Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Carlos Castaneda Arta Visatului

Carlos Castaneda Arta Visatului

Ratings: (0)|Views: 17 |Likes:
Published by FiruStefan

More info:

Published by: FiruStefan on Jan 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2012

pdf

text

original

 
Carlos CastanedaArtqa visatuluiRaoRAO International Publishing CompanyGrupul Editorial RAO CP. 2-124 Bucureşti, ROMÂNIACARLOS CASTANEDA
The Art of Dreamlng ©
1993 by Carlos CastanedaPublished by arrangement with HarperCollins
 Publishers,
Inc.Traducere din limba engleză LUCIA VITCOWSKY© RAO International Publishing Company 2000 pentru versiunea în limba românăTipar digital executat de EDITURA RAO Bucureşti
2000
ISBN 973-576-318-4
CUPRINS
 Nota autorului / 61. VRĂJITORII DIN TIMPURI STRĂVECHI:Introducere/ 122. PRIMĂ POARTĂ A VISATULUI / 353. CEA DE A DOUA POARTĂ A VISATULUI / 524. FIXAREA PUNCTULUI DE ASAMBLARE / 775. LUMEA FĂPTURILOR ANORGANICE / 1066. TĂRÎMUL UMBRELOR / 1337. ISCOADA ALBASTRĂ /1598. CEADE ATREIA POARTĂ A VISATULUI /1749. NOUA ZONĂ DE EXPLORARE / 20410. STALKINGUL STALKERILOR / 22411. ARENDAŞUL/24412. FEMEIA DIN BISERICĂ / 27013. ÎN ZBOR PE ARIPILE INTENŢIEI / 296
NOTA AUTORULUI
în ultimii douăzeci de ani am scris o serie de cărţi despre ucenicia mea pe lîngă unvrăjitor indian Yaqui din Mexic, don Juan Matus. Am explicat în cărţile respective căacesta m-a învăţat vrăjitoria, dar nu în sensul în care este aceasta înţeleasă în contextulvieţii noastre cotidiene - ca folosire a forţelor supranaturale asupra celorlalţi sau invocarea spiritelor prin farmece, descîntece ori ritualuri pentru a produce efecte supranaturale.Pentru don Juan, vrăjitoria însemna acţiunea de concretizare a unor principii specificeteoretice şi practice privind natura şi rolul percepţiei în modelarea universului ce neînconjoară.Respectînd sugestia lui don Juan, am evitat folosirea termenului de şamanism - ocategorie ce ţine de antropologie -pentru a caracteriza ştiinţa lui. Am denumit-o tot
 
timpul, aşa cum o denumea el însuşi: vrăjitorie. Totuşi, la o analiză mai atentă, mi-am datseama că acest termen face să pară şi mai confuze fenomenele şi aşa enigmatice pe caremi le-a prezentat în învăţăturile sale.In lucrările de antropologie, şamanismul este definit ca sistem de credinţe al unor popoareindigene din nordul Asiei -răspîndit şi printre unele triburi băştinaşe indiene din Americade Nord - care susţine că sîntem înconjuraţi de o lume nevăzutăARTA VISATULUIde forţe spirituale ancestrale - bune şi rele - şi că aceste forţe pot fi invocate şi controlate prin acţiunile practicanţilor, care sînt intermediari între tărîmul naturalului şi cel alsupranaturalului.Don Juan era, într-adevăr, un intermediar între lumea obişnuită a vieţii cotidiene şi olume nevăzută, pe care nu o numea supranaturală, ci a doua atenţie. Rolul său, ca profesor, era să-mi facă această structură accesibilă. Am descris în lucrarea meaanterioară metodele lui de predare în acest sens, ca şi artele vrăjitoreşti pe care m-aînvăţat să le practic, cea mai importantă dintre ele numindu-se arta visatului.Don Juan susţinea că lumea noastră, pe care o credem unică şi absolută, este doar oentitate dintr-un mănunchi de lumi succesive, aranjate ca foile unui bulb de ceapă. Elafirma că, deşi sîntem pregătiţi din punct de vedere energetic să percepem numai lumeanoastră, avem totuşi capacitatea de a accede la celelalte lumi, care sînt la fel de reale,unice, absolute şi atotcuprinzătoare ca şi lumea noastră.Don Juan mi-a explicat că, pentru a putea percepe aceste lumi, nu numai că este necesar să dorim cu înfocare acest lucru, ci trebuie să avem şi suficientă energie pentru a leaccede. Existenţa lor este permanentă şi independentă de conştiinţa noastră, spunea el,dar faptul că nu ne sînt accesibile este în totalitate consecinţa predeterminării noastre din punct de vedere energetic. Cu alte cuvinte, pur şi simplu, numai datorită acestei predeterminări, sîntem constrinşi să credem că lumea vieţii noastre cotidiene este singuralume posibilă.Don Juan spunea că din convingerea că această predeterminare energetică se poatecorecta, vrăjitorii din timpuri străvechi creaseră un set de metode menite sărecondiţioneze capacităţile noastre energetice de a percepe, numind acest set de metode -arta visatului.CARLOS CASTANEDAARTA VISATULUIDin perspectiva pe care mi-o oferă timpul scurs de atunci, îmi dau seama acum că ceamai adecvată definire a visatului făcută de don Juan a fost de a-1 numi „poarta cătrenemărginire", în momentul respectiv, eu am replicat că metafora aceea nu avea pentrumine nici un sens.- Atunci să renunţăm la metafore, a consimţit el. Să zicem că visatul este maniera practicăîn care vrăjitorii fac ca visele obişnuite să aibă utilizare.- Dar cum pot fi utilizate visele obişnuite? am întrebat eu.- Sîntem mereu induşi în eroare de vorbe, a spus el. în ceea ce mă priveşte, profesorulmeu a încercat să-mi definească visatul, spunîndu-mi că este modul în care vrăjitorii spunnoapte bună lumii. Desigur că încerca să-şi ajusteze explicaţiile în funcţie de modul meude a gîndi. La fel procedez şi eu cu tine. Cu o altă ocazie, don Juan mi-a spus: Visatul poate fi doar trăit ca experienţă directă. Nu înseamnă numai să ai vise în somn. Nu
 
înseamnă nici să visezi cu ochii deschişi, să-ţi doreşti sau să-ţi imaginezi ceva. Prinintermediul visatului putem percepe alte lumi, pe care desigur că le putem descrie, deşinu putem descrie ceea ce ne face să le percepem. Dar putem simţi cum visatul deschideaceste lumi pentru noi. Visatul pare a fi o senzaţie - un proces ce se desfăşoară în corpulnostru, o stare conştientă în mintea nostră.în cadrul învăţăturilor sale, don Juan mi-a explicat, pe larg, principiile, argumentarealogică şi utilizările practice ale artei visatului. Procesul de instruire se compune din două părţi: una vizînd procedeele practice de visat, iar cealaltă, explicarea acestor procedee lanivelul abstractizărilor. Metoda sa didactică era o combinaţie între a-mi suscitacuriozitatea intelectuală cu principiile abstracte ale visatului şi a mă îndruma să le găsescrezolvarea în practică,.Am scris deja despre toate acestea cît de amănunţit am putut. Am descris totodată mediulvrăjitoresc în care m-a plasat donJuan pentru a mă învăţa arta lui. Interacţiunile mele din acest mediu m-au interesat înmod special, pentru că s-au petrecut în exclusivitate în cea de a doua atenţie. Aminteracţionaţ astfel cu cele zece femei şi cinci bărbaţi, care făceau parte din grupul devrăjitori al lui don Juan şi cu cei patru tineri şi patru tinere, care erau ucenicii săi.Don Juan i-a adunat pe toţi cei opt imediat după ce am venit în lumea lui. Mi-a precizatcă aceştia formau un grup vrăjitoresc tradiţional - o replică a grupului său - şi că eutrebuia să-i conduc. Totuşi, după ce a lucrat cu mine, şi-a dat seama că eram altfel decîtse aştepta. A explicat această deosebire în termenii unei configuraţii energetice, pe care ovedeau numai vrăjitorii: în loc să am patru compartimente de energie, aşa cum avea elînsuşi, eu aveam numai trei. Această configuraţie, despre care el - în mod eronat - crezusecă este un defect ce poate fi corectat, mă făcea total necorespunzător pentru a interacţionacu cei opt ucenici sau a-i conduce, astfel că a devenit absolut necesar ca don Juan săconstituie alt grup de persoane, cu structuri energetice mai apropiate de a mea.Am scris pe larg despre toate aceste întîmplări. Totuşi, n-am menţionat niciodată cel de aldoilea grup de ucenici: don Juan nu mi-a permis să o fac. A argumentat că aceştia făceau parte din domeniul meu de activitate şi că înţelegerea pe care o aveam cu el era să scriudespre domeniul lui şi nu despre al meu.Cel de al doilea grup de ucenici avea un număr extrem de redus de membri - numai trei persoane: o visătoare, Florida Grâu; un stalker, Taisha Abelar; şi o femeie nagual, CarolTiggs.Interacţionam între noi numai în cea de a doua atenţie. în lumea de zi cu zi, nu aveam nicicea mai vagă idee unii despre alţii. Dar, în termenii relaţiei noastre cu don Juan, nu existanimic vag; el a depus eforturi colosale să ne instruiască în mod egal pe toţi. Totuşi, cătresfîrşitul perioadei de instruire, cînd se apropia sorocul lui don Juan, presiunea psihologicăexercitată de iminenta lui plecare a început să producă năruirea graniţelor rigide ale celeide a doua atenţii. Rezultatul a fost că interacţiunea noastră a început să se transfere înlumea cotidiană şi ne-am întîlnit, evident, pentru prima dată. Nici unul dintre noi nu ştia, în mod conştient, nimic despre interacţiunea noastră profundăşi intensă din cea de a doua atenţie. întrucît activam cu toţii în domeniul studiilor teoretice, am fost mai mult decît şocaţi să constatăm că ne mai întîlniserăm. Desigur,această problemă a fost şi continuă să fie pentru noi ceva cu neputinţă de admis la nivelintelectual, şi totuşi, ştim foarte bine că face parte integrantă din experienţa noastră personală. Prin urmare, am ajuns la alarmanta constatare că psihicul uman este infinit mai

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->