Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Evolutia creditului neguvernamental

Evolutia creditului neguvernamental

Ratings: (0)|Views: 130 |Likes:
Published by Cristian Ștefan

More info:

Categories:Business/Law, Finance
Published by: Cristian Ștefan on Jan 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

 
168
ANALIZA EVOLU
IEI CREDITULUI NEGUVERNAMENTAL.REGLEMENT
RI
CONF. UNIV. DR. DANIELA Z
  
 PODEANU  danizapodeanu@yahoo.com, 0740133142 LECT. UNIV. DR. DORINA POPA dianapopa@yahoo.com, 0745141318
 Non-governmental credit in Romania knew a significant extension starting in 2001. The paper wants to analyze the broadness of this phenomenon and its positive implications, but also generated risks and their management by banking supervising authority, for maintaining financial stability
.
Ca expresie a rela
iilor de redistribuire, fiind inclus în sfera rela
iilor financiare în sens larg,creditul reprezint
o categorie economic
ce exprim
rela
ii de reparti
ie a unei p
r
i dinprodusul intern brut, prin care sunt mobilizate
ú
i distribuite disponibilit

ile existente îneconomie
ú
i prin care se creeaz
noi mijloace de plat
, în scopul satisfacerii unor nevoi decapital. Func
iile esen
iale ale creditului sunt, deci, mobilizarea resurselor temporar libere în economie
ú
i distribu
ia (repartizarea), adic
acordarea de împrumuturi prin institu
ii decredit din fondurile constituite de agen
ii economici nebancari.Pe seama îndeplinirii func
iilor sale, desprindem
ú
i rolul creditului, respectiv rezultateleob
inute în economie:1.
 
Cre
ú
terea economic
, ce asigur
transformarea economiilor în investi
ii, iar prinobligativitatea utiliz
rii lui conform destina
iei ini
iale (pe baza unui plan deafaceri), creditul diminueaz
ini
iativele economice nerentabile, p
guboase,
ú
istimuleaz
concuren
a;2.
 
Cre
ú
terea nivelului de trai prin faptul c
stimuleaz
desfacerea m
rfurilor, cre
ú
tereaconsumului.Evident, atât cre
ú
terea economic
, cât
ú
i cre
ú
terea nivelului de trai sunt reflectate înRomânia de evolu
ia creditului neguvernamental, începând de la 68,40 mil lei RON în 1990la 7500,71 mil lei RON în 2000
ú
i 65 675,24 mil lei RON în martie 2006, pe fondulrestructur
rii economiei începând cu anii “90, a procesului de privatizare, în vedereaob
inerii statutului de economie de pia

func
ional
(obiectiv atins în 2004, premisasemn
rii în aprilie 2005 a Tratatului de aderare) capabil
s
fac
fa

for
elor concuren
iale.Exprimarea evolu
iei creditului neguvernamental în sume absolute, în condi
iile existen
eiunui proces infla
ionist în România, nu este îns
foarte relevant
, decât în m
sura în carelu
m în considerare
ú
i ritmul de cre
ú
tere a infla
iei, prin calculul modific
rii procentuale acreditului neguvernamental în valoare real
, fa

de anul precedent (grafic 1).
 
 169
Grafic nr. 1 Ritm anual de cre
 ú
 tere a creditului neguvernamental în valoare real 
fa
 
de anul precedent
-60-40-200204060
   1   9   9   1   1   9   9  2   1   9   9   3   1   9   9  4   1   9   9   5   1   9   9   6   1   9   9   7   1   9   9   8   1   9   9   9  2   0   0   0  2   0   0   1  2   0   0  2  2   0   0   3  2   0   0  4  2   0   0   5
 
Sursa Banca Na
  
ional a României, date prelucrate
 Situa
ia este mai mult decât relevant
: în perioada 1990-2000, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere total
cu 143%, reducere recuperat
în totalitate
ú
i dep
ú
it
, printr-ocre
ú
tere cu 149% a acestuia în perioada 2001-2005. De asemenea, este evident
leg
tura între procesul infla
ionist
ú
i evolu
ia creditului neguvernamental: anii cu infla
ie ridicat
 (1991, 1992, 1993, 1997) se caracterizeaz
prin reducerea creditului în valoare real
,
ú
tiutfiind faptul c
infla
ia dezorganizeaz
rela
iile de credit, dezavantajând debitorii, în timp cedezinfla
ia reprezint
o premis
ce favorizeaz
creditul neguvernamental, fiind vorba deperioada 2001-2005.La consolidarea procesului dezinfla
ionist au contribuit
ú
i politicafiscal
prudent
, precum
ú
i progresele înregistrate în planul reformelor structurale înaceast
perioad
. Totodat
, atenuarea presiunilor din partea ofertei (prin reducereaamplitudinii corec
iilor pre
urilor administrate, tendin
a de apreciere real
a monedeina
ionale
ú
i intensificarea concuren
ei pe pia
a cu am
nuntul) a limitat manifestareaefectului infla
ionist al cre
ú
terii rapide a consumului prin creditul de consum. Anul 2004 s-a încheiat cu o infla
ie de 9,4%, marcând atingerea obiectivului de politic
monetar
, infla
ieexprimat
printr-o singurã cifrã), iar anul 2005 cu o infla
ie de 8,6%, înt
rind procesul dedezinfla
ie, favorizant al creditului neguvernamental .Tendin
a ascendent
a creditului neguvernamental î 
ú
i are originea atât în cre
ú
terea oferteide creditare ( privatizarea sectorului bancar, cre
ú
terea competi
iei), cât
ú
i în cre
ú
terea cereriide creditare (cre
ú
terea veniturilor, modificarea comportamentului popula
iei, a preferin
elorde consum a acesteia), efectul final reg
sindu-se în cre
ú
terea cererii agregate. Evolu
iacreditului neguvernamental real fa

de evolu
ia PIB reflect
interdependen
a enun
at
deteoria economic
între credit
ú
i cre
ú
tere economic
. Performan
ele înregistrate de economiaromâneasc
, luând ca punct de analiz
anul 2000 sunt strâns legate de expansiuneacreditului neguvernamental în aceast
perioad
. Pia
a nu este îns
pe deplin saturat
, dac
 avem în vedere ponderea creditului neguvernamental în PIB, de 17% în România (anul2004), fa

de 99% în zona euro
ú
i între 25%
ú
i 45% în

rile din Europa Central
 
ú
i de Est în acela
ú
i an.Firesc, cre
ú
terea semnificativ
a creditului neguvernamental, dup
anul 2000 a ridicatprobleme legate de implica
iile acestui fenomen privind stabilitatea financiar
, la nivelmacroeconomic
ú
i la nivelul microeconomic; în acest sens, se pune problema gestion
riiprocesului de creditare în condi
iile ascensiunii creditului neguvernamental, respectivinstituirea unor norme pruden
iale privind prevenirea riscului de credit. În perioada 1992-
 
170
1995, Banca Na
ional
a României (B.N.R.) a reu
ú
it unor norme minimale cu caracterpruden
ial:
 
adecvarea capitalului: fondurile proprii ale unei b
nci trebuie sa reprezinte cel pu
in8% din totalul activelor acesteia(ponderate de cota de risc); ulterior procentuldevine 12% pentru ponderea fondurilor proprii
ú
i r
mâne 8% pentru pondereacapitalului propriu în totalul activelor unei institu
ii de credit.
 
Expuneri mari: împrumuturile acordate unui singur debitor nu pot dep
ú
i, cumulate,20% din totalul fondurilor proprii ale b
ncii; ulterior procentul devine 25% .
 
Credite acordate persoanelor aflate în rela
ii speciale cu banca: totalul acestorcredite nu poate dep
ú
i 20% din totalul fondurilor proprii ale b
ncii; ulteriorprocentul devine 25%.
 
Participarea la capitalul social în societ

ile ne-bancare: participarea unei b
nci nupoate dep
ú
i 20% din capitalul unei societ

i ne-bancare care nu are leg
tur
cuactivitatea bancar
(firm
sau întreprindere), iar ulterior se adaug
procentul de15% din fondurile proprii ale institu
iei de credit.
 
Participarea unei societ

i bancare la capitalul unei b
nci: maximum 5% dincapitalul noii b
nci, cu condi
ia particip
rii
ú
i a unei societ

i bancare persoan
  juridic
sau str
in
sau a unei institu
ii interna
ionale;
 
Clasificarea împrumuturilor(creditelor) acordate: în func
ie de riscul acestora, pe 5categorii(”standard”, “în observa
ie”, “substandard”, “îndoielnic”, “pierdere”);
 
Rezerve generale
ú
i specifice: privesc nevoile de asigurare a b
ncilor împotrivariscurilor la creditele acordate.Mai târziu (1999, cu func
ionare din 2000) se înfiin
eaz
Centrala Riscurilor Bancare(C.R.B.), centru de intermediere care gestioneaz
informa
iile de risc bancar utilesociet

ilor bancare. Informa
iile de risc bancar cuprind datele de identificare a unui debitornon-bancar (în condi
iile p
str
rii secretului bancar) pentru opera
iunile în lei
ú
i în valut
,prin care b
ncile se expun riscurilor fa

de acel debitor, privind acordarea de credite,asumarea de angajamente de c
tre banc
în numele debitorului, fa

de o persoan
fizic
 sau juridic
non-bancar
sau fa

de alt
banc
. Centrala Riscurilor Bancare urm
re
ú
teriscul global, determinat de însumarea riscurilor prin înregistrarea informa
iilor în RegistrulCentral al Creditelor
ú
i Registrul Creditelor Restante. Noul regulament
12
din anul 2004aduce nout

i privind raportarea informa
iilor de c
tre institu
iile de credit: include încategoria persoanelor recenzate
ú
i persoanele juridice nerezidente, iar în categoriainforma
iilor transmise, fraudele cu carduri produse de c
tre posesori, precum
ú
i integrareabazei de date a C.R.B. cu baza de date a Centralei Incidentelor de Pl

i (C.I.P.), privindincidentele produse cu instrumente de plat
.Pe lâng
aspectele pozitive ale dinamicii creditului neguvernamental, cu impact asupracre
ú
terii cererii agregate, putem sesiza
ú
i o serie de influen
e negative ale acestei dinamici:cre
ú
terea pre
urilor,
ú
i deci presiunea infla
ionist
;cre
ú
terea importurilor,
ú
i deci a deficitului balan
ei de pl

i.Trebuie s
 
inem cont c
atât firmele , cât
ú
i popula
ia au ob
inut în ultimii ani resursefinanciare importante în afara credit
rii bancare (prin cre
ú
terea capacit

ii de autofinan
are,
12
Regulament BNR nr. 4 /2004 privind organizarea si func
ionarea la Banca Na
ionala a României a CentraleiRiscurilor Bancare

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->