China

De la Wikipedia, enciclopedia liber

"RPC" redirecioneaz aici. Pentru alte utilizri, a se vedea RPC (dezambiguizare) . Acest articol este despre Republica Popular Chinez. Pentru stat cunoscut sub numele de Taiwan, a se vedea Republica Chinez . Pentru alte utilizri, a se vedea China (dezambiguizare) .
Republica Popular Chinez Zhonghua Renmin Gnghgu

Pavilion

Emblem

Anthem:

" martie a Voluntarilor " "" ( Pinyin : "Yyngjn Jnxngq")

Capital

Beijing

39 55'N 116 23'E

Cel mai mare ora

Shanghai [ 1 ] [ 2 ]

Modern Standard Mandarin Limba oficial (e) (sau putonghua) [ 3 ]

Recunoscute de limbi regionale

Mongol , tibetan , Uyghur ,Zhuang , i diverse altele

Oficial scris limba

Vernacular Chinez

Oficial script

Chinez simplificat [ 3 ]

Grupurile etnice

91.51% Han ; [ 4 ] 55 minoriti recunoscute

Lista grupurilor etnice[arat]

Demonym

Chinezesc

Guvern

Single-partid stat , nominal marxist-leninistsocialiste de stat [ 5 ] [a]

Preedintele (iCPC Secretarul General )

Hu Jintao

Prim-ministru

Wen Jiabao

Congresul Preedinte

Wu Bangguo

Conferina de Preedinte

Jia Qinglin

Legislatur

Congresului Naional Popular

Stabilire

Unificarea Chinasub dinastia Qin

221 .Hr.

Republica stabilit

O ianuarie 1912

Republica Popular Chinez a proclamat

01 octombrie 1949

Zon

Total

9,640,821 km 2 3704427 m mi

[b]

sau 9,671,018 km [b] ( 3rd/4th)

De ap (%)

2.8 [c]

Populaie

2010 recensmnt

1339724852 [ 4 ] ( primul )

Densitate

139.6/km 2 ( 53 ) 363.3/sq mi

PIB-ul ( PPP )

2011 estimare

Total

11316 miliarde dolari [ 6 ] (dou )

Pe cap de locuitor

8.394 dolari [ 6 ] ( 91 )

PIB (nominal)

2011 estimare

Total

6988 miliarde dolari [ 6 ] (dou )

Pe cap de locuitor

5.184 dolari [ 6 ] ( 90 )

Gini (2007)

41.5 [ 7 ]

HDI (2011)

0.687 [ 8 ] ( medie ) (101 )

Valut

Renminbi (yuan) () (

CNY)

Fus orar

China Standard Time( UTC +8)

Data formate

aaaa-ll-zz sau aaaa m d ( CE , CE-1949 )

Uniti de pe

dreapta, cu excepia Hong Kong i Macau

ISO 3166 Codul

NC

Internet TLD

Cn. [c] .[ 9 ] .

Codul de asteptare

86 [c]

a. ^ caracterizri simpl a structurii politice din anii 1980 nu mai sunt posibile. [ 10 ] b. ^ 9,598,086 km 2 (3,705,842 sq mi), exclude toate teritoriile disputate. 9,640,821 km 2 (3,722,342 sq mi) Include Chinez-administrat zona ( Aksai Chin i Trans-Karakoram Tract, ambele teritorii revendicat de India), Taiwan nu este inclus. [ 11 ] c. ^ Informaii pentru China continental numai. Hong Kong, Macao, precum i teritoriile aflate sub jurisdicia Republicii China (Taiwan) sunt excluse.

China

/ t a n / ( chinezesc : / ; pinyin : Zhnggu / Zhonghua ; a se vedea, de

asemenea, Nume de China ), oficial Republica Popular Chinez ( RPC ), este cel mai populat stat din lume, cu peste 1300000000 cetenilor . Situat n Asia de Est , ara acoper aproximativ 9.6 milioane de kilometri patrati (3,7 milioane de mile ptrate). Este din lume doua cea mai mare ar de ctre suprafaa de teren , [ 12 ] i a treia sau a patra ca marime din suprafaa total , n funcie de definiia din suprafaa total. [ 13 ] Republica Popular Chinez este un stat cu un singur partid reglementate de Partidul Comunist din China (CPC). [ 14 ] RPC jurisdicia exerciii de peste 22 de provincii , cinci regiuni autonome , patru municipaliti controlate direct ( Beijing , Tianjin , Shanghai , i Chongqing ), i dou mai ales autoguvernare[ 15 ] regiuni administrative speciale (SAR), Hong Kong i Macau . Capitala sa este de la Beijing. [ 16 ] RPC susine, de asemenea, insula Taiwan , controlat de guvernul din Republica Popular Chinez (ROC), astfel cum sa provincia 23 , o cerere de controversat din cauza complexului de statutul politic al Taiwani nerezolvate Rzboiul civil din China . Peisajul Chinei este vast i divers, cu stepele pdure i Gobi i Taklamakan deerturi aride ocup partea de nord i nord-vest lng Mongolia i Asia Central , i subtropicale pduri fiind rspndit n sudul umed lng sud-estul Asiei . Terenul din vestul Chinei, este accidentat i crescute, cu falnicHimalaya , Karakorum , Pamir i Tian Shan munte care separ China de Sud i Asia Central . Lume vrf , Mt. Everest (8848 m), i al doilea cel mai nalt punct, K2 (8611 m), se afl la frontierele Chinei, respectiv, cu Nepal si Pakistan . ara cu cel mai sczut i n lume de-a treia cel mai jos punct, Lacul Ayding (-154 m), este situat n Depresiunea Turpan . Yangtze i Rivers galben , a treia i a asea cea mai lung din lume , au sursele lor n Podiul Tibet i s continue s dens populate de est coasta de. Linia de coast a Chinei de-a lungul Oceanul Pacific este km 14,500 (9,000 mi) de lung ( 11cea mai lung din lume ), i este mrginit de Bohai , galben , de Est i Marea Chinei de Sud . Civilizaie antic chinez -unul dintre primii-inflorit din lume, n bazinul fertil al Rului Galben din China Campia de Nord . [ 17 ] sistemul politic din China sa bazat pe monarhii ereditare, cunoscut sub numele de dinastii , ncepnd cu semi-mitologic Xia de Fluviul Galben bazinul (cca. 2000 i.Hr.), i terminnd cu cderea dinastiei Qing n 1912. Din 221 .Hr., cnd dinastia Qin a cucerit primul mai multe state pentru a forma un imperiu chinez, ara a fracturat i a fost reformat de mai multe ori. Republica Chinez (ROC), fondat n 1912, dup rsturnarea Qing, a decis China continental pn n 1949. n faza de 1946-1949

de Rzboiul Civil din China , comunitii chinezi au invins naionalitii chinezi ( KMT ), de pe continent i a stabilit Republica Popular Chinez la Beijing la 1 octombrie 1949. Kuomintang mutat guvernul a BOR Taiwan , cu capitala la Taipei . Jurisdicia ROC este acum limitat la Taiwan, Penghu ,Kinmen , Matsu i mai multe insule ndeprtate. De atunci, Republica Popular Chinez i Republica Chinez (devenit ulterior cunoscut sub numele de "Taiwan"), au rmas n disputa suveranitatea din China, precum i statutul politic al Taiwan , susinnd reciproc pe teritoriul celeilalte pri i care concureaz pentru internaionale de recunoatere diplomatic . n 1971, RPC ctigat admiterea la Organizaiei Naiunilor Unite i a luat scaunul chinez ca un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU . RPC este, de asemenea, membr a numeroase organizaii formale i informale multilaterale, inclusiv OMC , APEC , BRICS , Organizaia de Cooperare Shanghai i G-20 . Din septembrie 2011, toate, dar 23 de ri au recunoscut RPC, singurul guvern legitim al Chinei . De la introducerea pe pia bazate pe reformele economice n 1978 , China a devenit din lume cea mai rapida crestere economie majore , [ 18 ] i din lume,cel mai mare exportator i al doilea cel mai mare importator de bunuri. Este lumea de-a doua cea mai mare economie, dup Statele Unite, de ctre ambelePIB-ului nominal i paritatea puterii de cumprare (PPP) . [ 19 ] Pe cap de locuitor termeni, cu toate acestea, China clasat doar 90 de PIB-ul nominal i a 91 de PIB (PPC) n 2011, potrivit FMI . China este un recunoscut arme nucleare de stat i are din lume cea mai mare armata permanent , cu buget de aprare de-al doilea . n 2003, China a devenit a treia naiune din lume, dup Uniunea Sovietic i Statele Unite ale Americii, pentru a lansa independent omisiune de succes spaiu cu echipaj . China a fost caracterizat ca un potenial superputere de un numr de academicieni, [ 20 ] analitii militari, [ 21 ] i de analitii de politic public i economie. [ 22 ]
Coninut
[ ascunde ]

o o o o

1 Etimologie 2 Istorie 2.1 Preistorie 2.2 timpurie dinastic regul 2.3 Imperial China 2.4 ntrzierea dinastic

regul

o
Chinez (1912-1949)

2.5 Republica Popular

o o o
climatice 3 Geografie

2.6 1949 s prezinte

3.1 politice geografie 3.2 Peisaj i schimbrile

o o o o o
i reforma 4 Politica

3.3 Biodiversitatea 3.4 Mediu

4.1 diviziuni administrative 4.2 Relaii Externe 4.3 probleme socio-politice

o o o o o o o o o o o

5 militare 6 Economie 6.1 tiin i tehnologie

7 infrastructur 7.1 Comunicaii 7.2 Transport

8 Demografie 8.1 Grupurile etnice 8.2 Limbi 8.3 Urbanizare 8.4 Educaie 8.5 Sntate 8.6 Religie

9 Cultur 9.1 Gastronomie 9.2 Sport

10 A se vedea, de asemenea, 11 Referine 12 Alte lectur

13 Legturi externe

Etimologie

Articol principal: Nume de China

China

Chinez nume

Chinez simplificat :

Tradiional chinez :

Literal nseamn:

Orientul Mijlociu Unit[ 23 ] [ 24 ]

[ arat ]translitera

Republica Popular Chinez

Alternative Chinez nume

Chinez simplificat :

Tradiional chinez :

[ arat ]translitera

Mongol nume

Mongol :

Numele tibetan

Tibetane :

[ arat ]translitera

Numele uigure

Uyghur :

Zhuang nume

Zhuang :

Cunghvaz Yinzminz Gunghozgoz

Acest articol conine chineztextul. Fr a corespunztoare de sprijin de randare , putei vedeasemne de ntrebare, Dulapuri, sau alte simboluri n loc de caractere chinezeti .

Cuvntul "China" este derivat din Cin ( ,)un persan nume pentru China popularizat n Europa de cont din 13-lea explorator Marco Polo . [ 25 ] [ 26 ] Prima utilizare nregistrat n limba englez dateaz din 1555. [ 27 ] cuvntul persan este, la rndul su, derivat din sanscrita cuvantul Cina (), [ 28 ] , care a fost folosit ca un nume pentru China, ct mai curnd AD 150. [ 29 ] Exist teorii diverse tiinifice cu privire la originea acestei cuvnt. Teoria tradiional, a propus n secolul 17 de catre Martino Martini , este c "China" este derivat de la "Qin" ( ), vestic de regate din China n timpul dinastiei Zhou , sau din urmtorii dinastiei Qin (221-206 .Hr. ). [ 30 ] Cuvntul Cina este folosit n dou hinduse scripturi - Mahabharata din secolul 5 .Hr. [ 31 ] , precum i Legile lui Manu din secolul doilea - pentru a se referi la o ar situat n tibetanBurman grani de est a India . [ 32 ] n China, numele comun pentru ara includ Zhnggu ( chinezesc : ; literal "Middle Kingdom") i Zhonghua (chinez: ), desi numele oficial al rii a fost schimbat de mai multe ori de ctre succesive dinastii i guvernele moderne. Termenul Zhongguo a aprut n diferite texte antice, cum ar fi Classic de Istorie al 6-lea .Hr., [ 33 ] i n pre-imperial ori a fost adesea folosit ca un concept cultural pentru a distinge Huaxia de barbari. Uneori Zhongguo , care poate fi fie singular sau plural, referindu-se la grupul de state n cmpia central. Chinezii nu au fost unice n ceea ce privete ara lor ca "central", deoarece alte civilizatii au avut aceeai opinie. [ 34 ]
Istorie

Principalele articole: Istoria de China i cronologie de istorie chinez

Preistorie

Dovezile arheologice sugereaz c cele mai timpurii hominizii n data de China, de la 250.000 la 2.24 milioane ani n urm. [ 35 ] [ 36 ] O peter nZhoukoudian (aproape de astzi la Beijing ) a fosilelor din data de la undeva ntre 300.000 la 780000 ani. [ 37 ] [ 38 ] [ 39 ] fosile sunt de Peking Man , un exemplu de Homo erectus care au folosit focul . Cele mai vechi dovezi ale unui om pe deplin modern n China provine din judeul Liujiang , Guangxi , n cazul n care un craniu a fost gsit i datate la aproximativ 67000 ani vechime. Controversa persist peste datarea vestigiilor Liujiang (un schelet parial din Minatogawa n Okinawa ). [ 40 ] [ 41 ]
Timpurie dinastic regul

Vezi de asemenea i: dinastii din istoria Chinei

Jade ornament cerb fcute n timpul dinastiei istorice primul chinez, Shang , 17 .Hr. la secolul 11.

Traditiei chineze numele primul dinastiei Xia , dar a fost considerat mitic pn la spturi tiinifice gsit devreme din epoca bronzului site-uri la Erlitoun Henan provincia in 1959. [ 42 ] Arheologii au descoperit de la site-uri urbane, pune n aplicare de bronz, i morminte n locaii citat ca lui Xia n Textele vechi istoric, dar este imposibil s se verifice c aceste rmne sunt de Xia, fr nregistrri scrise din perioada.

Unele dintre mii de via mrime soldaii de teracot din dinastia Qin , cca. 210 BC.

Prima dinastie din China care a plecat de nregistrri istorice, lejer feudale Shang (Yin), stabilit de-a lungul Fluviului Galben din estul Chinei de la 17 pana la 11 sec. Scriptul os oracolul din dinastia Shang reprezint cele mai vechi forme de scriere din China gsite i strmoul direct al modernecaractere chinezeti utilizate n ntreaga Asia de Est. Shang au fost invadate de la vest de Zhou , care a domnit de la 12 la secolul 5 .Hr., pn la autoritatea lor centralizat a fost erodat ncet de dictatori militari feudale. Multe state independente n cele din urm a aprut din stat slbit Zhou, i au purtat continuu rzboi unele cu altele n perioada de primvar i de toamn , doar ocazional amanarea la rege Zhou. Pn n momentul dePerioadei statelor combatante , au existat sapte state suverane puternice, fiecare cu propriul rege, minister i armat.
Imperial China

Primul stat unificat chinez a fost instituit prin Qin Shi Huang a statului Qin , n 221 .Hr.. Qin Shi Huang sa autoproclamat "primul mprat" (), i a impus reforme multe pe ntreg teritoriul Chinei, n special standardizarea forat a limbii chineze, masuratori, lungime de axe co, i valut. Dinastia Qin a durat doar cincisprezece ani, care se ncadreaz la scurt timp dup moartea lui Qin Shi Huang, astfel cum sa aspre legalist i politicile autoritare au condus la rscoal pe scar larg. [ 43 ] [ 44 ] Ulterioare dinastiei Han conducea China ntre 206 .Hr. i AD 220, i a creat o durat de identitate Han culturale n rndul populaiei sale, care se extinde pn n prezent. [ 43 ] [ 44 ] dinastiei Han a extins teritoriul imperiului considerabil cu campaniile militare ajunge Coreea , Vietnam , Mongolia iAsia Central , i, de asemenea, a ajutat la stabilirea Silk Road n Asia Central. China a fost pentru o mare parte din ultimele dou milenii, cea mai mare economie din lume. [ 45 ] Cu toate acestea, n ultima parte a dinastiei Qing, dezvoltarea economic a Chinei a nceput s ncetineasc i dezvoltarea rapid a Europei n timpul i dup Revoluia Industrial permis s depeasc China.

Dup prbuirea Han , o alt perioad de dezbinare a urmat, inclusiv perioada extrem de cavaleresc Trei Regate . [ 46 ] Statele independente din China a acestei perioade, cum ar fi Wu a fost deschis relaii diplomatice cu Japonia, [ 47 ] care introduce sistemul de scriere chinez acolo. n 580 AD, China a fost reunite sub Sui . [ 48 ] Cu toate acestea, dinastiei Sui a fost de scurt durat, dup un eec n Wars GoguryeoSui (598-614), slbit-o.[ 49 ] [ 50 ]

10-11-lea Longquan celadon piese de porelan de la Zhejiang provincie, n timpuldinastiei Song

Sub reuind Tang i Song dinastii, tehnologie i culturii chineze a atins apogeul. [ 51 ] Imperiul Tang a fost la nlimea sa de putere pn la mijlocul secolului al optulea, n cazul n care Rebeliunea Un Shi distrus prosperitatea imperiului. [ 52 ] Dinastia Song a fost primul guvern din istoria lumii, s emit moned de hrtie i primul chinez sistemul politic pentru a stabili o flota permanent n picioare. [ 53 ] ntre secolele 10 si 11, populatia Chinei sa dublat n dimensiune. Aceast cretere a venit prin cultivarea orezului sa extins n Europa Central i de China de sud, i producia de surplusuri alimentare abundente. n interiorul frontierelor sale, dinastiei Song de Nord a avut o populaie de aproximativ 100 de milioane de oameni. Dinastia Song a fost o perioad cultural bogat pentru filozofie i arte. Peisaj de art i de portret pictur au fost aduse la un nou nivel de maturitate i de complexitate dup dinastiei Tang, i elitele sociale s-au adunat pentru a vedea arta, ponderea lor, i comerul cu opere de art preioase. Filozofi, cum ar fi Yi Cheng i Chu Hsi confucianismul revigorate cu noi comentarii, infuzat budiste idealuri, i a subliniat o nou organizaie de texte clasice care au adus cu privire la doctrina de baz a neo-confucianismului.

Detaliu de -a lungul rului timpul Festivalului Qingming , viaa de zi cu zi a oamenilor din perioada Song de la capitala, Bianjing, astzi Kaifeng .

n 1271, mongole lider i al cincilea Khagan a Imperiului Mongol Kublai Khan a stabilit dinastiei Yuan , cu ultima rmi a dinastiei Song care se ncadreaz la Yuan n 1279. nainte de invazia mongol , dinastii

chinezi au raportat aproximativ 120 de milioane de locuitori,. dup cucerirea a fost finalizat n 1279, recensmntul din 1300 a raportat aproximativ 60 milioane de oameni [ 54 ]
Late dinastic regul

Un ran pe nume Zhu Yuanzhang rsturnat dinastiei Yuan in 1368 si a fondat dinastia Ming . [ 55 ] Ming gnditori dinastiei, cum ar fi Wang Yangming ar fi n continuare critic i s extind neo-confucianismul, cu idei de individualism i de moralitate nnscut, care ar avea un impact enorm asupra mai trziu japonez gndit. Chosun Coreea , de asemenea, a devenit un stat vasal nominal de Ming China i a adoptat o mare parte din ei neo-confucianist structur birocratic. n cadrul dinastiei Ming , China a avut o alt er de aur, cu una dintre cele mai puternice marinele din lume, o economie prosper i bogat i o nflorire a artei i a culturii. Acesta a fost n aceast perioad c Zheng He a condus explorari n ntreaga lume, ajungnd eventual Americii. n timpul de capital la nceputul dinastiei Ming a Chinei a fost mutat de la Nanjing la Beijing . n 1644 la Beijing a fost demis de ctre o coaliie a forelor rebele conduse de Li Zicheng , un minor oficial Ming avansat lider al rscoalei rneti. Ultima Ming Chongzhen mpratul sa sinucis atunci cnd oraul a czut. Manchu dinastiei Qing , apoi aliat cu dinastiei Ming generale Wu Sangui i a rsturnat-lui Li Hongzhi de scurt durat dinastiei Shun , si controlul ulterior confiscate de la Beijing, care a devenit noua capital a dinastiei Qing. Dinastia Qing, care a durat pn n 1912, a fost ultima dinastie din China. In secolul al 19-lea dinastiei Qing a adoptat o poziie defensiv fa de European imperialismului , chiar dac angajate n imperialiste de expansiune n Asia Central. n acest moment China trezit la semnificaia de restul lumii, Occidentul, n special. Deoarece China a fost deschis pn la comerul exterior i activitatea misionar, opiu produs deBritish India a fost forat pe Qing China. Dou Wars opiului cu Marea Britanie a slbit controlul mpratului. Imperialismului european sa dovedit a fi dezastruoase pentru China: Rzboiul Arrow (1856-1860) [Razboiul Opiului doilea] a vzut o alt nfrngere dezastruoas pentru China. Trecerea ulterior, a Tratatului de umilitoare Tianjin n 1856 i conveniile de la Beijing 1860 a deschis mai mult de o ar la penetrarile strini i mai multe porturi pentru navele lor. Hong Kong a fost cedat pe la britanici. Astfel, "sistemul de inegal tratate" a fost stabilit. Indemnizaii grele a trebuit s fie pltite de ctre China, i pe teritoriul mai multe i de control au fost preluate de ctre strini. [ 56 ] Slbire a regimului Qing, i umilirea aparent a tratatelor inegale n ochii poporului chinez a avut mai multe consecine. O consecin [ n funcie de cine? ] a fostRzboiul Civil Taiping , care a durat 1851 - 1862. Acesta a fost condus de Hong Xiuquan , care a fost parial influenat de o interpretare idiosincrazice de cretinism. Hong credea el insusi a fi fiul lui Dumnezeu, i fratele mai mic al lui Isus. Dei forele Qing au fost n cele din urm victorioas, rzboiul civil a fost unul dintre cele mai sngeroase din istoria omenirii, care cost cel puin 20 de milioane de viei (mai mult dect numrul total de decese n primul rzboi mondial ), cu unele estimri de pn la 200 milioane. Rebeliuni Alte costisitoare urmat Rebeliunea din Taiping, cum ar fi Punti-Hakka Wars Clan (1855-1867),rebeliunea Nien (1851-1868), rebeliunea Miao (1854-1873), rebeliunea Panthay (18561873), i revolta Dungan ( 1862-1877) . [ 57 ] [ 58 ]

Un turn de col al Oraului Interzis pe timp de noapte, palatul a fost resedinta pentru familia imperiala, din timpul domniei luimpratul Yongle al dinastiei Ming , n secolul 15, pn la cderea dinastiei Qing n 1912.

Aceste rebeliuni a dus la o pierdere estimat la cteva milioane de vieti in fiecare i au condus la rezultate dezastruoase pentru economie i mediul rural.[ 59 ] [ 60 ] [ 61 ] de opiu britanice au grbit declinul imperiului. n secolul al 19-lea, la vrsta de colonialismului a fost la nlime i marea diaspora chinez a nceput. Aproximativ 35 de milioane chinezi de peste mri triesc n Asia de Sud astzi. [ 62 ] foamete n 1876-1879 a susinut ntre 9 i 13 de milioane de mori n nordul Chinei. [ 63 ] De la 108 .Hr. i 1911 d.Hr., China, cu experien 1828 foamete, [ 64 ] sau o dat pe an, undeva n imperiu. [ 65 ] n timp ce China a fost wracked de rzboi continuu, Meiji Japonia a reuit n modernizarea rapid militare sale i pus ochii pe Coreea i Manciuria. La cererea mpratului coreean, guvernul chinez a trimis trupe pentru a ajuta la suprimarea Rebeliunea Tonghak n 1894. Cu toate acestea, Japonia a trimis trupe n Coreea de asemenea, duce la primul rzboi chino-japonez , care a dus la pierderea Qing Chinei de influen n Peninsula Coreean , precum i cedarea deTaiwan n Japonia. n urma acestei serii de infrangeri, un plan de reform pentru imperiul s devin un modern stil Meiji- monarhie constituional a fost elaborat de ctrempratul Guangxu n 1898, dar a fost oprit i s-au opus de ctre mprteasa vduv Cixi , care a plasat mpratul Guangxu sub arest la domiciliu ntr-o lovitur de stat. Distrugerea n continuare a urmat nefast 1900 Rebeliunea Boxerilor mpotriva occidentalii n Beijing . De la inceputul secolului 20, tulburri civile n mas a nceput, i solicit de reform i revoluie s-au auzit n ntreaga ar. De 38 de ani, a murit mpratul Guangxu n arest la domiciliu la 14 noiembrie 1908, suspect de doar o zi inainte de moartea lui Cixi proprii. Cu tronul gol, el a fost urmat de ctre motenitorul lui Cixi alesi, cei doi nepotul ani Puyi , care a devenit mprat Xuantong. Consoarta Guangxu a devenit mprteasa vduv Longyu . ntr-un alt de'tat lovitur de stat, Yuan Shikai rsturnat mprat Qing ultimul, i a forat mprteasa vduv Longyu s semneze decretul abdicarea ca regent n 1912, se ncheie dou milenii de stpnirii imperiale din China.Ea a murit, fr copii, n 1913.
Din Republica Popular Chinez (1912-1949)

Principalele articole: Republica Chinez (1912-1949) i Istorie al Republicii Populare Chineze

Aceast seciune are nevoie de suplimentare de citri pentru verificare . Va rugam sa ajutati mbuntirea acestui articol prin adugarea de citate la surse de ncredere . Materiale fr surs credibil poate fi contestat i eliminate . (octombrie 2011)

Chinez care urmeaz s fie ingropat de viu de soldaii japonezi n timpul masacrului din Nanking din 1937, cnd peste 200.000 de chinezi au fost ucii. [ 66 ]

La 1 ianuarie 1912, Republica Chinez a fost stabilit, vestind sfritul dinastiei Qing. Sun Yatsen din Kuomintang (KMT Partidul Naionalist sau) a fost proclamat presedinte provizoriu al republicii. Cu toate acestea, preedinia a fost mai trziu dat Yuan Shikai , un fost general de Qing, care a asigurat defeciune a ntregii Armatei Beiyang din Imperiul Qing la revoluia. In 1915, yuan autoproclamat mprat al Chinei , dar a fost forat s abdice i s se ntoarcde stat ntr-o republic cand a realizat ca a fost o mutare nepopular, nu numai cu populaia, dar, de asemenea, cu propria sa armata Beiyang i comandanilor lor. Dup moartea lui Yuan Shikai n 1916, China a fost punct de vedere politic fragmentat, cu un guvern naional recunoscut pe plan internaional, dar practic lipsit de putere cu sediul la Beijing. Warlords n diferite regiuni a exercitat un control efectiv asupra teritoriilor lor respective. La sfritul anilor 1920, KMT , n conformitate cu Chiang Kai-shek , a fost capabil de reunificare a rii sub controlul su, cu o campanie militar i manevrele abil politic cunoscut sub numele de " Expediia de Nord ". Kuomintang mutat capitala natiunii la Nanjing i puse n aplicare "politic tutela ", ntr-un stadiu intermediar de dezvoltare politice prezentate n programul de Sun Yat-sen pentru transformarea Chinei ntr-un stat modern, democratic. Soare a subliniat cu acest program sa " San Min Zhu Yi"Doctrina. Efectiv, tutela politic a nsemnat singur partid la guvernare de Kuomintang, dar partidul a fost divizat politic n grupari concurente. Aceastdiviziune politic a fcut dificil pentru Chiang la lupta comunitilor , care Kuomintang au fost lupt mpotriva din 1927, n Rzboiul Civil din China . Acest rzboi a continuat cu succes pentru Kuomintang , mai ales dup ce comunitii au fost fortati sa se retraga in Long March , pn la incidentul Xi'an i agresiunii japoneze forat Chiang s se confrunte cu Imperial Japonia . n al doilea rnd rzboi chino-japonez (1937-1945) (o parte din al doilea rzboi mondial ), forat o alian incomod ntre naionalitii i comunitii , precum i cauzeaz aproximativ 20 de milioane de decese chinezi civil. [ 67 ] japonez ", toate trei politic " n nord-China "omoare toi, arde toate i s distrug tot" , a fost un exemplu din timpul rzboiului,atrocitile comise asupra unei populaii civile. [ 68 ] Odat cu predare din Japonia n 1945, China a iesit victorios, dar financiar drenat. Nencredere a continuat ntre naionalitii i comunitii au dus la reluarea Razboiului Civil din China . n 1947, ordinii constituionale a fost stabilit, dar din cauza rzboiului civil n curs de desfurare mai multe prevederi ale Constituiei ROC nu au fost niciodat puse n aplicare n China continental.

1949 pn n prezent

Articol principal: Istoria Republica Popular Chinez Combate majore n rzboiul civil chinez sa ncheiat n 1949 cu Partidul Comunist din China n controlul de China continental , i Kuomintang (KMT) retragere la Taiwan , reducnd teritoriul ROC la numai Taiwan, Hainan, i insulele din jur. La 1 octombrie 1949, Mao Zedong a proclamat Republica Popular Chinez. [ 69 ] "China comunist" i "Red China" au fost dou nume comune pentru RPC.[ 70 ] n 1950, China Armata Roie - redenumit de curnd la Eliberare Popular Armata - a reuit s captureze Hainan din Republica Chinez , ocupnd Tibet , nvingndu-i majoritatea forelor Kuomintang rmase n Yunnan i Xinjiang provincii, dei unele holdouts Kuomintang a supravieuit pn mult mai trziu.

Preedintele Mao Zedong proclama nfiinarea Republicii Populare n 1949.

Mao Zedong a ncurajat creterea populaiei, i sub conducerea lui populaiei din China aproape sa dublat de la circa 550 de milioane la peste 900 de milioane de euro. [ 71 ] Cu toate acestea, planul economic i social cunoscut sub numele de Marele Salt nainte a dus la o valoare estimata de 45 milioane de decese, mai ales de foame. [ 72 ] n 1966, Mao Zedong i aliaii si au lansat Revoluiei Culturale , care va dura pn la moartea lui Mao un deceniu mai trziu.Revoluia Cultural, motivat de luptele pentru putere n interiorul partidului i o team a Uniunii Sovietice , a dus la o rsturnare major n societatea chinez.n 1972, la vrf de ruptura sino-sovietic , Mao Zedong i Zhou Enlai ntlnit Richard Nixon la Beijing de a stabili relaii cu Statele Unite. n acelai an, RPC a fost admis la Naiunile Unite, n locul Republicii Populare Chineze pentru aderarea Chinei la Organizaia Naiunilor Unite, i de membru permanent al Consiliului de Securitate. Dup moartea lui Mao Zedong n 1976 i arestarea a patru Gang , a acuzat pentru excesele a Revoluiei Culturale, Deng Xiaoping a smuls rapid de la putere a lui Mao Zedong succesorul uns Hua Guofeng . Dei nu el a devenit eful de partid sau de stat nsui, Deng a fost de fapt Leader Paramount din China, la acel moment, influena sa n cadrul partidului condus ara la reformele economice semnificative . Partidul Comunist slbite, ulterior, controlul guvernamental asupra vieii personale ale cetenilor i comunele au fost desfiintate, cu muli rani au primit contracte de leasing mai multe terenuri, care a crescut foarte mult stimulente i a produciei agricole. Aceast turnur a evenimentelor a marcat trecerea Chinei de la o economie planificat la o economie mixt, cu un mediu de pia ce n ce mai deschis, un sistem numit de

unii [ 73 ] " socialism de pia ", i oficial de ctre Partidul Comunist din China" socialism cu caracteristici chineze ". RPC a adoptat sale actuale constituie data de 4 decembrie 1982. Moartea de pro-reform oficiale Hu Yaobang a ajutat la scnteie protestele din Piaa Tiananmen din 1989 , n timpul pe care elevii i alii militat pentru mai multe luni, vorbind mpotriva corupiei i n favoarea reformei politice mai mari, inclusiv drepturile democratice i libertatea de exprimare. Cu toate acestea, ei au fost n cele din urm pune jos, la 4 iunie, cnd PLA trupe i vehicule au intrat cu fora i compensate ptrat, care rezult n numeroase victime. Acest eveniment a fost relatat pe larg i a adus condamnare la nivel mondial i sanciuni mpotriva guvernului. [ 74 ] [ 75 ] " Man Tank"incident, n special, a devenit celebru. CPC secretarul general, preedintele Jiang Zemin si premierul Zhu Rongji , ambii foti primari din Shanghai, a condus post-Tiananmen RPC n anii 1990. Sub Jiang i Zhu zece ani de administrare, performanei economice a RPC a tras un procent estimat de 150 milioane rani din srcie i a susinut o medie anual intern brut rata de cretere a produsului de 11,2%. [ 76 ] [ 77 ] ara a aderat n mod oficial Organizaiei Mondiale a Comerului n anul 2001. Dei RPC are nevoie de creterea economic pentru a stimula dezvoltarea acesteia, guvernul a nceput s v facei griji c creterea economic rapid a afectat negativ resurselor rii i a mediului. O alt preocupare este faptul c anumite sectoare ale societii nu sunt suficient de beneficiaz de dezvoltare economic al RPC, un exemplu n acest sens este diferena mare ntre zonele urbane i rurale. Ca urmare, n conformitate cu actualul CPP secretarul general, preedintele Hu Jintao i premierul Wen Jiabao , RPC a iniiat politici care s abordeze aceste probleme de distribuire echitabil a resurselor, dar rezultatul rmne de vzut. [ 78 ] Mai mult de 40 de milioane de agricultori au fost strmutate din ara lor, [ 79 ] , de obicei, pentru dezvoltarea economic, contribuind la 87000 demonstraii i revolte n China n 2005. [ 80 ] Pentru o mare parte din populaia din RPC, a standardelor de via s-au vzut mbuntiri extrem de mare, i libertatea de continu s se extind, dar controalele politice rmne auster i zonele rurale srace. [ 81 ]
Geografie

Articol principal: Geografia Republica Popular Chinez Vezi de asemenea i: Geografie din Taiwan

O imagine din satelit compozit prezentnd topografia din China.

Longsheng Rice Terasa n Guangxi .

Rul Li n Guangxi .

Geografie politic

Republica Popular Chinez este a doua cea mai mare ar din lume de ctre suprafaa de teren dup Federaia Rus [ 12 ] i este fie -treilea sau al patrulea cel mai mare de suprafaa total, dup Rusia, Canada i, n funcie de definiia din suprafaa total, Statele Unite ale Americii. [ 82 ] suprafaa total a Chinei este, n general, a declarat ca fiind de aproximativ 9,600,000 km 2 (3,700,000 sq mi). [ 83 ] specifice zonei gama de cifrele de la 9,572,900 km 2 (3,696,100 sq mi), n conformitate cuEncyclopdia Britannica , [ 84 ] 9,596,961 km 2 (3,705,407 sq mi), n conformitate cu Anuarului demografic al ONU, [ 85 ] la 9,596,961 km 2 (3,705,407 sq mi), n conformitate cu CIA World Factbook , [ 86 ] i de 9,640,011 km 2 (3,722,029 sq mi) , inclusiv Aksai Chin i tractului Trans-Karakoram , care sunt controlate de ctre China i susinut de ctre India . [ 87 ] Nici una dintre aceste cifre includ cele 1.000 de kilometri ptrai (386.1 sq mi) din teritoriul cedat n China de ctre Tadjikistann urma ratificrii unui acord de frontier chino-tadjice n ianuarie 2011. [ 88 ] Potrivit Encyclopdia Britannica , suprafaa total a Statelor Unite, la 9,522,055 km 2 (3,676,486 sq mi), este puin mai mic dect cea a Chinei. ntre timp, CIA World Factbook prevede c suprafaa total a Chinei a fost mai mare dect cea a Statelor Unite pn la apele de coast ale Marilor Lacuri a fost adaugat in zona de Statele Unite "total n 1996. [ 89 ] China are cea mai lunga frontiera terestr combinate din lume , masurand 22,117 km (13,743 mi) de la gura de vrsare a rului Yalu la Golful Tonkin . China frontierele 14 tari, mai mult dect orice alt ar , cu excepia Rusiei, care se nvecineaz, de asemenea, 14. China se extinde n mare parte din continentul Asia de Est, se invecineaza Vietnam , Laos i Myanmar n Asia de Sud , India, Bhutan , Nepal si Pakistan , [ 90 ] n Asia de Sud , Afganistan , Tadjikistan, Krgzstan iKazahstan n Asia Central , o mic seciune de ruseti Altai i Mongolia n Asia interioar , i Extremul Orient rus i Coreea de Nord , n Asia de Nord-Est .

n plus, China parts frontierele maritime cu Coreea de Sud , Japonia , Vietnam i Filipine . RPC i Republica Chinez (Taiwan) sa faca afirmatii reciproc peste territority reciproc i la frontiera dintre zonele aflate sub controlul lor este cel mai apropiat n apropiere de insulele Kinmen i Matsu , n largul Fujian coastei, dar altfel alerga prin Strmtoarea Taiwan . RPC i BOR sustine pretentiile identice peste ntregime a Insulelor Spratly din Marea Chinei de Sud , i n msura n cel mai sudic dintre aceste afirmaii ajunge Zengmu Ansha (James Shoal) , care ar constitui o frontier maritim cu Malaezia .
Peisaj i schimbrile climatice

Muntele Everest din Tibet .

Marea Chinei de Sud coasta de laHainan .

Pe teritoriul Chinei se afl ntre latitudinile 18 i 54 N , i longitudinile 73 si 135 E mrimea rii vast i confer o mare varietate de peisaje.. n est, de-a lungul rmuri ale Marea Galben i Marea Chinei de Est , acolo sunt extinse si mai dens populata cmpii aluviale , iar pe marginile platoului Inner Mongolia n partea de nord, larg pajitile sunt vizibile. Sudul Chinei este dominat de ar de deal i de munte gamele sczut, n timp ce central-est gzduiete deltele din China cele dou ruri importante, Rul Galben i rul Yangtze . Alte ruri importante includ Xi , Mekong , Brahmaputra i Amur . Pentru intervalele de vest, majore de munte, mai ales Himalaya, i de nalt platouri figureaz printre peisaje mai aride din nord, cum ar fi Taklamakan i Deertul Gobi . China cel mai nalt punct, Mt. Everest (8848m), se afl la grania chinonepaleze. Cel mai jos punct al rii este patului lacului uscate de Ayding Lake (-154m), din Depresiunea Turpan . O problem major de mediu n China este n continuare extinderea deerturilor sale , n special n Deertul Gobi, care este n prezent din lume al cincilea cel mai mare deert . [ 91 ] [ 92 ] Dei linii copac barier plantate din anii 1970 au redus frecvena de furtunile de nisip , prelungite de secet i a practicilor agricole deficitare au dus la furtunile de praf care afecteaz nordul Chinei in fiecare primavara, pe care apoi extins n alte pri din Asia de Est, inclusiv Coreea i Japonia. Potrivit watchdog de mediu Chinei, SEPA, China pierde un milion de acri (4.000 km ) pe an pentru a deertificrii. [ 93 ] Calitatea apei, eroziunii , i controlul polurii au devenit probleme importante n relaiile Chinei cu alte ri. Topirea ghearilor din Himalaya ar putea conduce la penurie de ap pentru sute de milioane de oameni.[ 94 ]

Climatice China este, n principal dominat de sezoane uscate i umede musoni , ceea ce duce la o diferenele de temperatur pronunate ntre iarn i de var. n timpul iernii, vanturile de nord provenind de la mare latitudine zone sunt reci i uscate, n timpul verii, vanturi sud din zonele de coast de la latitudini mai joase sunt calde i umede. Climatice n China difer de la regiune la regiune, din cauza rii extinse i complexe topografie .
Biodiversitate

Articol principal: Wildlife din China

Un panda gigant fotografiate n Sichuan

Unul din 17 de ri megadiverse , [ 95 ] China se afl n dou din lume majore ale ecozones : Palearcticul i Indomalaya . n zona Palearcticul, mamifere, cum ar fi cai , camile , tapir , i jerboa pot fi gsite. Dintre speciile gsite n regiune sunt Indomalaya Cat Leopard , bambus obolan , treeshrew , i diversemaimu i maimu specii. Unele se suprapun exist ntre cele dou regiuni, datorit dispersiei naturale i a migraiei; cprioare , antilope , ursi , lupi , porci, i numeroase specii de roztoare pot fi gsite n China diverse medii climatice i geologice. Faimos panda gigant se gsete numai ntr-o zon limitat de-a lungul raului Yangtze. China sufera de o problema continua cu comerul cu speciile pe cale de dispariie, dei exist legi care interzic acum astfel de activiti. China gzduiete, de asemenea, o varietate de tipuri de pdure. Rece de conifere pduri predomin n partea de nord a rii, sprijinind specii de animale, cum ar fi elani i ursul negru asiatic , impreuna cu peste 120 de psri de specii. Umede de conifere pdurile pot avea desiuri de bambus ca understorey, nlocuiete cu rododendroni n standuri montane mai mare de ienupr i tisa . subtropicala pduri, care domin centrul i sudul Chinei, sprijin ct mai multe 146000 de specii de flora. Tropical sezoniere i pdurile tropicale , dei limitate la Yunnan i Insula Hainan , conine un sfert din toate speciile de plante i animale incluse n China.
Mediu

Articol principal: Mediu din Republica Popular Chinez Vezi de asemenea i: resursele de ap ale Republicii Populare Chineze

Turbine eoliene n Xinjiang . Proiectul este Dabancheng Asia cea mai mare parc eolian .

n ultimele decenii, China a avut de suferit de deteriorarea mediului sever i a polurii. [ 96 ] n timp ce lege, cum ar fi Legea de Protecie a Mediului 1979 sunt destul de stricte, punerea n aplicare a acestora este slab, astfel cum acestea sunt adesea luate n considerare de ctre comunitile locale i de oficiali ai guvernului n favoarea dezvoltare economic rapid. Ecologistii, cum ar fi Ma Jun -au avertizat de pericolul pe care poluarea apei prezint pentru societatea chinez. [ 97 ] Conform unui proverb chinezescMinisterul resurselor de apa , aproximativ 300 de milioane de chinezi nu au acces la ap potabil sigur. Conform Vice-ministru pentru Resurselor de Ap Jiao Yong, 40% din rurile Chinei au fost poluate de deeurile industriale i agricole de ctre sfritul anului 2011. [ 98 ] Aceast criz este agravat de problema perene de penurie de ap, cu 400 din 600 de orae studiate Chinez relatrilor scurt de ap potabil. [ 99 ] [ 100 ] Cu toate acestea, China este investitor din lume n energie regenerabil tehnologii, cu 34.6 miliarde dolari investite n 2009, singur. [ 101 ] [ 102 ] China produce mai multe turbine eoliene i panouri solare dect orice alt ar, [ 103 ] i proiecte de energie regenerabila, cum ar fi nclzire solar a apei , sunt larg rspndite urmrite la nivel local. [ 104 ] Pn n 2009, peste 17% din energia Chinei a fost derivat din surse regenerabile - mai ales hidrocentrale . plante, dintre care China are o capacitate totala instalata de 197 GW [ 105 ] n 2011, guvernul chinez a anunat planurile de a investi patru bilioane de yuani (US 618.55 miliarde dolari) n proiecte de infrastructur de ap pe o perioad de zece ani, i pentru a finaliza construcia unei prevenirea inundaiilor i anti-secet sistem pn n 2020. [ 106 ]
Politic

Articol principal: Politica din Republica Popular Chinez Vezi de asemenea i: Politica din Republica Chinez

O diagrama de organele de stat ale Republicii Populare Chineze .

RPC este considerat de ctre mai muli oameni de tiin politice ca una dintre cele cinci ramase statele comuniste (mpreun cu Vietnam ,Coreea de Nord , Laos , i Cuba ), [ 107 ] [ 108 ] , dar caracterizare simpl a RPC a structurii politice din anii 1980 nu mai sunt posibil. [ 10 ]Guvernul RPC a fost descris diferit ca comuniste i socialiste, dar i ca autoritare, cu restricii de grele rmase n multe domenii, n special peinternet , presa , libertatea de ntrunire , drepturile de reproducere , i libertatea de religie . [ 109 ] sale actualul sistem politic / economic a fost numit de ctre liderii si drept " comunism cu caracteristici chinezeti ". n comparaie cu ei cu uile nchise pn la politicile de mijlocul anilor 1970, liberalizarea din RPC a avut ca rezultat n climatul administrative fiind mai puin restrictive dect nainte. RPC este mult diferit de democraia liberal sau social-democraiei care exist n majoritatea rilor din Europa sau America de Nord, precum i Congresului Naional al Poporului (cel mai nalt organism de stat) a fost descris ca un " cauciuc tampila "organism. [ 110 ] tradiional RPC lui Preedintele este Hu Jintao , care este, de asemenea, Secretarul General al Partidului Comunist din China i a lui Premier este Wen Jiabao , care este, de asemenea, un membru al Comitetului permanent al Biroului Politic CPC .

Sala Mare a Poporului din Beijing, n cazul n care Congresul Naional al Poporului se ntrunete.

ara este condus de Partidul Comunist din China (CPC), a crui putere este consacrat nconstituie a Chinei . [ 111 ] Sistemul politic este descentralizat foarte [ 112 ] cu procesele limitat democratice interne de partid i la nivel local din sat, dei aceste Experimentele au fost marcate de corupie. Exist alte partide politice

din RPC, menionate n China, ca partidele democratice, care particip la Congresul Naional al Poporului (NPC) iConferina Poporului Chinez Consultative Politice (CPPCC). Au existat unele miscari spre liberalizare politic, n care alegerile deschise n litigiu sunt acum inute la sat i la nivel ora, [ 113 ] [ 114 ] i c legislaturile au evideniat unele asertivitatea din timp n timp. Cu toate acestea, Partidul pstreaz controlul efectiv asupra numirilor guvern: n absena unei opoziii semnificative, CPC-ul ctig n mod implicit cele mai multe ori. Preocupri de natur politic n RPC se numr diminuarea decalajului tot mai mare ntre bogai i sraci corupie i combaterea n cadrul conducerea guvernului. [ 115 ] Nivelul de sprijin pentru aciunile guvernamentale i de gestionare a naiunii este printre cele mai ridicate din lume, cu 86% de persoane care exprim satisfacia n legtur cu modul n care lucrurile se petrec n ara lor i cu economia naiunii lor n conformitate cu un 2008 Pew Research Centrul de studiu.[ 116 ]
Diviziuni administrative

Articole principale: diviziuni administrative n Republica Popular Chinez , Districte din Hong Kong , i Municipalitilor din Macao Vezi de asemenea i: Diviziuni administrative ale Republicii Populare Chineze Republica Popular Chinez deine un control administrativ peste 22 de provincii , i consider c Taiwan a fi provincie a 23, cu toate c Taiwan este guvernat n prezent de ctre Republica Chinez, care contest afirmaia RPC lui. [ 117 ] China are, de asemenea, cinci regiuni autonome , fiecare cu un grup minoritar desemnat, patru municipaliti , i dou regiuni speciale de administraie , care se bucur de un grad de autonomie politic. Aceste 22 de provincii, cinci regiuni autonome, i patru municipaliti pot fi denumite colectiv n continuare " China ", un termen care exclude, de obicei, regiuni speciale Autonome de Hong Kong i Macau .
Diviziunile politice din RPC Provincii ()

) ) Anhui ()

Hunan (

Qinghai (

Taiwan ()

Yunnan ()

Hainan ()

Jiangsu (

Shaanxi (

Fujian ()

Hebei ()

Shandong (

Zhejiang ()

Gansu ()

Heilongjiang (

Jiangxi (

Guangdong (

Guizhou (

Henan ()

Jilin (

Shanxi (

Pentru o harta mai mare, a se vedea aici.

Hubei ()

Liaoning (

Sichuan (

Taiwan este susinut de ctre RPC, ci reglementate de ctre Republica Chinez Regiuni autonome () Municipaliti () Administrativ Special Regiunilor ( )

Guangxi ()

Beijing ()

Hong Kong / Xianggang (

Inner Mongolia / Nei Mongol ()

Chongqing ()

Ningxia ()

Shanghai ()

Xinjiang () Tianjin ()

Macao / Aomen ()

Tibet / Xizang ()

Relaii Externe

Articol principal: Relaii Externe din Republica Popular Chinez

Hu Jintao cu fostul preedinte al SUAGeorge W. Bush n 2006.

RPC are relaii diplomatice cu 171 de ri i menine ambasade n 162 . [ 118 ] ei legitimitate este contestat de ctre Republica Popular Chinez i alte cteva ri, este astfel cel mai mare i mai bogate de stat cu recunoatere limitat . Suedia a fost prima ar de vest s stabileasc relaii diplomatice cu Republica Popular la 9 mai 1950. [ 119 ] n 1971, RPC a nlocuit Republica China ca unic reprezentant al Chinei n cadrul Organizaiei Naiunilor Unite, i ca unul dintre cei cinci membri permaneni ai Consiliului de Securitate ONU . [ 120 ] RPC a fost, de asemenea, un fost membru i lider al Micrii rilor Nealiniate , i nc mai consider ea nsi un avocat pentru rile n curs de dezvoltare . [ 121 ] n conformitate cu interpretarea sa din politic One-China , RPC a fcut o condiie prealabil pentru stabilirea de relaii diplomatice c cealalt ar recunoate cererea sa de a Taiwan i reteaz legturi oficiale cu guvernul din Republica Chinez. Oficialii chinezi au protestat n repetate rnduri atunci cnd rile strine au fcut deschideri diplomatice n Taiwan, [ 122 ] n special n materie de vnzri de armament. [ 123 ] reuniuni politice dintre oficialii guvernului strin ipatrusprezecelea Dalai Lama sunt, de asemenea, spre deosebire de RPC, astfel cum pe care le consider Tibetul s fie n mod oficial parte din China. [ 124 ] O mare parte din China de politic extern actual este relatrilor bazeaz pe cinci principii ale coexistenei panice a Zhou Enlai -neamestecul n treburile altor state ", non-agresiune, coexistenei panice, egalitii i beneficii reciproce. Politica extern a Chinei este, de asemenea, condus de conceptul de "armonie fr uniformitate", care ncurajeaz relaiile diplomatice dintre state, n ciuda diferenelor ideologice. Aceast politic a dus China pentru a sprijini statele care sunt considerate periculoase sau represive de ctre rile occidentale, cum ar fi Zimbabwe , Coreea de Nord , i Iran . [ 125 ] Conflictele cu ri strine au aprut n momente n istoria recent a Chinei, n special cu Statele Unite ale Americii , de exemplu, bombardarea SUA a ambasadei chineze din Belgrad n timpul conflictului din Kosovo mai 1999 i SUA-China incident de avion de spionaj n aprilie 2001. RPC Relaiile externe cu multe naiuni occidentale a suferit pentru un timp ca urmare a represiunii militare privind protestele din Piaa Tiananmen din 1989 , dei n ultimii ani, China i-a mbuntit legturile diplomatice cu Occidentul. [ 126 ] [ 127 ]
Relaii comerciale

n ultimele decenii, RPC a jucat un rol tot mai important n asteptare pentru zonele de liber schimb i de pacte de securitate n rndul su Asia-Pacific vecinii. n 2004, China a propus un complet nouSummit-ul

Asia de Est (EAS)-cadru ca un forum pentru probleme de securitate regional, cu excepia sarcastic Statele Unite ale Americii. [ 128 ] EAS, care include ASEAN plus trei , India, Australia i Noua Zeeland, a avut loc Summit-ul su inaugural din 2005. RPC este, de asemenea, membru fondator al Organizaiei de Cooperare Shanghai (SCO), mpreun cu Rusia i republicile din Asia Central. n anul 2000, Congresul SUA a aprobat "permanent relaiile comerciale normale" (PNTR) cu China, care s permit exporturile chinezeti n la aceleai tarife low ca mrfurile din majoritatea celorlalte ri. [ 129 ] Att Bill Clinton i George W. Bush a afirmat c de liber schimb va deschide treptat China s democratice de reform. [ 130 ] Bush a fost de asemenea un avocat de intrarea Chinei nOrganizaia Mondial a Comerului (OMC). [ 131 ] China are un semnificativ excedent comercial cu Statele Unite, piata de export cele mai importante. [ 132 ] La nceputul anului Anii 2010, politicienii americani au susinut c yuanul chinezesc a fost semnificativ subevaluat, oferind Chinei un avantaj comerciale neloiale. [ 133 ] Sinophobic atitudini int de multe ori chinez minoritilor i cetenii care locuiesc in afara Chinei. Uneori, astfel de atitudini anti-chineze devin violente, cum sa ntmplat n timpul Incidentul 13 mai , n Malaezia, n 1969 i revoltele din mai 1998 Jakarta n Indonezia, n care mai mult de 2.000 de oameni au murit. [ 134 ] n ultimii ani, un numr de anti- revolte-chinez i incidente au aprut de asemenea n Africa i Oceania. [ 135 ] [ 136 ] Anti-chinez sentiment este adesea nrdcinat n socio-economice. [ 137 ]
Relaiile chino-japoneze

Articol principal: relaiile chino-japoneze Relaia dintre China i Japonia a fost tensionat uneori prin refuzul de perceput Japoniei s recunoasc sale din timpul rzboiului trecut, spre satisfacia RPC. revizionist observaii fcute de funcionari proeminent japonezi, iar unele manuale japonez istorie n ceea ce privete 1937 Rape of Nanking au fost un accent de controvers special. Relaiile chino-japoneze nclzit considerabil dup Shinzo Abe a devenit prim-ministru al Japoniei n septembrie 2006, precum i un studiu istoric comun realizat de RPC i Japonia a lansat un raport n 2010, care a artat spre un nou consens cu privire la problema de World War 2-epoca atrocitile comise . [ 138 ] Cu toate acestea, n Anii 2010 timpurie, relaiile rcit nc o dat, cu Japonia, China, acuznd de retinere la sursa rezervele sale de valoroaseelemente de pmnturi rare . [ 139 ]
Disputele teritoriale

China a fost implicat ntr-o serie de dispute teritoriale internaionale , cea mai mare parte rezultate din motenirea tratatelor inegale impus Chinei n timpul perioadei istorice de noul imperialism .ncepnd cu anii 1990, RPC a fost intrarea negocierilor pentru a rezolva frontierele sale n litigiu terestre, de obicei, prin oferirea de concesii i acceptnd mai puin de jumtate din teritoriul n litigiu cu fiecare parte. RPC a rmas doar contest frontiera terestr reprezint o frontier n litigiu cu India, i o frontier nedefinit cu Bhutan . China este n plus, implicate n litigii mai multe minore multilateral asupra proprietii de mai multe insule mici din Est i Marea Chinei de Sud . [ 140 ]
China i n lume n curs de dezvoltare

China este puternic angajate, att politic i economic, cu numeroase naiuni n curs de dezvoltare. Cele mai multe, n special, ei au urmat o politic de relaii cu tari africane pentru comer i cooperrii bilaterale. [ 141 ] [ 142 ] Xinhua , agentia China oficial de tiri, afirm c nu exist mai mult de 750.000 de cetateni chinezi care lucreaz sau care triesc n Africa. [ 143 ] China i-a consolidat de asemenea, legturile sale cu economiile n curs de dezvoltare mai mari, devenind cel mai mare partener comercial al Braziliei [ 144 ] i consolidarea legturilor strategice cu Argentina . [ 145 ] mpreun cu Brazilia, Rusia, India i Africa de Sud, China este un membru al BRICS grup de economii emergente majore, i a gzduit grupului treilea summit-ul oficial , la Sanya , n provincia Hainan , n aprilie 2011. [ 146 ]
Emergente superputere

China este n mod regulat citat ca un potenial noua superputere , cu comentatori anumite subliniind c sale progrese economice rapide, s-ar putea militare, populaia foarte mare, i creterea influenei internaionale, ar putea vedea aceasta atinge un rol important la nivel mondial n secolul 21 . Alii, cu toate acestea, avertizeaz c bule economice i a dezechilibrelor demografice ar putea ncetini creterea Chinei ca secolul progreseaza. [ 147 ] [ 148 ] [ 149 ] [ 150 ] [ 151 ]
Problemele socio-politice i reforma

Vezi de asemenea i: Drepturile omului n Republica Popular Chinez , Hukou sistem , bunstrii sociale n China , alegerile din Republica Popular Chinez , i Feminismul n Republica Popular Chinez Libera Chinese Democracy , activiti sociali, i unii membri ai Partidului Comunist din China au identificat toate nevoia de reform social i politic. n timp ce controalele economice i sociale au fost foarte relaxat n China din anii 1970, libertatea politic este nc bine restricionat. Constituia Republicii Populare Chineze prevede c "drepturile fundamentale" ale cetenilor includ libertatea de exprimare , libertatea presei , dreptul la un proces echitabil , libertatea de religie , vot universal , i drepturile de proprietate . Cu toate acestea, n practic, aceste prevederi nu permit o protectie semnificativa impotriva urmririi penale de ctre stat. [ 152 ] [ 153 ] [ 154 ] Pe msur ce economia chinez sa extins n urma lui Deng Xiaoping 1978 reformelor, zeci de milioane de chinezi din mediul rural care s-au mutat n orae [ 155 ] se gsesc tratate ca ceteni de rangul doi de ctre China hukou de uz casnic Anul sistem, care controleaza prestaiile de stat . [ 156 ] imobiliare drepturile sunt adesea slab protejate, i eminent domeniu convulsii teren au avut un efect disproporionat asupra ranilor sraci. [ 155 ] n anul 2003, agricultorul media chineze pltit impozite de trei ori mai mult dect locuitorul urban mediu, n ciuda faptului c o esime din venitul anual .[ 156 ] Cu toate acestea, un numr de taxe din mediul rural au fost de atunci reduse sau eliminate, precum i servicii sociale suplimentare oferite la locuitorii din mediul rural. [ 157 ] [ 158 ] [ 159 ] Cenzura de vorbire politice i de informare, mai ales pe internet , [ 160 ] este n mod deschis i utilizate n mod curent China a reduce la tcere criticile de guvern i de guvernmnt Partidul Comunist .[ 161 ] [ 162 ] n 2005, Reporteri fr Frontiere clasat pe locul RPC 159th din 167 state din lume Index su anual Libertatea presei, indicnd un nivel foarte sczut al libertii presei percepute. [ 163 ]Guvernul a suprimat demonstraii de

ctre organizaiile pe care le consider o ameninare potenial la "stabilitatea social", cum a fost cazul cu protestele din Piaa Tiananmen din 1989 . Partidul Comunist a avut un succes amestecat n informaiile de control: un puternic i cuprinztor sistem de control al mass-media se confrunt cu fore la fel de puternice pe pia, o ceteni ce n ce mai educat, i schimbrile tehnologice i culturale care fac din China mai deschise ctre lumea larg, n special pe probleme de mediu. [ 164 ] [ 165 ] Cu toate acestea, ncercrile sunt nc fcute de guvernul chinez pentru a controla accesul publicului la informaii n afara, cu cutri online de materiale sensibile din punct de vedere politic fiind blocate de aa-numita Firewall Mare . [ 166 ] O serie de guverne strine i ONG-urile critica de rutin RPC a drepturilor omului nregistrare, ntemeiat pe scar larg pentru drepturi civile nclcri, inclusiv utilizarea sistematic a deteniei lungi fr judecat, confesiuni forat, tortura , maltratarea deinuilor, precum i restricii privind libertatea de exprimare, ntrunire , de asociere , religie, pres, i a forei de munc a drepturilor . [ 109 ] Chinaexecut mai muli oameni dect orice alt ar , reprezentnd 72% din totalul mondial n 2009, dei acesta nu este cel mai mare clu pe cap de locuitor . [ 167 ] Guvernul RPC a rspuns la criticile strine de ctre susinnd c noiunea de drepturile omului ar trebui s ia n considerare nivelul-o ar actual de dezvoltare economic , i s se concentreze mai mult asupra drepturilor oamenilor de a subzisten i de dezvoltare n rile mai srace. [ 168 ] cretere n nivelul de trai , de alfabetizare , iar sperana de via pentru chinezi medie n ultimele trei decenii, este considerat de guvern ca progrese tangibile realizate n domeniul drepturilor omului. [ 169 ] Eforturile depuse n ultimul deceniu pentru combaterea catastrofelor naturale de moarte, cum ar fi perene Yangtze Rul inundaii, i accidentelor de munc sunt, de asemenea, portretizat n China, ca progres n domeniul drepturilor omului pentru o tara inca in mare parte sarace. [ 168 ] Guvernul RPC rmne divizat n problema reformei politice. Unii politicieni de rang nalt au vorbit n favoarea reformelor, n timp ce altele raman mai conservatoare. n 2010, premierul Wen Jiabao a afirmat c RPC are nevoie "s mbunteasc treptat sistemul de alegeri democratice, astfel nct puterea de stat va aparine cu adevrat de oameni i puterea de stat va fi utilizat pentru a servi poporul." n ciuda statutului su, Wen comentariile au fost cenzurate mai trziu de ctre guvern. [ 170 ] Deoarece consecinele sociale, culturale i politice de cretere economic i reform s devin din ce n ce manifesta, tensiunile dintre conservatori i reformiti, n Partidul Comunist sunt ascuire.Zhou Tianyong, vice-directorul de cercetare al colii Central al Partidului , susine c reforma gradual politic, precum i represiune a celor presiuni pentru schimbare prea rapid n urmtorii treizeci de ani va fi esentiala daca China este de a evita o tranziie prea turbulent ntr-o democratic , clasa de mijloc, dominat de regim politic. [ 171 ] [ 172 ] Unele arat chinezi napoi la schimbrile din Revoluiei Culturale, haos i team n cazul n care Partidul Comunist ar trebui s piard controlul asupra situaiei interne.
Militar

Articol principal: Oamenii din Armata de Eliberare

O PLAAF Chengdu J-10 luptator de aeronave .

Cu 2,3 milioane de trupe active, Poporului a Armatei de Eliberare (PLA) este cea mai mare forta n picioare militare din lume, comandata de Militar Central Comisiei (CMC). [ 173 ] PLA este format din Populare de Eliberare solului Armatei (PLAGF), Poporului a Marinei Armatei de Eliberare (PLAN), de Eliberare Popular Armata Forelor Aeriene (PLAAF), i un strategic for nuclear , Corpul de artilerie a doua . A anunat oficial bugetul de PLA pentru 2009 a fost de 70 miliarde dolari. Cu toate acestea, guvernul Statelor Unite a susinut c China nu spune raportul de nivelul real al cheltuielilor militare, care se presupune c mult mai mare dect bugetul oficiale. Intelligence Agency Aparare estimat c bugetul reale militare chineze pentru anul 2008 a fost ntre US $ 105 miliarde US $ 150 miliarde de dolari. [ 174 ] Potrivit SIPRI , cheltuielile militare ale Chinei n anul 2010 au totalizat US 114.3 miliarde dolari (808 miliarde de yuani), care constituie de-al doilea cel mai mare buget militar . [ 175 ] Ca un recunoscut arme nucleare de stat, China este considerat att o mare putere militare regionale i o superputere n curs de dezvoltare militar . [ 176 ]ncepnd cu luna august 2011, China Artilerie n al doilea rnd Corpului se crede c pentru a menine cel puin 195 de rachete nucleare , inclusiv 75 ICBMs .[ 177 ] Cu toate acestea, China este singurul membru al Consiliului de Securitate al ONU s aib relativ limitat puterea de proiecie capabiliti. [ 178 ] Pentru a compensa acest lucru, a nceput n curs de dezvoltare intre activele putere de proiecie, cum ar fi portavioane , i a stabilit o reea de relaii militare strine care a fost comparat cu un ir de perle . RPC a fcut progrese semnificative n modernizarea militar, ntruct la nceputul anilor 2000. Acesta a achiziionat de stat-of-the-art avioane ruse de lupt, cum ar fi Sukhoi Su-30 de ani , i a produs, de asemenea, de lupttori proprii moderne, mai ales din China J-10s i J-11S . [ 179 ] China este n plus angajat n dezvoltarea unei indigene avion stealth , Chengdu J-20 . [ 180 ] [ 181 ] forelor RPC de la sol au fost supuse, de asemenea, modernizari semnificative, n locul su mbtrnire sovietic derivate de inventar cistern cu numeroase variante de moderne de tip 99 cistern, precum i modernizarea sale cmpul de lupt C3I sisteme pentru a spori sale de reea-centrice rzboi capaciti. [ 182 ] China are, de asemenea, achiziionat i mbuntit asupra rus S-300 de rachete sol-aer de sistem, care este considerat a fi printre cele mai eficiente sisteme de interceptarea aeronavei-n lume. [ 183 ]Rusia a produs din urmatoarea generatie S- 400 Triumf sistem, cu China relatrilor avnd n cheltuit 500 milioane dolari pe o versiune de export inferior de el. [ 184 ] O serie de tehnologii anti-rachet indigene au fost, de asemenea dezvoltate - n 2007, China a efectuat un test de succes a unei rachete anti-satelit , [ 185 ] i primul su indigene teren-atac cu rachete de croazier , CJ-10 , intrat n serviciu n 2009. n 2011, Pentagonul

a semnalat faptul c China a fost considerat a fi testarea JL-2 rachete, un nou submarin nuclear ICBM-a lansat cu mai multe focoase capabiliti de livrare . [ 177 ] n ultimii ani, o atenie deosebit a fost axat pe sporirea albastru-ap capacitile Poporului a Armatei de Eliberare a Marinei. [ 186 ] n august 2011, China primul portavion , renovat sovietic nava Varyag , a inceput studiile la mare. [ 187 ] China n plus menine o flot substanial de submarine , inclusiv cteva cu propulsie nuclear de atac i de rachete balistice ale submarine. [ 188 ] La 13 martie 2011, de rachete PLAN fregata Xuzhou a fost reperat n largul coastei Libiei , marcand prima dat n istorie o nav de rzboi chinez navigat n Marea Mediteran . Intrarea navei n Marea Mediteran a fost oficial parte dintr-o misiune umanitar de salvare a resortisanilor RPC de rzboi 2011 civil libanez , dei analitii cum ar fi Fareed Zakaria privit misiunea ca, de asemenea, fiind o ncercare de a crete RPC a prezenei militare globale. [ 189 ] Puine informaii sunt disponibile n ceea ce privete motivaiile justificative modernizarea militar a Chinei. Un raport din 2007 de ctre secretarul american al Aprrii a menionat c "aciunile Chinei n anumite zone din ce n ce apar n contradicie cu politicile sale declarativ". [ 190 ] La rndul su, China susine c a mentine o armata exclusiv pentru scopuri defensive. [ 191 ]
Economie

Articolul principal: Economia din Republica Popular Chinez

Shanghai Stock Exchange cldire dinShanghai 's Lujiazui districtul financiar.

De la nfiinarea sa n 1949 pn la sfritul anului 1978, Republica Popular Chinez a fost o sovietic de tip central economie planificat , fr antreprinderilor private sau de capitalism. Pentru a propulsa ara spre o societate modern, industrializate comuniste, Mao Zedong a instituit Marele Salt nainte la inceputul anilor 1960, dei acest lucru a avut rezultate hotrt mixte economice. [ 192 ] Dupa moartea lui Mao Zedong n 1976 i sfritul ca urmare aRevoluiei Culturale , Deng Xiaoping i noua conducere chinez a nceput s reformeze economia i pentru a trece spre o mai orientat spre pia economie mixt n conformitate cu un singur partid-regul. Colectivizarea a agriculturii a fost demontat i terenuri agricole au fost privatizate pentru a crete productivitatea. In 1978, China i Japonia au nceput relaiile diplomatice normalizat, i China au nceput a mprumuta bani de la Japonia n credite prefereniale . Din 1978, Japonia a fost Chinei donator cele mai importante strine. China moderna este n principal caracterizat ca avnd o economie de

pia bazat pe proprietatea proprietatea privat, [ 193 ] [ 194 ] i este unul dintre exemplele de conducere ale capitalismului de stat . [ 195 ] [ 196 ] n cadrul reformelor de pia post-Mao, o mare varietate de mici ntreprinderi private au fost ncurajate, n timp ce guvernul a relaxat controlul asupra preurilor i a promovat investiiile strine. Comerul exterior a fost concentrat asupra ca un vehicul important al creterii economice, s conduc la crearea de zone economice speciale (SEZs), mai nti n Shenzhen i apoi n alte orae din China. Ineficiente ntreprinderilor de stat (S) au fost restructurate prin introducerea n stil occidental sisteme de management, cu cele neprofitabile fiind nchis pur i simplu, rezultnd n pierderea locurilor de munc masive. Prin a doua parte a anului 2010, China a fost de mers napoi o parte din iniiativele de liberalizare economic, cu societi de stat de cumprare de ntreprinderi independente din industria oelului, auto si de energie.[ 197 ]

In 1978, Deng Xiaoping a iniiat RPC de pia orientat spre reforme.

Deoarece liberalizarea economic a nceput n 1978, investiii i RPC de export a condus [ 198 ] Economia a crescut de 90 de ori mai mare [ 199 ] i este economia cea mai rapida crestere majore din lume. [ 200 ] Conform FMI, RPC de media anual Creterea PIB-ului ntre 2001 i 2010 a fost de 10,5%, economia chinez se preconizeaz s creasc la o rat anual medie de 9,5% ntre 2011 i 2015.Between 2007 i 2011, rata de cretere economic a Chinei a fost echivalente ctre toi din G7, creterea economic a rilor "combinat . [ 201 ] Conform Global cretere economic generatoare de indicele anunat de ctre Citigroup n februarie 2011, China are un rating foarte ridicat de cretere 3G. [ 202 ] ncepnd cu 2010, China a lumii de-a doua cea mai mare nominal PIB , la 40100 miliarde yuani (US 6050 miliarde dolari), [ 203 ] , dei PIB-ul su pe cap de locuitor din SUA 4.300 dolari pune RPC din spatele nouzeci de ri (din 183 de ri de pe lista FMI) n PIB-ul mondial pe clasamente cap de locuitor. [ 6 ] a Chinei primar , secundar i teriar industria a contribuit 10,6%, 46,8%, i, respectiv, 42,6% la PIB-ul sa total n 2009. n cazul n care PPP este luat n considerare, economia RPC este din nou al doilea doar n SUA, de la 10085 miliarde dolari, care corespund la 7.518 dolari pe cap de locuitor.[ 204 ] RPC este a treia tara-cel mai vizitat din lume, cu 55.7 milioane de vizitatori inbound internaionale n anul 2010. [ 205 ] Este un membru al OMC i este din lume de-a doua cea mai mare putere comercial n urma Statelor Unite, cu un total internaional valoarea de comer cu US $ 2970000000000 - 1580000000000

exporturilor (# 1) i SUA 1390 miliarde dolari a importurilor (# 2). rezervelor sale valutare au ajuns la US 2850 miliarde dolari la sfritul anului 2010, o cretere de 18,7% fa de anul precedent, acest site rezervele sale de departe cel mai mare din lume. [ 206 ] [ 207 ] RPC dispune de o suma estimata la 1600 miliarde de US valori mobiliare . [ 208 ]RPC, deinerea SUA 1160 miliarde dolari n SUA obligaiuni de trezorerie , [ 209 ] este cel mai mare deintor strin de SUA a datoriei publice . [ 210 ] [ 211 ] China este cea de-al treilea cel mai mare beneficiar al activ ISD , atragerea SUA 92.4 miliarde dolari numai n 2008, [ 212 ] i China, din ce n ce investete n strintate, cu o ISD total de SUA 52.2 miliarde dolari in 2008 fcnd din acest site din lume sasea-cel mai mare investitor pasiv. [ 213 ] n 2010, investiiile strine directe din China a fost de 106 miliarde dolari, marcnd o cretere de 16% fa de 2009. [ 214 ]

Un grafic compararea 2011 PIB-urile economiilor majore, potrivit FMI datelor.

Succesul RPC a fost n primul rnd din cauza de fabricaie ca un producator low-cost. Acest lucru este atribuit unei combinaii de for de munc ieftin, infrastructura buna, productivitate relativ ridicat, politicilor guvernamentale favorabile, i o rat de schimb eventual subevaluate. Acesta din urm a fost uneori acuzat pentru excedent RPC comercial al uria (US 262.7 miliarde dolari n 2007) [ 215 ] i a devenit o surs major de litigiu ntre RPC i partenerii si-comerciali SUA, UE i Japonia, n ciuda yuani au fost de-pegged i avnd crescut in valoare cu 20% fa de dolarul american din 2005. [ 216 ] De stat nc mai domin n strategic "pilon" industrii (cum ar fi energia i industria grea ), dar ntreprinderile private (compus din aproximativ 30 de milioane de ntreprinderi private) [ 217 ] sa extins enorm, n 2005, acesta a reprezentat pentru oriunde ntre 33% [ 218 ]la 70% [ 219 ] din PIB-ul naional, n timp ce estimativ realizat de OCDE pentru acest an a fost de peste 50% [ 220 ] din producia naional a Chinei, pn la 1% n 1978. [ 221 ] piaa de valori din Shanghai , SSE , a sumele obinute n eviden a IPO-urilor si de referinta indicele Shanghai Composite sa dublat din anul 2005. SSE de capitalizarea de pia a ajuns la 3 trilioane USD n 2007, acest site este lume cincea cea mai mare burs de valori .

Rezervele valutare i a datoriei externe aur minus, pe baza datelor din 2010 CIA Factbook.

China acum pe locul 29 n Indexul Global al Competitivitii , [ 222 ] , dei aceasta este doar pe locul 135 printre 179 de ri, msurat n Indicele Libertii Economice . [ 223 ] 46 de companii chineze au fcut din list,

n 2010 Fortune Global 500 (Beijing singur cu 30). [ 224 ] Msurat folosind capitalizare de piata , patru din lume, top zece cele mai multe companii valoroase sunt chinezi. Unele dintre acestea includ primul clasat PetroChina , al treilea clasat Banca Industrial i Comercial a Chinei (banca din lume, cele mai valoroase), a cincea clasat China Mobile (cea mai valoroasa de telecomunicaii al firmei) i a aptea clasat China, Banca de constructii . [ 225 ] Dei o ar cu venituri medii, dupa standardele vestice, o cretere rapid a RPC are tras sute de milioane de oameni din srcie sale din 1978. Astzi, aproximativ 10% din populaia Chinei triete sub pragul srciei de 1 dolar SUA pe zi (n scdere de la 64% n 1978), n timp ce sperana de via a crescut la 73 de ani. Mai mult de 93% din populaie este alfabetizate , [ 226 ] , comparativ cu doar 20% n 1950. [ 227 ] Urban omajului n China relatrilor, a sczut la 4% pn la sfritul anului 2007, dei omajul adevrat global poate fi la fel de mare ca 10% . [ 228 ] Chinei din clasa de mijloc populaiei (definite ca fiind acelea cu un venit anual de cel puin US 17.000 dolari), a ajuns la mai mult de 100 de milioane din 2011, [ 229 ] n timp ce numrul de super-bogate persoane fizice n valoare de mai mult de 10 de milioane de yuani (1,5 milioane de dolari) este estimat la 825000, n conformitate cu Raportul Hurun . [ 230 ] Bazat pe lista de bogat Hurun, numrul de miliardari in dolari SUA n China sa dublat de la 130 n 2009 la 271 n 2010, oferindu-China din lume de-al doilea cel mai mare numr de miliardari. [ 231 ] piaa de retail din China a fost n valoare de RMB 8900 miliarde (US 1302 miliarde dolari) n 2007, i este n cretere la 16,8% anual. [ 232 ] China este, de asemenea, acum de-al doilea cel mai mare consumator de bunuri de lux n spatele Japonia, cu 27,5% din la nivel global parts. [ 233 ]

Nanjing Road , o strad comercial major n Shanghai.

Creterea RPC a fost inegal, cu unele regiuni geografice n cretere mai rapid dect altele, i un pronunat urban-rural, diferena de venit care contribuie la un resortisant coeficient Gini de 46,9%. De dezvoltare a fost concentrat n principal n regiunile de coast de est puternic urbanizate, n timp ce restul rii a rmas n urm. Pentru a contracara acest lucru, guvernul a promovat dezvoltarea n vestul , nord-est , i centrale regiuni din China. n ultimii ani, China de cretere economic rapid a contribuit la consumator sever a inflaiei , [ 234 ] determin preurile bunurilor de baz s creasc vertiginos. Preurile la produsele alimentare din China a crescut cu peste 21% n primele patru luni ale anului 2008 n monoterapie. [ 235 ] Pentru a inflaia i a reduce creterea moderat preurile de proprietate , guvernul chinez

a instituit o serie de reglementri fiscale i a amendamentelor, creterea ratelor dobnzii i a limitelor de instituire a de pe malul credite . n luna septembrie 2011, preurile de consum au crescut cu 6,1%, comparativ cu un an mai devreme, marcnd o reducere a inflaiei de la vrf de 6,5% n iulie 2011. [ 236 ] Un efect secundar de reglementare economic crescut a fost o ncetinire a creterii globale - Chinei trimestriale de cretere PIB a sczut la 9,1% n octombrie 2011, n scdere de la 9,5% n trimestrul anterior. [ 236 ] Economia chinez este foarte energo-intensive i ineficiente-, n medie, procese industriale n China consumul de energie cu 20% -100% mai mult dect cele similare din OCDE de ri. [ 237 ] China a devenit cea mai mare consumator de energie n 2010, [ 238 ] , dar n continuare se bazeaz pe crbune pentru a furniza aproximativ 70% din necesarul su de energie. [ 239 ] Cuplat cu reglementrile laxe de mediu, acest lucru a condus la ap masive i poluarea aerului, lasand China, cu 20 din lume, 30 de orae cele mai poluate. [ 237 ] n consecin, guvernul a promis s foloseasc mai mult de energie din surse regenerabile , de planificare pentru a face energiilor regenerabile constituie 30% din producia Chinei total de energie pn n 2050. [ 240 ] n 2010, China a devenit cel mai mare de energie eolian furnizor din lume, cu o capacitate total instalat de energie eolian de 41.8 GW. [ 241 ] n ianuarie 2011, Rusia a nceput livrrile regulate de petrol spre China, nlimea de 300 de mii de barili de petrol pe zi prin Siberia de Est - Oceanul Pacific conducta de petrol . [ 242 ]
tiin i tehnologie

Principalele articole: tiin i tehnologie din Republica Popular Chinez i de program spaial chinezesc Inventatori Vechii chinezi au fost responsabile de pionierat un numr mare de tehnologii. Acestea au inclus fabricarea hrtiei , woodblock de imprimare i de tip mobilede imprimare , la nceputul anilor magnetit i acul busolei , praf de pusca , hartia igienica, la nceputul anului seismologice detectoare, meciuri, ncuietori lira , cu dubla actiune pompa cu piston , de furnal i font , plug de fier, multitub semntoare , pod suspendat , [ 243 ] de gaze naturale drept combustibil, transmisie diferenial pentru Europa de Sud Artnd Chariot , hidraulice cu reglaj electric armillary sfer i ciocan cltorie , mecanice antrenare cu lan i curea de transmisie ,a ridicat-relief hart , elice , arbaleta , tun , i rachete multistadial . Chinez astronomii au fost printre primii pentru a nregistra observaiile unei supernove . matematica chinez a evoluat independent de matematica greac i, prin urmare, este de mare interes n istoria matematicii . n plus, chinezii au fost dornici privind documentarea toate realizrile lor tehnologice, cum ar fi n Tiangong Kaiwuenciclopedia scris de ctre Song Yingxing (1587-1666). n ciuda sofisticare sale anterioare, apucai China a tiinei i tehnologiei au rmas n urm c a Europei pn n secolul al 17-lea. Din motive politice, sociale i culturale au fost acordate pentru acest lucru, dei istoricii recent se concentreze mai mult asupra cauzelor economice, cum ar fi capcana nalt nivel de
Istoria tiinei i tehnologiei n China
Invenii Descoperiri De epoc Dinastiei Han Dinastia Tang Dinastia Song Republica Popular Chinez Prezent de zile China
Aceast caset: Vedere vorbi edita

echilibru . De la nceputul lui Deng Xiaoping reformelor de pia 's, China a crescut tot mai mult conectat la economia global i sfera de informaii, iar guvernul a pus un puternic accent pe dezvoltarea tiinei i tehnologiei. Dup ruptura sino-sovietic din anii 1960 si '70, China a nceput s dezvolte propriile sale arme nucleare si sisteme de livrare, detonarea cu succes primul su suprafa test nuclear n 1964, la Lop Nur . O rezultatul natural al acestui satelit a fost un program de lansare, care a culminat n 1970 cu lansarea de Dong Fang Hong I , primul satelit chinez. Acest lucru a fcut RPC naiunii cincea independent pentru a lansa un satelit. China are de-al doilea cel mai mare de cercetare i dezvoltarebuget, i a investit peste 136 miliarde dolari n domeniul tiinei i tehnologiei n 2006, o cretere de peste 20% fa de 2005. [ 244 ] celule stem de cercetare i terapia genetic , pe care unii din lumea occidental vezi ca regulamentul controversat, minim fa n China. China are o valoare estimata de 926,000 cercettorilor, al doilea numai la cele 1,3 milioane de euro n Statele Unite ale Americii. [ 245 ] n 1992, Shenzhou disponibil programul de zbor spatial a fost autorizat. [ 246 ] Dup patru ncercri fr pilot, Shenzhou 5 a fost lansat la 15 octombrie 2003, folosind un Long March 2F vehicule de lansare i care transport astronaut chinez Yang Liwei , fcnd RPC rii tere s afiezi o fiin uman n spaiu prin eforturile proprii. [ 247 ] n 2008, China a finalizat cu succes Shenzhou 7 misiunea, acest site este ara ter de a avea capacitatea de a desfura o spacewalk . China mentine un activ program de explorare lunar - a lansat cu succes Chang'e 1 i 2 Chang'e sonde lunare anchet n 2007 i 2011, respectiv, i intenioneaz s lanseze un rover lunar n 2013, ca un precursor al unei disponibil posibil aselenizare n anii 2020. [ 248 ] n septembrie 2011, primul chinez staia spaialmodul, Tiangong-1 , a fost lansat cu succes, marcnd primul pas intr-un proiect de zece ani de-a lungul a construi o staie de mare spaiu cu echipaj . [ 249 ] China este n plus lund n considerare o misiune disponibil la Marte , [ 250 ] i a fcut prima sa ncercare la robotizate explorare a planetei Marte n noiembrie 2011. [ 251 ] China este, de asemenea, n curs de dezvoltare activ sale software, semiconductori i energie industriile, inclusiv energiile regenerabile , cum ar fi hidroelectrice , eoliene i solare . [ 252 ] ntr-un efort de a reduce poluarea din crbune de ardere a centralelor electrice, China a fost de pionierat desfurarea de pat de prundis reactoare nucleare , care ruleaza mai rece si mai sigura decat reactoarele conventionale nucleare, i au aplicaii poteniale pentru economia de hidrogen . [ 253 ] n 2010, China a dezvoltat Tianhe-I A, pentru un timp cel mai rapid din lume supercomputer , la Centrul de Supercomputing Naional de Tianjin . [ 254 ] China nu opereaz, de asemenea supercomputer Nebuloase, care a fost, de asemenea, printre cele mai bune 10 supercalculatoare n 2010. [ 255 ]
Infrastructur
De comunicaii

Articol principal: Telecomunicaii din Republica Popular Chinez China are n prezent cei mai telefonul mobil din orice ar din lume, cu peste 800 de milioane de utilizatori din iulie 2010. [ 256 ] De asemenea, are numrul cel mai mare din lume de pe internet i autilizatorilor de

band larg . [ 257 ] Pn n decembrie 2010, China a avut n jurul valorii de 457 milioane utilizatori de internet, o cretere de 19% fa de anul anterior, i pn n iulie 2011, numrul de utilizatori de internet a ajuns la 485 milioane. [ 258 ] [ 259 ] Conform China Internet Network Information Center (CNNIC), internet medie a Chinei viteza de conectare este de 100.9 kbit / s, mai puin de jumtate din media la nivel mondial de 212.5 kbit / s. [ 260 ] China Telecom i China Unicom , al rii doua mari furnizori de band larg, a reprezentat 20% din abonai n band larg la nivel mondial, ntruct din lume zece mai mari furnizori de servicii de band larg combinate reprezentau 39% din clieni n band larg din lume. China Telecom servete doar 55 milioane de abonai n band larg, n timp ce China Unicom deservete mai mult de 40 de milioane de euro. Creterea masiv a utilizrii internetului n China continu s alimenteze creterea rapid n band larg, ntruct din lume alte ISP-uri majore n band larg a opera n piee mature ale lumii dezvoltate, cu un nivel ridicat de penetrare a broadband-i ncetinirea rapid cresterea numarului de abonati. [ 261 ]
Transport

Articol principal: Transporturi din Republica Popular Chinez

Expressway G5 lng ieire 10, n afara Beijing. Exist 74,000 km (45,980 mi) de drumuri expres mprit n China, face reeaua expres la doar 1000 mile mai scurt dect cea din SUA Interstate Highway System .

Un mare vitez Maglev trenului care prsesc Aeroportul Internaional Pudong ,Shanghai .

Transport n China continental a fost prioritizate de ctre guvern n ultimele decenii, i a fost supus intens de stat conduse de dezvoltare de la sfritul anilor 1990. Reeaua de drumuri naionale a fost masiv extins prin crearea unei reele de drumuri expres , cunoscut sub numele de Sistemul Naional de Autostrad amorsare (NTHS). Pn n 2011, expres Chinei au ajuns la o lungime total de 74,000 km (46,000 mi), a doua doar la reeaua de drumuri din Statele Unite. [ 262 ]

China dispune de lume, cea mai lung de mare vitez reeaua feroviar , cu peste 4618 km (7,432 km) de rutele de servicii. Dintre acestea, 601 mi (967 km) servesc trenurilor cu viteze de top de 220 mph (350 km / h). [ 263 ] Privare de masina de proprietate este n cretere rapid, cu China, depasind Statele Unite ca cea mai mare pia auto din lume n 2009, cu totalul vnzrilor de automobile de peste 13.6 milioane. [ 264 ] De cltorii aeriene interne, de asemenea, a crescut n mod semnificativ, dar este n continuare prea costisitoare pentru majoritatea. Pe distane lungi de transport este dominat de ci ferate i de sisteme de charter autocar. Cile Ferate sunt transportatorul vitale n China, acestea sunt monopolizate de stat, mprit n diferite birouri de cale ferat n diferite regiuni. Datorit cererii foarte mare, sistemul este n mod regulat supus supraaglomerarea, n special n timpul sezonului de vacanta, cum ar fi Chunyun n timpul Anul Nou Chinezesc . Rapid tranzit sisteme sunt, de asemenea, dezvolt rapid n marile orae din China, sub form de reele de subterane sau metroul uor sisteme. Hong Kongare unul dintre sistemele de transport cele mai dezvoltate din lume, n timp ce Shanghai are o mare vitez Maglev liniei ferate care leag oraul sale principalul aeroport internaional, Aeroportul Internaional Pudong .
Demografie

Articol principal: Demografia din Republica Popular Chinez

O hart densitatea populaiei din Republica Popular Chinez. Provinciile de est, de coast sunt mult mai dens populate dect interiorul vest.

Ca din iulie 2010, Republica Popular Chinez are o populaie total estimat de 1338612968. Aproximativ 21% din populaie (145461833 brbai; 128445739 femei) sunt 14 ani sau mai tineri, 71% (482439115 brbai; 455960489 femei) sunt ntre 15 i 64 de ani, i 8% (brbai 48562635; 53103902 femei) sunt peste 65 de ani ani. Rata de cretere a populaiei pentru anul 2006 a fost de 0,6%. [ 265 ] Pn la sfritul anului 2010, proporia persoanelor din China continental de 14 ani sau mai tineri a fost 16.60%, n timp ce numrul n vrst de 60 sau mai mari a crescut la 13.26%, oferind o proporie total de 29.86% n ntreinere . Proporia populaiei de vrst a fost viabil, astfel, n jurul valorii de 70%. [ 266 ] Cu o populaie de peste 1,3 miliarde de euro i diminuarea resurselor naturale, RPC este foarte preocupat de creterea populaiei i a ncercat, cu rezultate mixte, [ 267 ] s pun n aplicare o strict de planificare

familial politic. Scopul guvernului este un copil pe familie , cu excepii pentru minoritile etnice i un grad de flexibilitate n zonele rurale. Se sper c creterea populaiei n China se va stabiliza n primele decenii ale secolului 21, dei unele proiecii estima o populaie de oriunde ntre 1,4 miliarde i 1.6 miliarde pn n 2025. Ministrul Chinei de planificare a familiei a indicat faptul c politica de un copil va fi meninut pn cel puin n 2020. [ 268 ]

Populaia din China 1949 - 2008.

Politica de un copil este rezistat, n special n zonele rurale, din cauza necesitii de for de munc agricol i un preferinei tradiionale pentru baieti (care pot servi mai trziu ca motenitori de sex masculin). Familiile care ncalc politica de minciuna de multe ori n timpul recensmntului. [ 269 ] se opune politicii guvernamentale Oficial forat sterilizare sau avort , dar acuzaiile de constrngere n continuare ca oficialii locali, care se confrunt cu sanciuni pentru nerespectarea obligaiei de a stopa creterea populaiei, poate recurge la msuri forate, sau de manipulare a Cifrele de recensmnt.[ necesit citare ] Fiabilitate descresctoare a statisticilor populaiei RPC, deoarece de planificare a familiei a nceput la sfritul anilor 1970 a fcut evaluarea eficienei politicii dificile. [ 269 ] Datele de la recensmntul din 2010 presupune c rata total de fertilitate pot fi acum n jurul valorii de 1,4. [ 270 ] Guvernul este deosebit de preocupat de dezechilibrul mare n raportul ntre sexe la natere, aparent rezultatul unei combinaii de preferinei tradiionale pentru biei i de presiune de planificare familial, care a condus la o interdicie privind utilizarea ultrasunetelor dispozitive ntr-o ncercare de a preveni sex-avort selectiv . Conform recensmntului din 2010, s-au nscut 118.06 biei la fiecare 100 de fete, care este 0.53 puncte mai mic dect raportul obinut dintr-o anchet prin sondaj populaie efectuate n 2005. [ 271 ] Cu toate acestea, raportul gen de 118.06 este nc dincolo de obinuit Gama de n jur de 105 la sut, i experii avertizeaz cu privire la instabilitate social a crescut ar trebui s continue aceast tendin. [ 272 ] Pentru populaia nscut ntre anii 1900 i 2000, se estimeaz c ar putea exista 35590000femei mai puin dect brbaii. [ 273 ] Altele demografii susin c dezechilibrele perceput de gen pot aprea de la subraportare a naterii femeilor. [ 274 ] [ 275 ] [ 276 ] [ 277 ] Un studiu recent sugereaza ca cat mai multe de trei milioane de copii chinezi sunt ascunse de ctre prinii lor, n fiecare an. [ 277 ] Conform recensmntului din 2010 , masculii au reprezentat 51.27 la sut din totalul populaiei, n timp ce femelele alctuit 48.73 la sut din total. [ 271 ]
Grupurile etnice

Articole principale: Lista de grupuri etnice din China , Minoritile etnice n China , i grupurile etnice din istoria Chinei
Compoziiei etnice (2000) [ 278 ]

Han

91.59%

Zhuang

1,28%

Manchu

0.84%

Hui

0,78%

Miao

0,71%

Uyghur

0.66%

Tujia

0,63%

Alte

3,51%

RPC recunoaste in mod oficial 56 de grupuri etnice distincte, cea mai mare din care sunt chinez Han , care constituie circa 91.51% din totalul populaiei. [ 279 ]chinez Han ori mai numeroi dect grupurile minoritare n fiecare regiune provincie, municipalitate i autonom, cu excepia Tibet i Xinjiang , i sunt descendeni din vechi Huaxia triburi care triesc de-a lungul Fluviului Galben . Etnice cont minoritilor pentru aproximativ 8.49% din populaia Chinei, n conformitate cu recensmntul din 2010 . [ 279 ] Comparativ cu recensmntul din 2000 populaia, populaia han a crescut de 66537177 persoane, sau 5.74%, n timp ce populaia din cele 55 minoritilor naionale combinate a crescut cu 7362627 persoane, sau 6,92%. [ 279 ] Recensmntul din 2010 a nregistrat un total de 593,832 cetenilor strini care triesc n China. Cele mai mari astfel de grupuri au fost de la Coreea de Sud(120,750), Statele Unite ale Americii (71,493) i Japonia (66159). [ 280 ]
Limbi

Articol principal: Limbile din China Cele mai multe limbi n China aparin sino-tibetan limba familie, vorbit de 29 etnii. Exist, de asemenea, mai multe mari grupuri lingvistice n limba chinez n sine.Soiurile cele mai vorbite sunt mandarina (vorbita de peste 70% din i Hakka non-Sinitic limbi. vorbite pe scar larg de ctre minoritile etnice

includ Zhuang , mongol , tibetan , Uyghur , Hmong icoreean . [ 281 ] Standard Mandarin , o varietate de Mandarin pe baza dialect la Beijing , este limba oficial naional a Chinei i este folosit ca o lingua franca ntre oameni din diferite medii lingvistice. Clasic chinez a fost standard scrisa in China de mii de ani, i a permis pentru comunicarea n scris ntre vorbitori de diferite limbi si dialecte neinteligibile n China. scris autohton chinez , sau Baihua , este standardul scrise ntemeiate pe un dialect mandarin i popularizat n primul Ming Dinastia romane . Acesta a fost adoptat cu modificri semnificative n timpul secolului al 20-lea ca standard naional. Clasic chinez este nc parte din programa de liceu i este, aadar, inteligibil-o anumit msur la muli chinezi. Deoarece promulgarea sa de ctre guvern n 1956, caractere chinez simplificat , au devenit oficiale standardizate script scris folosit pentru a scrie n limba chinez n China continental, nlocuind utilizarea caracterelor chinez tradiional folosit mai devreme acolo.
Urbanizare

Vezi de asemenea i: List de orae din Republica Popular Chinez , List de orae din Republica Popular Chinez de ctre populaie , i de regiuni metropolitane din China ncepnd cu anul 2000, oraele Chinei s-au extins cu o rat medie de 10% anual. Rata de ar de urbanizare a crescut de la 17,4% la 46,8% ntre 1978 i 2009, o fr precedent n istoria uman scar.
[ 282 ]

ntre 150 i 200 de milioane lucrtorilor migrani de munc cu fraciune de norm n marile orae, se

ntoarce acas la ar periodic cu lor ctigurilor salariale. [ 283 ] [ 284 ] Astzi, Republica Popular Chinez a zeci de orase cu un milion sau mai multe rezideni pe termen lung, inclusiv cele trei orase la nivel mondial de la Beijing , Hong Kong , i Shanghai . Cifrele din tabelul de mai jos sunt de la recensmntul din 2008, i sunt doar estimri ale populaiilor urbane in limitele orasului administrative; un clasament diferit exist atunci cnd se analizeaz populaiile totale municipal (care include populaiile suburbane i rurale). Mare "populaiile plutitoare" a lucrtorilor migrani face efectuarea de recensminte n zonele urbane dificile; [ 285 ] cifrele de mai jos nu includ populaia plutitoare, numai rezideni pe termen lung.

Leading centre urbane din Republica Popular Chinez

Rang

Core oraului

Diviziune

Populaia urban

Prefectura Populaie

Regiune

Vedere vorbi edita

Shanghai

Municipiul Shanghai

9495701

18542200

Est

Beijing

Municipalitatea Beijing

7296962

17430000

Nord

Hong Kong

RAS Hong Kong

6985200

6985200

Sud

4 Shanghai 5

Tianjin

Municipiul Tianjin

5066129

11500000

Nord Beijing

Wuhan

Provincia Hubei

6660000

9100000

South Central

Guangzhou

Provincia Guangdong

4154808

15000000

Sud

Shenzhen

Provincia Guangdong

4000000

8615500

Sud

Shenyang

Provincia Liaoning

3981023

7500000

Nord-est

Chongqing

Municipiul Chongqing

3934239

31442300

Sud-vest

10

Nanchang

Provincia Jiangxi

3790000

4990184

Est

11

Nanjing

Provincia Jiangsu

5452600

8004000

Est

12

Harbin

Provincia Heilongjiang

2672069

8499000

Nord-est

13

Shijiazhuang

Provincia Hebei

2620357

9630000

Nord

14

Xi'an

Provincia Shaanxi

2588987

10500000

Nord-vest

15

Chengdu

Provincia Sichuan

2341203

11300000

Sud-vest

16

Changchun

Provincia Jilin

2223170

7400000

Nord-est

17

Dalian

Provincia Liaoning

2118087

6200000

Nord-est

Hong Kong

18

Hangzhou

Provincia Zhejiang

1932612

7000000

Est

Tianjin

19

Jinan

Provincia Shandong

1917204

6300000

Est

20

Taiyuan

Provincia Shanxi

1905403

3413800

Nord

21

Qingdao

Provincia Shandong

1867365

8000000

Est Chongqing

Guangzhou

Estimat de 2008 - zonele suburbane i rurale excluse din populaia urban

Educaie

Articol principal: Educaia n Republica Popular Chinez

Universitatea Tsinghua din Beijing.

n 1986, China a stabilit obiectivul pe termen lung de a furniza obligatoriu de nou ani de nvmnt de baz pentru fiecare copil. ncepnd din 2007, au fost 396567 de coli primare, coli secundare 94116, 2236 i instituiile de nvmnt superior din RPC. [ 286 ] n februarie 2006, guvernul a avansat obiectivul su de

nvmnt de baz angajndu-se s furnizeze complet gratuit de nou ani de nvmnt, inclusiv manuale i comisioane. [ 287 ] nvmntul obligatoriu gratuit ce n China este format din scoala primara si gimnaziu, care dureaz de 9 ani (vrsta 6-15); aproape toi copiii din mediul urban continua cu trei ani de liceu. ncepnd din 2007 , 93,3% din populaia de peste 15 ani sunt alfabetizai. [ 265 ] n 2000, rata a Chinei de alfabetizare n rndul 15-la-24-de ani a fost 98,9% (99,2% pentru brbai i 98,5% pentru femei). [ 288 ] n martie 2007, guvernul chinez a declarat educaie un resortisant "prioritate strategic", bugetul central de burse naionale a fost triplat ntre 2007 i 2009, i 223.5 miliarde yuani (US 28.65 miliarde dolari) din fonduri de stat suplimentar a fost alocat ntre 2007 i 2012 de mbuntire a nvmntului obligatoriu n zonele rurale. [ 289 ] n 2009, studeni chinezi din Shanghai au obinut rezultate mai bune din lume, n matematic, tiin i alfabetizare, astfel cum testate de ctre Programul pentru Evaluarea Elevilor International (PISA), o evaluare la nivel mondial de performan de 15 ani elevilor "scolastic. [ 290 ] Calitatea de colegii i universiti chineze variaz considerabil n ntreaga ar. n mod constant mai sus clasate universiti din China continental sunt: [ 291 ] [ 292 ]

Beijing: Universitatea din Beijing , Universitatea Tsinghua , Universitatea Renmin din

China , Beijing Normal University

Shanghai: Universitatea Fudan , Shanghai Jiao Tong University , Universitatea Tongji , East China

Normal University

Sntate

Harbin : Harbin Institute of Technology Tianjin: Universitatea Nankai , Tianjin Universitatea Xi'an : Xi'an Jiaotong University Nanjing : Universitatea Nanjing Hefei : Universitatea de tiin i Tehnologie din China Hangzhou : Zhejiang University Wuhan : Universitatea Wuhan Guangzhou : Sun Yat-sen Universitatea (aka Zhongshan Universitatea )

Articol principal: de sntate public din Republica Popular Chinez Ministerul Sntii , mpreun cu omologii si din sectoarele de sntate birourile provinciale, supravegheaz nevoile de sntate a populaiei chineze. [ 293 ] Un accent pe sntatea public i medicin preventiv a caracterizat politica n domeniul sntii de la nceputul anilor 1950. La acea vreme, Partidul Comunist a nceput campania de sntate Patriotic , care a fost vizeaz mbuntirea salubritate i igien, precum i tratarea si prevenirea mai multor boli. Boli cum ar fi holera , febra tifoida si scarlatina , care anterior au fost rspndit n China, au fost aproape eradicate de campanie.

Dup ce Deng Xiaoping a nceput de instituire a reformelor economice n 1978, starea de sntate a populaiei chineze mbuntit rapid, datorit unei nutriii mai bune, dei multe dintre servicii gratuite de sntate public prevzute n mediul rural a disprut, mpreun cu comunele Poporului. Asisten medical n China a devenit cea mai mare parte privatizate , i a cunoscut o cretere semnificativ a calitii. Sperana de via la natere naional a crescut de la aproximativ 35 de ani n 1949 la 73.18 de ani n 2008, [ 294 ] [ 295 ] i a mortalitii infantile a sczut de la 300 la mie n 1950 la aproximativ 23 la mie n 2006. [ 39 ] [ 296 ] malnutriiei ca din 2002 sa situat la 12% din populaie, n conformitate cu Organizaiei Naiunilor Unite FAO surse. [ 297 ] In ciuda imbunatatirilor semnificative n domeniul sntii, precum i construirea de avansate de tip occidental faciliti medicale, China are mai multe probleme de sntate public n curs de dezvoltare, cum ar fi bolile respiratorii cauzate de poluarea aerului pe scar larg [ 298 ] i sute de milioane de fumatori de tigari , [ 299 ] [ 300 ] un posibil viitor epidemiei HIV / SIDA , i o cretere aobezitii n rndul tinerilor urbane. [ 301 ] [ 302 ] numeroas populaie a Chinei i oraele dens populate, au condus la focarelor de boli grave n ultimii ani, cum ar fi izbucnirea din 2003 SARS , dei acest lucru atunci a fost n mare msur de izolare. [ 303 ] Estimrile de decese in exces in China de la poluare a mediului (n afar de fumat), sunt puse la 760000 de oameni pe an din cauza polurii aerului i a apei (inclusiv poluarea aerului din interior ). [ 304 ]n 2007, China a depasit Statele Unite ca cel mai mare producator mondial de de dioxid de carbon . [ 305 ] Aproximativ 90% din oraele Chinei sufera de un anumit grad de poluare a apei , [ 306 ] i aproape 500 de milioane de oameni nu aveau acces la ap potabil sigur n 2005. [ 307 ] Rapoartele elaborate de ctre Banca Mondial i New York Times au susinut poluarea industrial, n special a aerului, [ 308 ] s fie un pericol pentru sntatea semnificativ n China.
Religie

Articol principal: Religie n China

Confucianismul, taoismul, budismul i sunt una , un 12-lea dinastia Song litang -stil de pictur nfind trei oameni razand de un flux de ru.

Altarul Mound cilindric, altarul din Templul Cerului din Beijing, n cazul n care mpratul a fost spus la comuna cu Cerul.

n China continental, guvernul a permite un grad de libertate religioas a membrilor de stat aprobat de organizaiile religioase. Un numr exact de adereni religioase este greu de obinut din cauza lipsei de date oficiale, dar exist un consens general c religia sa bucurat de o revenire n ultimii 20 de ani. [ 309 ] Un studiu realizat de Phil Zuckerman privind Adherents.com a constatat c n 1998, 59% (peste 700 de milioane) [ 310 ] a populaiei a fostnereligioas . Un sondaj mai trziu, realizat n 2007, a constatat c exist 300 de milioane de credincioi n China, reprezentnd 23% din populaie, spre deosebire de o cifr oficial de 100 de milioane de euro. [ 309 ] In ciuda rezultatelor anchetelor "diferite, cele mai multe sunt de acord c Chinei tradiionale religii- budism , taoism, i chinez populare religiile -credine sunt dominante. Conform unui numr de surse, budismului n Chinareprezint ntre 660 milioane (~ 50%) i peste 1 miliarde de euro (~ 80%) [ 311 ] [ 312 ] [ 313 ] [ 314 ] n timp ce numrul de taoistii 400 milioane (~ 30% ). [ 315 ] [ 316 ] Cu toate acestea, din cauza faptului c o persoan poate abona la dou sau mai multe dintre aceste credine tradiionale n acelai timp i de dificultatea n diferenierea n mod clar budism, taoism, i religiile populare chineze, numarul de aderenti la aceste religii pot fi suprapuse. n plus, subscriu la budism i taoismul nu este n mod necesar considerat religios de ctre cei care urmresc filosofii, n principiu, dar scurt oprire de a crede n orice fel de divinitate sau divinitii.[ 317 ] [ 318 ] [ 319 ]

Catedrala Sfanta Sofia din Harbin , nord-estul Chinei. Harbin a avut o considerabilrus populaie, n valoare total de circa 100.000, n 1921, hrnirea cretere a cretinismului n ora. [ 320 ]

Buditii majoritatea chinezilor sunt doar adepi nominale, pentru c doar o mic parte a populaiei (n jurul valorii de 8% sau 100 milioane) [ 321 ] [ 322 ] poate fi fcut pasul formal a merge pentru refugiu . [ 323 ] [ 324 ] Chiar i atunci, este nc dificil de estimat cu acuratete a numarului de buditi, deoarece acestea nu au membri congregaionale i, adesea, nu particip la ceremonii publice. [ 325 ] Mahayana (, Dacheng ) i subseturi

sale Taramul Pur (Amidism), Tiantaii Chan (mai bun cunoscut n vest de ei pronunia japonez Zen ) sunt cele mai culte practicat pe scar larg de budism. Alte forme, cum ar fi Theravada itibetani , sunt practicate n mare msur de ctre minoritile etnice de-a lungul periferia geografic a China continental. [ 326 ] Cretinismul a fost introdus pentru prima dat n China n timpul dinastiei Tang , cu sosirea de nestorieni cretinismului n 635 CE. Aceasta a fost urmat defranciscan misionari n secolul al 13-lea, iezuiii n secolul al 16-lea, i n cele din urm protestanii n secolul al 19-lea. Ale religiilor minoritare din China, cretinismul este una dintre cea mai rapid cretere. Numrul total al cretinilor este dificil s se determine, ct mai multe aparin neautorizate bisericile case, dar estimrile privind numrul acestora au variat de la 40 mil. lei (3% din totalul populaiei) [ 309 ] [ 327 ] la 54 milioane de euro (4%) [ 328 ] a ct mai multe 130 milioane (10%). [ 329 ] Statistica de oficial guvernamental a pus numrul de cretini la 16 milioane, dar aceste conta doar membrilor organelor bisericii oficial sancionat. [ 330 ] China se crede a fi acum din lume de-al doilea cretine evanghelice populaiei n spatele doar Statele Unite i n cazul n care ratele de cretere curente continua, China va deveni un centru global al cretinismului evanghelic n deceniile urmtoare. [ 331 ]

Centrul Masjid i islamice n Kowloon .

Islamul n China date ntr-o misiune n 651, la numai 18 de ani de la Mohamed moartea lui. Musulmanii au venit in China pentru comer, devenind proeminent n porturile de comercializare a dinastiei Song . [ 332 ] [ 333 ] Ei au devenit influent n cercurile guvernamentale, inclusiv Zheng He , Lan Yu i Yeheidie'erding . Nanjing a devenit un important centru de studii islamice . [ 334 ] Statisticile sunt greu de gsit, i de cele mai multe estimri dau o cifr cuprins ntre 20 i 30 de milioane de musulmani (1,5% la 2% din populaie).[ 335 ] [ 336 ] [ 337 ] [ 338 ] [ 339 ] China joac, de asemenea, gazd pentru a religiilor minoritare numeroase, inclusiv hinduismul , Dongbaism , Bon , i un numr de religii mai moderne i secte (n special Xiantianism ). n iulie 1999, Falun Gong practic spiritual a fost interzis oficial de ctre autoritile, [ 340 ] i mai multe organizaii internaionale au criticat tratamentul guvernului de Falun Gong , care a avut loc de atunci. [ 341 ] Nu exist estimri fiabile ale numrului de Falun practicantii Falun n China, [ 342 ] dei, potrivit estimrilor neoficiale au dat cifre la fel de mare ca 70 de milioane. [ 343 ] [ 344 ]
Cultur

Principalele articole: Culturii al Republicii Populare Chineze i a Culturii din China

Un tradiional Beijing Opera a fi efectuate.[ 345 ]

Un colt la nord de Beijing Oraul Interzis , artnd sale stil clasic chinezesc arhitectural .

Din cele mai vechi timpuri, cultura chineza a fost puternic influenat de confucianism i filosofii conservatoare. Timp de secole, oportuniti pentru progresul social ar putea fi furnizate de nalt performan n prestigioase examene Imperial , care au fost instituite la 605 AD pentru a ajuta mpratului selectai birocraii abil. Accentul literar al examenelor afectat percepia general de rafinament cultural n China, cum ar fi credina c caligrafie i pictur literaii au fost forme superioare de art dect de dans sau teatru. Un numr de mai autoritar i raional tulpini de gndire au fost, de asemenea, influente, cu legalism fiind un exemplu proeminent. Nu a fost adesea un conflict ntre filosofii - de exemplu, individualist dinastiei Song neo-confucianiste credea c legalism ndeprtat de la spiritul original al confucianismului. Examenele i ocultur de merit rmn n mare msur de prim rang n China de azi. n ultimii ani, o serie de noi confucianiste au susinut c idealurile democratice moderne i a drepturilor omului, sunt compatibile cu valorile confucianiste tradiionale. [ 346 ] Liderii prima Republica Popular Chinez s-au nscut n ordinul imperial tradiionale, dar au fost influenate de mai Micarea a patra i idealurile reformiste. Ei au cautat pentru a schimba unele aspecte ale culturii chineze traditionale, cum ar fi proprietate funciar rural, sexismului , iar sistemul de nvmnt confucianiste, pstrnd n acelai timp altele, cum ar fi structura familiei i cultura de ascultare fa de stat. Unii observatori se vedea perioada de dup stabilirea RPC n 1949, ca o continuare a tradiional istoriei dinastice chinez, n timp ce alii susin c regula al Partidului Comunist a deteriorat bazele culturii chineze, n special prin micri politice, cum ar fi Revoluia Cultural din 1960 , n cazul n care multe aspecte ale culturii tradiionale au fost distruse, au fost denunat ca "regresive i duntoare" sau "vestigii

ale feudalismului ". Multe aspecte importante ale moralei tradiionale i culturii chineze, cum ar fi confucianismul , arta chineza , literatura, artele spectacolului i cum ar fi opera Peking , au fost modificate pentru a se conforma la politicile guvernamentale i de propagand la momentul respectiv. Astazi, guvernul chinez a acceptat numeroase elemente ale culturii tradiionale chineze ca fiind parte integrant a societii chineze. Odat cu cretereanaionalismului chineze i la sfritul Revoluiei Culturale, diverse forme de arta traditionala chineza, literatura, muzica, film, moda si arhitectura au vazut o revigorare puternic, [ 347 ] [ 348 ] i popular i varietate de art, n special, au trezit interesul naional i chiar n ntreaga lume. [ 349 ] nainte de nceputul maritime chino-europene comerului n secolul al 16-lea, medievale China i Europa de Vest au fost legate prin Silk Road , care a fost o ruta-cheie de culturale, precum i schimbul economic. Artefactele din istoria rutiere, precum i din istoria natural a deertului Gobi , sunt afiate n Muzeul drum al mtsii , n Jiuquan . [ 350 ]
Buctrie
Aceast seciune cere expansiune .

Articol principal: buctria chinezeasc

Mncare tradiional chinez n Tianjin , inclusiv glute i tiei dandan .

Buctria chinez este extrem de divers, bazndu-se pe mai multe milenii de istorie culinar. Dinastic mpraii Chinei antice au fost cunoscute pentru a gzdui banchete, cu peste 100 de feluri de mncare servite la un moment dat, [ 351 ] angajarea de personal nenumrate buctrie imperiale i concubinele s pregteasc mncarea. A lungul timpului, multe feluri de mncare regal a devenit parte a culturii chineze precar. Lstari Numeroase externe de produse alimentare din China, cum ar fi Hong Kong buctrie i produsele alimentare americane din China , au aprut n diverse naiuni care joac gazd pentru diaspora chinez .
Sport

Articol principal: Sport din Republica Popular Chinez

Dragon barca de curse, un sport popular tradiional chinez.

China are una dintre cele mai vechi culturi sportive din lume. Exist dovezi c o form de asociere de fotbal a fost jucat n China n jurul valorii de 1000. [ 352 ] n afar de fotbal, [ 353 ] unele dintre cele mai populare sporturi din ar se numr artele mariale , tenis de mas , badminton , not, baschet i snooker . jocuri de mas , cum ar fi Go (Weiqi ), Xiangqi , i, mai recent, sah sunt, de asemenea, a jucat la un nivel profesional. [ 354 ] De fitness fizic este larg subliniat n cultura chinez . Exerciii de diminea sunt o activitate comun, cu cetenii n vrst ncurajate s practici qigong i de Tai Chi ch'uan . Tinerii din China sunt, de asemenea, pasionati de baschet , n special n centrele urbane cu spaiu limitat i zonele de iarb. AmericanNational de Baschet de asociere are un text imens n rndul tinerilor chinezi, cu juctori chinezi, cum ar fi Yao Ming a avut loc fiind la mare cinste. [ 355 ] Multe sporturi mai tradiionale sunt, de asemenea, a jucat n China. Dragon barca de curse la nivel naional are loc n timpul anual Festivalul Dragon Boat , i a ctigat popularitate din strintate. n Mongolia Interioar , sporturi, precum mongol stil lupte i curse de cai sunt populare. n Tibet , tir cu arcul iequestrianism sunt o parte din festivaluri tradiionale. [ 356 ] China a participat la Jocurile Olimpice nc din 1932, dei are numai participat n calitate de RPC din 1952. China a gazduit Jocurile Olimpice de var 2008 nBeijing , i a primit 51 medalii de aur - cel mai mare numar de medalii de aur a oricrei naiuni participante n acel an. [ 357 ] China va gzdui Jocurile 2013 din Asia de Est n Tianjin i 2014 Jocurile Olimpice pentru tineret n Nanjing .
A se vedea, de asemenea,
Asia portal China portal Geografie portal Hong Kong portal Macao portal Republica Popular Chinez portalului Shanghai portal

Schi de China

Indicele de China, legate de articole International clasamente din Republica Popular Chinez

Referinte