In iunie 1947, NKVD-ul distribuia, in regim strict secret, setul de directive destinat sovietizarii tarilor proaspat intrate in sfera

de influenta a Moscovei si dezinformarii strategice a Occidentului, actiune care continua si azi cu succes Stalin a hotarit in 1943 desfiintarea Internationalei III - Kominternul - pentru a dovedi Vestului ca Rusia nu mai reprezinta coordonatoarea "miscarii internationale" lasand fiecare tara sa actioneze independent. In realitate fusese insarcinat bulgarul Gheorghi Dimitrov sa circule prin tarile cu partide subordonate si sa le convinga ca e o schimbare doar de tactica, unirea proletariatului din toata lumea ramanand preocuparea permanenta a Moscovei, iar Stalin i-a scris lui Tito explicandu-i "ca acolo unde armata rosie pune piciorul se impune si sistemul social comunist". In acest context, de intoxicare a opiniei publice mondiale, si a tarilor care inca sprijineau masiv economic Rusia bolsevica, inclusiv Statele Unite, au aparut directivele elaborate de Lavrenti Beria, cunoscute sub indicativul "Moscova 2-6-1947 (Strict secret) K-AA/CC113, indicatia NK/003/47". Primii care s-au referit intr-o lucrare stiintifica la Directivele de baza ale NKVD - Comisariatul poporului pentru Afaceri Interne - pentru tarile din orbita sovietica din 2 iunie 1947, au fost britanicii care au publicat cartea istoricului Andrew si a fostului ofiter KGB Gordievski: "KGB. Istoria secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov", Londra 1990. In iunie 1947, NKVD (precursorul KGB) distribuia, in regim strict secret, setul de directive destinat sovietizarii tarilor din sfera de influenta a Moscovei. Interesant, pentru Romania, ar fi de urmarit rezultatele acestei politici folosind in paralel Directivele NKVD din 1947 si realitatile de dupa Revolutia din 1989 Printre directivele NKVD-ului exista referiri la activitatea activistilor de partid: acestia erau indrumati sa nu dea niciodata termene precise, sa nu formuleze niciodata responsabilitati precise, iar toate programele sa fie cit mai stufoase, cit mai generale, lipsite de orice claritate. Linia generala de formare a activistilor PCR a urmat firul Directivelor. In ani si ani de zile acest tip de formare a determinat o atitudine si o mentalitate specifice insusite in plan politic si regasita la membrii clasei politice post-comuniste, proveniti din acelasi tip de "bazin formativ"; al PCR-ului. Mentalitatea politicianista a devenit in schimb folositoare intereselor de grup ale clasei politice actuale, care si-a regenerat randurile recrutand noi reprezentanti pe baza acelorasi principii. Asa zisele noi generatii politice de astazi sunt pline de exemple ilustrative. Lavrenti Beria si edificarea Uniunii Sovietice dupa acordul secret Hitler - Stalin Beria a fost unul dintre cei mai cumpliti (si eficienti) calai comunisti. Numele sau este indisolubil legat de "victoria sovietelor". Lucrand in sistemul represiv sovietic inca din 1921, a fost numit de Stalin sef al NKVD-ului in 1938 unde a functionat pana in 1953. Este direct responsabil de uciderea a milioane de oameni. Sub directivele lui s-au organizat serviciile represive in toate tarile din Estul Europei, cazute ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov in aria de influenta sovietica. Milioane de polonezi si romani dar si alte popoare au fost luati ca ostateci in granitele sovietice si deveneau o problema. Stalin a dat ordin NKVD-ului, trecut acum in mana lui Beria, sa rezolve problema. "Problema" s-a rezolvat partial prin marele macel din 1938-39 dupa care au continuat arestarile, executiile si deportarea populatiei din Basarabia si Bucovina si din Tarile Baltice. Barbaria a avut caracter masiv, fiind exterminate aproape in totalitate elita popoarelor, conducatorii spirituali,

cei care ar mai fi putut trezi constiinta nationala. Dupa 1940, intr-un singur an, peste 200.000 romani basarabeni si bucovineni au fost deportati pe intinsul Rusiei, pana la Vladivostok, pierzandu-li-se urma. S-a elaborat un "Plan de munca" in anuarie 1941, care a sistematizat si organizat la modul cel mai monstruos sistemul de deportare. Metoda de elaborare a listelor nominale era diabolica: "Este necesar sa deportam fiecare membru al familiei, ca pe un principal deportat, impreuna fara sa-i informam de separarea care urmeaza. Toata familia in aceiasi masina, pana la vagoane. Abia acolo il separam pe capul familiei, apoi pe ceilalti, sub pretextul inspectiei sanitare." Dupa Stalingrad, in 1943 au fost deportati Karacii din Caucaz, iar in Decembrie 1943 a venit randul Kalmucilor. In Februarie 1944 toti Ingusii au fost exterminati iar in Aprilie acelasi an a venit randul Balkarilor ca sa fie deportati. Au urmat executiile din Armenia urmate de masive deportari (1938), precum si deportarea Tatarilor din Crimea in Asia Centrala si Siberia (1944). Tancuri rusesti la Bucuresti "Acolo unde calca Armata Rosie se impune si sistemul social comunist", ii scria Stalin lui Tito. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, jumatate de Europa era ocupata de trupele sovietice "eliberatoare". Oficial, Moscova asigura ca va respecta suveranitatea si dreptul la autodeterminare al statelor intrate in zona sa de influenta. In realitate, soarta acestora era deja pecetluita. In doar cativa ani, regimurile democratice aveau sa fie inlocuite cu sisteme totalitare inspirate si controlate de Kremlin. Reteta acestei tranzitii a fost, peste tot, aceeasi. O mare parte a ei a fost teoretizata de insusi Lavrenti Beria, temutul sef al NKVD. O demonstreaza acest set de directive secrete, elaborate de Comisariatul poporului pentru Afaceri Interne la 2 iunie 1947 si purtand indicativul "Moscova 2-61947 K-AA/CC113, indicatia NK/003/47". Documentul, descoperit in biroul lui Boleslaw Bierut, presedinte al Poloniei intre 1945 si 1952, a fost publicat pentru prima data in ziarul "Novi Dzienic", in 1981. Instructiuni aproape identice au mai fost descoperite si in Cehoslovacia, Germania, Bulgaria. Mai mult ca sigur ele au fost transmise si aplicate si in Romania, desi SRI nu a confirmat pana in prezent existenta unui astfel de document in arhivele Securitatii. Ne multumim, asadar, sa va prezentam traducerea textului polonez. Similitudinile cu ceea ce s-a intamplat in tara noastra sunt oricum evidente. Din nefericire, multe aspecte continua sa fie de actualitate si astazi. (CivicMedia) 1. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contacta i de noi ca informatori. ntlnirea cu ace ti oameni este organizat de serviciul special desemnat n acest scop, iar ntlnirile pot avea loc doar n locuri publice. Informa iile sunt preluate de c tre ambasad prin organele serviciilor speciale, n spe cu predarea lor ofi erului nostru cu cel mai mare grad n ambasad . 2. Se va um ri ca ntre solda ii no tri i popula ia civil s nu se produc leg turi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofi erii no tri s viziteze autohtoni la locuin ele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii solda i s stabileasc rela ii cu femei din rndul b tina elor. Nu se admite stabilirea de rela ii ntre solda ii no tri i popula ia civil , respectiv solda ii autohtoni. 3. Se va accelera lichidarea cet enilor care ntre in leg turi neini iate de c tre noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadi tii, cu Organiza ia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acas i alte asocia ii. n acest scop trebuie folosite elementele opozi iei militare.

4. La ac iunile militare vor lua parte acei solda i care au stat pe teritoriul rii noastre (se are n vedere Uniunea Sovietic n.n.) nainte de a intra n Armata Kosciuzsko (Armata polonez ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul U.R.S.S. n.n.). Se va ajunge la distrugerea ei total . 5. Trebuie realizat n mod accelerat unificarea tuturor partidelor ntr-un singur partid, avnd grija ca toate rolurile cheie s revin acelor oameni care apar in serviciilor noastre secrete. 6. Unificarea organiza iilor de tineret trebuie facut rapid. De la conducatori de organiza ii locale n sus, n pozi ii de conducere se vor repartiza oameni desemna i de serviciile noastre speciale. 7. Se organizeaz i se urm re te ca func ionarii ale i ca deputa i la congrese s nu- i poat p stra mandatul pe ntreaga perioad ce le st n fa . Deputa ii nu pot convoca n nici un caz edin e ntre ntreprinderi. Dac nu exist alt solu ie i o asemenea edin trebuie convocat , se vor ndep rta acei oameni care au activitate n leg tur cu proiectarea concep iilor i avansarea revendicarilor. Ini iativele particulare trebuie eliminate cu des var ire. Pentru fiecare congres se vor preg ti oameni noi i doar cei viza i de serviciile noastre secrete. 8.Se va acorda o aten ie deosebit persoanelor cu capacit i organizatorice i cu anse sigure de popularitate. Ace ti oameni trebuie coopta i, iar n cazul n care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare. 9. Se va urm ri ca func ionarii de stat (exclusiv organele de securitate i din industria minelor) s aib retribu ii mici. Aceasta se refer ndeosebi la sfera s n t ii, justi iei, culturii, respectiv la cei care de in func ii de conducere (documentul g sit n Cehoslovacia adaug : mai pu in cadrele de conducere alese pe baza lealit ii fa de regimul socialist). 10. In toate organele de guvern mnt, respectiv n majoritatea uzinelor, trebuie s avem oameni care conlucreaz cu serviciile noastre speciale, f r tirea organelor administrative locale. 11. Se va urmari cu stricte e ca presa autohton s nu transmit date privind calitatatea i sortimentul m rfurilor ce ni se transport . Nu este voie ca aceast activitate s se numeasc comer . Trebuie neap rat men ionat faptul c e vorba de schimburi de m rfuri. 12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice n sensul c acestea s nu acorde acte doveditoare a propriet ii asupra p mantului; actele vor ar ta doar calitatea de lot dat n folosin , dar niciodat pe aceea de proprietate a de in torului. 13. Politica fa de mica gospod rie r neasc urmeaz acest curs pentru a face gospod ria particular nerentabil . Dup aceea, trebuie nceput colectivizarea. n cazul n care ar interveni o rezisten mai mare din partea ranilor, trebuie redus mp r irea mijloacelor de produc ie repartizate lor, concomitent cu cre terea obliga iilor de predare a cotelor. Dac nici a a nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura s nu poat asigura aprovizionarea cu alimente a rii, astfel ca necesarul s trebuiasc acoperit prin import. 14. Trebuie f cut totul ca hot rarile i ordinele - fie acelea cu caracter juridic, economic sau organizatoric - s fie nepunctuale.

15. Trebuie f cut totul ca anumite cazuri s fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii i institu ii, ns nici una dintre ele s nu aib drept de decizie nainte de a se consulta cu celelalte (fac excep ie cazurile ce vizeaz industria minelor). 16. Sindicatele din uzin nu pot exercita nici o influent asupra activit ii din uzin . Ele pot lucra doar la punerea n practici a hotararilor i att. 17. Sindicatele nu au dreptul de a se mpotrivi conducerii n nici o problem . Sindicatele trebuie s fie ocupate cu alte probleme minore ca de exemplu: organizarea odihnei n concedii, discutarea cererilor de pensii i mprumuturi, programe culturale i distractive, organizarea de excursii, repartizarea m rfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere i decizii ale conducerii politice. 18. Trebuie organizat ca numai acei conduc tori s fie avansa i care execut impecabil problemele cu care au fost ns rcina i i care nu le analizeaz dep ind cadrul activiit ii lor. 19. In leg tura cu activitatea b tina ilor care sunt purt tori ai unor func ii de partid, de stat sau administrative trebuie create asemenea condi ii, ca ace tia s fie compromi i n fa a angaja ilor, astfel nct s devin imposibil ntoarcerea lor n anturajul ini ial. 20. Cadrelor militare autohtone li se pot ncredin a pozi ii de r spundere n locuri unde deja sunt plasa i oamenii serviciului special. 21. In cazul fiec rei actiuni armate si cu ocazia tragerilor, cantitatea munitiei va fi controlat permanent si cu seriozitate, indiferent de tipul de arm . 22. Trebuie inut sub observa ie fiecare institut de cercetare i laborator, consemnndu-se orice cercetare valoroas . 23. Trebuie acordat o mare aten ie inventatorilor, inovatorilor, respectiv dezvoltat i sprijinit activitatea lor, dar fiecare inven ie trebuie nregistrat cu consecven la centru. Este permis doar realizarea acelor investi ii care au aplicabilitate n industria minelor sau cele care au indica iile noastre speciale. Nu este permis realizarea acelor inven ii care ar asigura cre terea produc iei de produse finite i, n paralel cu aceasta, sc derea produc iei i a extragerii de materii prime , sau ar mpiedica ndeplinirea deciziilor. Dac o inven ie a devenit cunoscut , trebuie organizat vnzarea acesteia n str in tate pe valuta vest, pe motiv c e prea costisitoare n ar . Documentele cuprinznd datele cu privire la valoarea i descrierea inven iei nu se public . Toate datele i documentele privitoare la valoarea i descrierea am nun it a inven iei vor intra in posesia noastr . 24. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbat (mai pu in cele cuprinse n ndrum rile din N.K. - 552-46). 25. n uzine trebuie ini iate diferite edinte i conferin e profesionale, trebuie notate propunerile, observa iile ce au fost expuse, respectiv autorii acestora. 26. Trebuie popularizate discu iile cu muncitorii care se ocup de probleme actuale legate de produc ie, respectiv cele care critic trecutul i problemele locale. Nu se vor nl tura cauzele fenomenelor n discu ie.

27. Lu rile de pozi ie ale conducerilor b tina e pot avea coloratura na ional sau istoric , dar acestea nu pot duce la unitatea na ional . 28. Trebuie acordat o mare aten ie ca nu cumva n ora e s existe re ele de ap nelegate la re eaua principal n cartierele n curs de reconstruc ie sau nou construite. Canaliz rile vechi neracordate i fntnile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. 29. Reconstruc ia obiectivelor industriale i construc ia celor noi se va face avnd n vedere ca materialele reziduale s fie dirijate n depozitele de ap ce ar putea folosi drept rezerve de ap potabil . 30. n orasele reconstruite sau nou construite nu se mai admit n locuin e spa ii excedentare, care ar putea folosi la ad postirea pe o perioada mai lung a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. 31. ntreprinderile proprietate personal , micii meseria i i micii industria i s primeasca doar astfel de materii prime i utilaje inferioare i care s mpiedice produc ia de calitate. Pre ul acestor m rfuri s fie mai mare dect pre ul produselor similare ale ntreprinderilor de stat. 32. Trebuie extins birocra ia statului n cel mai nalt grad n toate domeniile. Este admis critica activit ii organelor administrative, nsa nu se admite nicidecum sc derea numeric a personalului i nici func ionarea normal a aparatului birocratic. 33. Trebuie avut o mare grij de toate proiectele de fabrica ie n industria minier , respectiv n ntreprinderile indicate n mod special. A se mpiedica aprovizionarea bun a pie ei interne. 34. Trebuie acordat o aten ie deosebit bisericilor. Activitatea cultural-educativ trebuie astfel dirijat ca s rezulte o antipatie general mpotriva acestora. E necesar s fie puse sub observa ie tipografiile biserice ti, arhivele, con inutul predicilor, cntecelor, al educa iei religioase, dar i cel al ceremoniilor de nmormntare. 35. Din colile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee i facult i trebuie s fie nl tura i profesorii de valoare care se bucur de popularitate. Locurile lor trebuie s fie ocupate de oameni numi i de noi, avnd un nivel de preg tire slab sau mediocru. S se analizeze diferen ele dintre materii, s fie redus cantitatea de material documentar, iar la licee s se opeasc predarea limbilor latin i greac veche, a filozofiei generale, a logicii i geneticii. n manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut s serveasc binele rii. Se va insista pe l comia i r utatea oric rui rege, pe efectul nefast al monarhiei i pe lupta poporului asuprit. In colile de specialitate trebuie introdus specialitatea ngust . 36. Trebuie s fie ini iat organizarea unor ac iuni cu caracter artistic sau sportiv care s sarbatoreasc lupta b tina ilor mpotriva cotropitorilor (exclusiv ru ii, ndeosebi nem ii) i care s popularizeze lupta pentru socialism. 37. Pe plan local este interzis apari ia unor opere despre acei b tina i care nainte de revolu ie i n perioada celui de-al doilea r zboi mondial au tr it la noi (n U.R.S.S., n.n.) sau au luptat al turi de noi n timpul r zboiului. .

38. Dac se constituie o organiza ie care ar sprijini alian a cu noi, dar totodat ar st rui asupra controlului activit ii economice a conducerii oficiale, imediat trebuie pornit mpotriva ei o campanie de acuzare a na ionalismului i ovinismului. Aceasta trebuie f cut n felul urm tor: profanarea monumentelor ce ne apar in, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care s rezulte ponegrirea na iunii i culturii noastre i ndoiala fa de n elesul contractelor ncheiate cu noi. n munca de propagand trebuie implica i i b tina ii, folosindu-ne de ura care exist mpotriva acelor organiza ii. 39. Se va da o aten ie deosebit construc iei i reconstruc iei drumurilor, podurilor, a c ilor i re elelor de leg tur , indiferent ct de ndep rtate sau inaccesibile ar fi, ca, in cazul n care este nevoie pe o interven ie armat , locul rezisten ei sau al concentr rii for elor reac ionare s fie accesibil din toate p r ile. 40. Trebuia ca reprezentan ii opozi iei politice s fie nchi i. Se va ncerca prin toate mijioacele racolarea acelor opozan i care se bucur de stima popula iei b tina e. Dac nu cedeaz , trebuie compromi i prin campanie de denigrare. nainte ca ei sa se ntip reasc n con tiin a maselor, trebuie lichida i prin a a numite "ntmpl ri neprev zute" sau nchi i sub acuza ia de crim de drept comun. Numai n cazuri cu totul speciale se admit procese politice, care vor fi inute sub acuza ia de "nalt tr dare" 41. Trebuie mpiedicat cu orice pre reabilitarea celor condamna i n procese politice. Dac aceast reabilitare devine inevitabil , se admite doar cu condi ia ca acel caz s fie considerat o gre eal judec toreasc , condamnatul nu va fi judecat, ci doar gra iat; nu va avea loc reluarea procesului, respectiv autorii judec ii gre ite nu vor fi convoca i. 42. Se interzice judecarea sau chiar criticarea public a acelor conduc tori numi i de c tre partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemul umirea angaja ilor. n cazuri drastice se recheam din func ie, fiind numi i n pozi ii similare sau superioare. La sfr it, trebuie pu i n func ii de conducere i inu i n eviden drept cadre de rezerv pentru perioada schimb rilor ulterioare. 43. Se aduc la cuno tin a publicului procesele acelor persoane cu pozi ie de conducere (n primul rnd din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante, cadrelor didactice) care sunt nvinuite de atitudine mpotriva poporului, socialismului, industrializ rii. E o ac iune ce atrage aten ia maselor populare. 44. Se va c uta ca acei care lucreaz n diferite func ii indiferent ct de mici, s fie schimba i i nlocui i cu muncitori cu cea mai mic preg tire profesional , necalifica i. 45. Trebuie ca la facult i s ajung cu prioritate sau n mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesa i s se perfec ioneze la nivel nalt, ci doar s ob in o diplom .