: aprinderea si arde- rea propriu-zis Procesul de aprindere se caracteri- zeazA printr-o perioada initial, cand prin reactia de oxidare lent se acurnu- leaza energie termica insotita de ridica- rea temperaturi, In aceasta perioada, ‘combustibilul si oxigenul trebuie s& fie ‘adusi intr-o stare de agitatie molecula- + care sA asigure contactul intre mo- Instalatii sanitare Capitolul 6: Instata leculele lor si, in folul acesta, posibilta tea reactilor necesare arderi. Cand se ajunge la un anumit nivel de tempera- ‘ura, reactia se accelereaza brusc i se transforma in ardere propriu-zisa. Pen- ttu ca arderea s poat continua, can- titatea de caldura degajata trebuie sa fie suficienta pentru a aduce in stare de reactie 0 cantitate cel putin egala de amestec din imediata vecinatate. Arderea este un fenomen exotermic do oxidare care se caracterizeaza prin necesitatea unui aport termic din exte- rior in faza initialé si care se destésoa- 1, in continuare, in concitii naturale, {ara aport termic din exterior. In consecinta, rezulta c& arderea se vva produce atunci cand temperatura va atinge un anumit punct, numit punct de aprindere, cand amestecul de gaz combustibil-oxigen va fi intre anumite limite, iar viteza de ardere va avea 0 anumité valoare, 6.2.1. Temperatura de aprindere ‘Temperatura pana la caro trebule In calzit gazul combustibil pentru a se aprinde se numoste temperatura de ‘aprindere si are valoricaracteristice Pentru fiecare gaz combustibil (tab. 6.2.1), In general, temperatura de aprindere ‘este mai cobordt la arderea in oxigen pur (uscat), decat la arderea in aer sau Tn oxigen umed, Azotul, umigitatea, ga zele inerte, impuritatile din gazul com- bustibil impiedic& contactul dintre mo- leculele gazului si moleculele de oxigen Siprin urmare, temperatura de aprinde- re este necesar s& fie mai mare decat Jn oxigen pur. ln mod practic, aducerea gazului la temperatura de aprindere se realizeaza print-o scéntele sau cu o flacdra, astfelincat, in punctul unde atinge ma- sa amestecului gaz-oxigen, 1! incalzes- te pana la aceasta temperatura. 6.2.2. Limite de amestec Daca volumul mic de gaze aprinse initial nu poate degaia o cantitate sufi cienta de c8ldurd Incat s& aduca in stare de ardere gazele din imediata vo- cindtate, arderea nu poate avea loc Aceasta se poate intémpla fie din cauzi ca este prea putin gaz in ames- tecul gaz-oxigen, fie c& este prea mult ‘gaz $i prea putin oxigen. Proporta minima de gaz, in procente de volum, in amestecul gaz combustibi- ‘er pentru care arderea poate avea loc se numeste limita inferioara de amestec, iar proportia maxima de gaz, limits su- perioara de amestec (tab. 6.2.2) in afara limitelor de amestec (fig 6.2.1), arderea nu poate avea loc, chiar daca s-a facut aprinderea cu aport de caldurd din afara sistemului 6.2.3. Viteza de ardere Viteza cu care un volum retativ mic de gaz aduce in stare de ardere ames- tecul din vecindtatea lui poarta denu- mirea de vitez de propagare a arderi sau vitez de ardere. Viteza de ardere depinde de concen- tratia gazului in amestec, de tempera- turd, presiune, conductibilitatea termi- ca amestecului, precum si de caldura specifica medic. Viteza maxima de ardere se atinge atunci cind, dupa ardere, in gazele de ardere qu mai ramane nici gaz com: cH. [eet 0 2a a3 [presiune (T=273 Ki) limit inferioaras 2 a7 673 673 773 «TK Fig, 6.21. - Variajialimitelor de amestec ale gazului metan in aer: 2 varlata in tunctio do torperatura (p=1,01325 bark: b - varatia in functe de limita superioara, ‘52.1, Temperaturile de aprindere ale principalelor le gaze naturale combustibi [a 267| bustibil si nici oxigen (fig 6.2.2 si tab. 62.3) Pentru gazele naturale, care sunt amestecurl de gaze combustibile (me- tan, etan, propan, butan etc.) ca viteza de ardere, se considera media vitezelor de ardere ale componentelor, iar dacé in amestec se gisesc si gaze care nu ard si care impiedica arderea, asa cum sunt azotul Ne si bioxidul de carbon CO», viteza maxima de ardere se cal- cculeaza cu urmatoarea formul dedus experimental: 0.84, 461,84 cH! Wel ° | om mo > 00 pyar) [Tabelul 62 aze combustibi

    You might also like