Ministerul Educaiei Tineretului si Sportului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea calculatoare informatic i microelectronic

REFERAT
La tema:Dreptul familiei

A efectuat:

st. gr

A verificat:
Chisinau 2011

1. Notiunea dreptului familiei

Societatea umana constituie un sistem logic oranduit si bine inchegat de elemente care se afla in raporturi si legaturi reciproce si care formeaza un tot intreg. Pentru a asigura ordinea si disciplina in societate este necesara o reglementare sociala a organizarii si functionarii elementelor ei constitutive. Reglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala si normativa. Daca reglementarea individuals se face prin adresari personale concrete, pentru cazuri concrete si sunt valabile pentru o singura data, atunci reglementarea normativa este cu mult mai complexa si presupune o dirijare a comportarii umane prin intermediul anumitor modele, etaloane, adica prin intermediul unor reguli generale de conduita, care se atribuie la toate cazurile de genul respectiv, reguli carora trebuie s3 se supuna toate persoanele ce nimeresc in situatiile programate. Dat fiind faptul ca relatiile sociale sunt extrem de variate, extrem de variate sunt si normele sociale ce reglementeaza aceste relatii. In cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele categorii de norme: etice (de morala), obisnuielnice (obiceiuri), religioase, juridice, politice, tehnice, etc. O modalitate a normelor sociale o constituie normele juridice. In definitiile intalnite in literatura de specialitate, cu privire la norma juridica, sunt evidentiate acele insusiri care permit deosebirea normelor juridice de celelalte norme sociale. Astfel, in unele viziuni, in norma juridica se vede regula sociala de conduita generala si obligatorie, elaborate, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca este cazul, prin forta coercitiva a statului. Dupa parerea lui I. Dogaru, norma juridica este o regula de conduita generala, impersonala si obligatorie care exprima vointa electoratului infatisat de organul legislativ, regula al carei scop este de asigura ordinea sociala si care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, la nevoie prin constrangere. Normele juridice intr-un stat, oricat ar fi de deosebite unele de altele prin continutul si forma lor. Reprezinta totusi, o anumita unitate in ansamblul lor, fiind legate intre ele sj organizate intr-un anumit sistem. Ansamblul normelor juridice, organizate, structurate intr-un sistem pe baza anumitor principii, urmand o anumita finalitate ni se infatieaza ca dreptul unui stat. Astfel, sistemul dreptului apare ca un obiect complex, alcatuit dintr-un numar de elemente indisolubil legate intre ele. Care sunt criteriile in raport cu care se configureaza diversele componente de sistem ale dreptului? Majoritatea autorilor, plecand de la obiectul reglementarii juridice si metoda de reglementare in calitate de criterii principale, opereaza cu distinctia ramuri de drept si institutii juridice. Impartirea pe ramuri de drept trebuie sa porneasca de la obiectul reglementarii juridice ca un cr iter in fundamental. Caracterul distinct si unitar, trdsdturile specifice ale relatiilor sociale dintrun anumit domeniu sau sector de activitate fac necesar sj posibil, ca ele sa fie reglementate de o categorie aparte de norme. Prin metoda de reglementare se are in vedere modul in care statul actioneaza asupra unor relatii sociale. Astfel, se pot distinge metoda egalitatii juridice a subiectelor, metoda autoritara etc. Se considers ca obiectul reglementarii (specified relatiilor sociale) reprezinta criteriul obiectiv de formare a ramurii de drept, iar metoda, criteriul subiectiv, determinat de vointa legiuitorului. Prin imbinarea acestor doua criterii se explica de ce in unele cazuri relatiile sociale de acelasj tip sunt reglementate de ramuri de drept distincte sau de ce aceeasi metoda de reglementare se foloseste de catre mai multe ramuri de drept, ori de ce in cadrul aceleiasi ramuri de drept se folosesc mai multe metode. In viziune traditionala ramura de drept poate fi definita ca fiind un ansamblu distinct de norme juridice, legate organic intre ele, care reglementeazd relatii sociale ce au acelasi specific, folosesc aceeasi metoda sau acelasi complex de metode. Reglementarea complexului de relatii sociale care se formeaza in legatura cu familia sj in cadrul familiei se face de un ansamblu de norme Juridice ce se grupeaza in cadrul dreptului familiei ca ramura distinctu

De drept Deci, prin obiectul reglementarii dreptului familiei trebuie sa intelegem domeniul specific de relatii familiale asupra cdrora isi exercitd actiunea toate normele ce aledtuiese ramura dreptului familiei. Relatiile sociale asupra carora isj exercita actiunea toate normele ce alcatuiesc ramura dreptului familiei sunt evidentiate in art. 3 din Codul familiei (in continuare C.F.) care stipuleaza: Prezentul cod stabileste conditiile si modalitatea de incheiere, incetare si declarare a nulitatii edsatoriei; reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ndscute din casatorie, rudenie si adoptie; conditiile, modalitatea, formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor rdmasi fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile; precum si alte relatii sociale similare celor familiale 6 Putem distinge unele momente specifice relatiilor familiale si anume: - ele apar din fapte juridice specifice - casatorie si rudenie, maternitate si paternitate, adoptie si tutela etc; - din aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale (de exemplu, dreptul la stima si sprijin moral, la nume si domiciliu, la viata i sanatate; obligatia de fidelitate conjugala, de educatie si protejare a copiilor etc.), cat sj relatii patrimoniale (de exemplu, dreptul de proprietate, de abitatie; obligatia de intretinere etc); - reglementarea raporturilor patrimoniale dintre subiectele de drept familial nu-sj are temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial, ci in comunitatea si separarea de interese ale lor, relatiile patrimoniale fiind o consecinta a relatiilor personale nepatrimoniale, si nu invers; - drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor i nu pot fi cedate persoanelor terte etc. Dreptul familiei, ca orice alta ramura de drept, reprezinta unitatea mai multor institutii juridice strans legate intre ele prin obiectul lor i prin anumite principii i metode comune: institutia casatoriei, rudeniei, filiatiei, adoptiei etc. Tinind seama de cele expuse mai sus, putem defini dreptul familiei ca fiind totalitatea normelor juridice care reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere, precum si alte relatii sociale similare celor familiale ce se stabilesc intre sabiectele de drept familial aflate pe pozitii de egalitate. Consideram ca definitia data cuprinde toate elementele caracteristice dreptului familiei si anume: - dreptul familiei este o ramura a sistemului de drept din tara noastra, adica o totalitate de norme juridice. Normele juridice aplicate in dreptul familiei in majoritatea lor sunt imperative si mai putin dispozitive. Ele sunt cuprinse in izvoarele dreptului familial (Constitutie, Codul familiei si alte acte normative), acestea formand continutul dreptului familiei; - al doilea element al definitiei dreptului familiei Tl constituie obiectul reglementarii. Dupa cum reiese din definitie dreptul familiei reglementeaza relatiile familiale, adica relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere, cat si raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie; - el de-al treilea element se refera la subiectele relatiilor de familie. Subiectele dreptului familiei necesita o calitate speciala - cea de sot, parinte, copil, ruda. Asa dar, acestea pot fi: soti sau fosti soti, parinti si copii, frati si surori, nepoti si bunei, copil si educator, tutore, curator, autoritate tutelara etc. - si in sfirsit,al patrulea element al definitiei se refera la pozitia juridical a subiectelor dreptului familial de egalitate juridical,prin care se intelege ca una din parti nu se subordoneaza celelalte ,adicain raportul juridic de drept familial partil se afla pe pozitie de egalitate juridica. Termenul dreptul familiei poate fi intalnit si in alte sensuri: dreptul familiei - ca stiinta; dreptul familiei - ca obiect de studiu. Dreptul familiei ca stiinta are ca sarcina crearea bazei stiintifico-ideologice pentru cadrul de reglementari ce tin de domeniul dreptului familiei ca ramura. Deci, prin dreptul familiei ca stiinta intelegem invatatura (studiul) despre dreptul familiei, adica sistemul de categorii, concluzii si

conceptii despre raporturile juridice familiale. Stiinta dreptului familiei studiaza o serie de probleme legate de raporturile de familie in coraportul lor cu alte stiinte: juridice (de drept civil, penal, administrativ, al muncii si protectiei sociale etc.); istorie, sociologie, psihologie etc. Ca si alte stiinte, stiinta dreptului familiei se afla in continua dezvoltare, apar noi conceptii care reflecta evolutia familiei. Prin concluziile sale stiintifice fundamentate, stiinta dreptului familiei ajuta practicii sa aplice corect legile si contribuie la: ocrotirea familiei intemeiata pe stima si afectiune reciproca; realizarea egalitatii depline in Drepturi intre sot si sotie; exercitarea drepturilor parintesti si indeplinirea obligatiilor lor in interesul copilului etc. Dreptul familiei ca obiect de studiu (discipline didactica) are ca sarcina asigurarea, in baza noilor realizari ale stiintei si a normelor existente, instruirii studentilor facultatilor de drept in acest domeniu, cat si a informarii persoanelor cointeresate cu un sistem de cunostinte si informatii despre dreptul familiei. Trebuie sa deosebim categoria dreptul familiei ca sistem de norme de drept de categoria legislate familiala, care deseori sunt calificate drept identice. Termenul legislate familiala inseamna sistemul de legi si alte acte normative ale organelor de stat in care sunt consfintite normele de drept familial.