High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
graiul românescdin Sêfdû.
19 Cmo ') nu sum vreden clemd-mc tcvtilid, fé-me ca
ş
i ur de telî teja
Ń
î
(s.
deteii slughe).
20. Sculându-se verit-ala ciace seu. Can a
!
)
înc
ă
largo fost vëd.ut-1'a ciace Iui,
ş
ide milina gânit-s'a '),
ş
i têrlinda ')c
ă
dut-a pré gutu lui
(s.
pré cerbice alui)
ş
i bu
ş
nit-1'a.
21. Si dis-a luî filiu: Ciace, pecat-am în ceru
ş
i în tire, cmo nu sum vreden
(s.
de-niu) cletna-me filiu teu
(s,
tev).
22. pis-a pac ciace Iu seu slughe : vred
5
)
ducc
Ń
î
(s.
purta
Ń
i) cela maî bur vc-stitu
(s.
cela maî mu
ş
at vestitu),
ş
i învcsti
Ń
t-1,
ş
i daie
Ń
î pfirstenu în mâraIu?,
ş
i înc
ăŃ
a
Ń
î piciorele luî.
23.
Ş
i dopelei
Ń
t ') graso vi
Ń
elu,
ş
i ucide
Ń
î,
ş
i mucam
ş
i se veselimu.
24. Cân
(s.
che) av cesta filiu meu mortu
fost,
ş
i verit-a viiu
(s.
viiu s'a f
ă
cut);plierdut-s'a
ş
i aflat-s'a,
ş
i pocînit-a
7
)veseli-se.
25. Fost-a pac a luî filiu cela maî beteru în
campania,
ş
i can a vcrit
ş
i maî apropede casa audit-a mujica
ş
i choru
(s.
jocu).
26. Si clemat-a un de slughele
ş
i întrebat-a
ie, ce ra cesta fi.
27.
Ş
i cela li a dis: Fratele tev verit-a,
ş
i
ciace teu ucis-a vi
Ń
elu grasu, che l'asar
8
) primit.
28. Mâniat-s'a
9
)
ş
i n'a vrut mere in nutru.
Ciace pac a lui mess-a f
ă
r
ă
ş
i pocînit-aruga-1
(s.
pocînit l'a ru<>;i).
Dup
ă
graiul românescdin
Ş
u
ş
ncvi
Ń
a.
19.
Si nu sum vreden clem
ă
a tcv filiù vechï '),
(s.
nu sum rentie ' destoien a tevfiliu fi), fc-mc ca si un tejac a tcv.
20. Ie sculat-s'a
ş
i pac a mess c
ă
tre a scv
ciace,
ş
i când a fost largo de casa l'azagledit a luî ciace,
ş
i durut-a irimaciaceluî de ie
(s.
1-a durut irima),
ş
ia têrlit c
ă
tre ie, pac l'a c
ă
tat
(s.
l'aacft
Ń
at ») pe dup
ă
gut
ş
i bu
ş
nit-1'a.
21.
Ş
i filiu dis-a Iu ciace: Ciacio, io am za-
gre
ş
it contra de cer
ş
i tru'n tire,
ş
i nusum vreden clema a tev filiu vechi.
22. Atunce ciace dis-a lu scie slughe: Du-
ce
Ń
i
(s.
Aduce
Ń
i
a
) ocTa ') cea mal bur
ă
roba,
ş
i învesti
Ń
i-],
ş
i pure
Ń
î pârstenupré a lin géget,
ş
i înc
ăŃ
a
Ń
î a luî pi-ciôrc.
23. Si ucide
Ń
î ur gras vi
Ń
d
5
), che rem munca
ş
i veseli.
24. C
ă
«} cesta filiu a mev mort a fost,
ş
i
pac i viiu;
ş
i plierdut a fost,
ş
i pac s'aaflat.
25. Filiu cela bctcru fost-a in polîe,
ş
i când
vcrit
ş
i prope de casa a fost, a avditmujica
ş
i juca
7
).
26.
Ş
i clemat-a ur de hlape
Ń
î
ş
i întrebat-a,
c
ă
ce-î cea.
27.
Ş
i cela dis'a: A tev frate verit-a,
ş
i tev
ciace ur gras vi
Ń
el ucis-a, c
ă
-1 are sar.
28. Ie s'a mâniat pac,
ş
i n'a vrut în luntru i.
Ciace a luî iese f
ă
r
ă
(s.
afar
ă
)
ş
irog
ă
-lu.
') Prescurtare din acmoce. 2) n, auxlliariu la fost. 1) vechi, adv. mat mull. 2) rentU>, adv. înn-
mc ganesc, lut. moveor. <) têrlinda, ge- inte, de aci înainte. 3) Esist.1 in
Ş
u
ş
nevija tendin
Ń
a de
rundiu adverbial, alergând înainte. 5) Vred, adv. re-
a
elimina pe
a
ini
Ń
ial, ast-fel de esemple avem aici
*J
d
»peIei, v.aaduce,germ.fuhren.'J poclni, în cuvintele: acu
Ń
ii, afla, aduce, afar*. «) ocïa,
J' *
lnce
P
e
-
8
) s
ă
n
ă
tos. •) Constat
ă
m aie!, c
ă
esist
ă
ş
i aici. ») vi
Ń
e, séû vi
Ń
el, m., art. vi
Ń
elu; vi
Ń
ea f.
ectul Românilor din Istria vocalele întunecate
d
ş
i 6) Se observ
ă
în grain oscila
Ń
iunea între eh e si cS.
'
precum
?' vocalele diftongice /(ea)
ş
i
o
(oa).
i)
juca, ca substantiv.
Dup
ă
graiul românescdin Jeianî (Lejane).
19.
Ş
i nu sum vise ') vredcn, che io me
clemu a tev filiû, fé-me ur tejac a tcv.
20. Ie s'av scolat
ş
i mers-aù la sev ciôie,
ş
i
când au fost colé departe l'au vfidutciôie a luî,
ş
i l'av durut irima,
ş
i autârlit
*)
c
ă
tre ie,
ş
i l'au ac
ăŃ
at de dup
ă
cap,
ş
i atunce l'au
ş
utcat
(s.
sutcat-l'au ').
21. Nego filiu î-lî dice: Ciôie, io am gre
ş
it
sub nebo
ş
i între tire,
ş
i nu sum visevreden, che io me clemu a tev filiû.
22. Ncgo ciôie dis-au a seloré hlap
Ń
î
4
): a-
duce
Ń
î cea mal mu
ş
nta roba
ş
i învc-sti
Ń
i-1,
ş
i da
Ń
î-î-lî arelu pré géget,
ş
ipostôle
6
) pré piciôre.
23.
Ş
i dopelii
Ń
î pitait
6
) vite
(s.
gras vite),
ş
i za-
coli
Ń
i-1
ş
i muncanda') na rem veseli
8
)
24. Ca cesta filiu a mev a fost mort,
ş
i
viiu •) s'a f
ă
cut ;
ş
i plierdut a fost,
ş
tpac' s'aû allât,
ş
i se pocïnez veseli
(s.
ş
i s'a pocînit veseli).
25. Nego
lu
) cela maî betoru filiu a fost in
polîe,
ş
i când era aprôpe de cas
ă
a-tunce avdit-au cânt
ă
")
ş
i jocu.
26.
Ş
i ie clemat-av ur hlape
Ń
a luî,
ş
i în-
trebat-au, ce ra cea fi.
27. Ie MI pac dice, a tev frate av verit,
ş
i
zacolit-aû a tev ciôie ur pitait vite,che l'are înc
ă
sar.
28.
Ş
i atunce a fost mânios,
ş
i n'a vrut i
în nuntru. Aluneca a verit a luî cioicafar
ă
ş
i l'au rugat.
')
v
i ; e, mal, mol mult. ") fugit.
3
)
ş
utea, .1«.Irula. <)
a
seloré
(s.
selura) hlap
Ń
î, a hlap
Ń
ilor
*«!• H l ap s t, muncitoriû cu cjiu.l,p1. h l ,1 p
Ń
t. 5) sing.
Poslolâ, înc
ă
l
Ńă
minte, germ. Schuh.
6
) îngr
ăş
at.
'
m
u ne and a, gerundiu adverbial. ») na cores-punde la „
a
p
ron
j,
crs
. 9;
v
; j
Uj
cu
c
]
0
i ,. ioj
^
pac,
) substantiv format din infinitiv, d. e. o m n •v
at
* c fui t A, o frumos
ă
cântare.
Dup
ă
Jivaugeliariul românesctif
ă
n't de Diaconul Coresi in a.
19.
ş
i de acmu nu sûntù destoinicû se me
chemû fiiulû tëu • f
ă
-mc ça unulû de în n
ă
emnicii tcî •
20.
ş
i se scul
ă
duse-se c
ă
tr
ă
p
ă
rintele luî •
înc
ă
élu departe era vëcju-lû élu p
ă
-rintele lui
ş
i-i fu mil
ă
dinsul (d'insul) •
ş
i curse c
ă
du pre ccrbicea luî
ş
i s
ă
-rut
ă
elu •
21. d'
50
lui fiiulû • p
ă
rinte gre
ş
ii la cerî
ş
i
înaintea ta •
ş
i de acmu nu sûntù de-stoinic
ă
a me chema fiiulû teu •
22. dise p
ă
rintele c
ă
tre robiî lui • aduce
Ń
i
vesmêntulû de ântaiû •
ş
i îmbr
ă
ca
Ń
ielu •
ş
i da
Ń
i inelulû la mâna lui -
ş
ic
ă
l
Ń
unî la piciore •
23.
ş
i aduce
Ń
i vi
Ń
elulu hr
ă
nit
ă
de-lû jun-
ghie
Ń
î •
ş
i se mânc
ă
mu se lie veselimû •
24. c
ă
fiiulû micû acesta mortû era
ş
i in-
vise •
ş
i pierdu
Ń
ii era
ş
i se afl
ă
ş
i în-cepur
ă
a se veseli •
25. era fiiulû lui cela mal marele la sate •
ş
i ca vine apropie-se c
ă
tre cas
ă
audicânt
ă
ri
ş
i glasuri •
26. si chem
ă
unulû de în fecior! întreb
ă
ce
sûnlû acestea •
27. elu disc lui • c
ă
fratele tëu au venit -
ş
i
junghe p
ă
rintele tëu vi
Ń
elul hr
ă
nitu •
c
ă
s
ă
n
ă
tosu elu priimi •
28. mânie-se si nu vrea se între • p
ă
rintele
luî e
ş
i ruga ci •
graiul românesc din B c f d o.
29. Si respundendo
(s.
respundendo) dis-aIu ciace scv: Vcdî câta anî slujescu
Ń
ie,
ş
i n'am nic dar pritrecut tev man-dat
(s.
zapovet),
ş
i nic dar ') nu mi-alicdu dat, de rasï
(s.
che ra
ş
i) cu pricteliimeii me veseli.
3C. M
ă
dup
ă
cea acesta tev filiu, carle apoidit
2
) tot a seu ave cu curveleverit, ucis-aî a luî vi
Ń
elu grasu
(s.
î-aî ucis).
31. M
ă
ie îns dis-a lui filiu: tu 'stî
D
) cu mire în tota vreme,
ş
i tot a mev ie a tev.
Dup
ă
graiul românesc d in
Ş
u
Ń
nevif a.
29.
Ş
i ie odgovoria
(s.
ie odgovorit-a) luî
sev ciacc: Cavt
ă
, câtï anï te slujcz, sinic dar n'am a tele zapovite falit,
ş
inu mi-aî vrut da ur ied, se ra
ş
î io cua meii priatelî veseli.
30. M
ă
zacî <) a verit a tev filiu, carie a
tot poidit cu curbele, li ucis-aî grasvi
Ń
e.
31. M
ă
ciace dis-a Iu filiu: Tu
ş
ti în tota
vrema
(s.
va vec) cu mire.
32. Bire ie acmoce juca
ş
i veseli-se, ca av 32. Bire ie, c
ă
noî ne veselin (= veselim),cesta fratele tev mortu fost
ş
i viiu s'a
ş
i c
ă
smo
*)
de bura volia, che a mev
filiu fost-a mort
ş
i viiu-Î acmo, plierdut a fost,
ş
i flat-s'a
(s.
aflat-s'a).
(Scrisa de noi în a. 1887 dup
ă
traducerea, ce ne-af
ă
cut'» din textul Vulgate!, P
ă
rintele A n t. M i c e t i c I,preot în Rozzo, român din comuna Bêrdo).
(Traducere f
ă
cut
ă
in a. 18S7 cu doî
Ń
eranl românî
din comuna
Ş
u
ş
nevi
Ń
a. — Atât în
Ş
u
ş
nevija cât
ş
i in
Jeianî ne-am folosit la acesta traducere nuniaî de textulgerman al SocîetS
Ń
iî bibi. britanice).
Dup
ă
graiul ro_m
ă
1. Ad
ă
Ń
ie
(s.
aduce
Ń
ie) la minte, Domne,
ce a pre noî verit. Caut
ă
ş
i vedlnostra ru
ş
ire.
2. Nostra ave de ciaciï nostriî dat-s'aù lu
aîl
Ń
iî,
ş
i casele nostre la celiî din a
Ń
e ')
locure .... *• Apa nostra beiem cupineziî; lemnele
nostre cu draghinia ') amo cumperat.5. Pre cerbicea nostra vor iarâmu
4
) pure,
Ş
i la cclî ce lucrat-au, nu s'a dat o-
1
-iacii nostriî pecat-au
ş
i nu 'seu
s
),
ş
i
-'•
a lor mari peca
Ń
î portat-amo.
DIN PLÂNGERILE I
n e s c din Bêrdo
>
),
8. Hlap
Ń
iî nostriî s'a pus preste m I,
ş
i n'afost carie ra na cumpera de lormârî ....
15. Finit-a
(s.
smincheit-a) bur
ă
volia de
irima nostra,
ş
i jocu nostru s'a tornat în planctu
(s.
în jale).
16. Cadut-a cruna de capu nostru,
ş
i vaï a
noî che am pccat.
17. Din cea s'a irima nostra rcjalit, si oclii
nostriî s'aû înclis.
21. Torn
ă
-ne, Dômne, la tire,
ş
i noî 'remturna la tire; fé nove dilele nostreca
ş
i cum m'antîe
8
) fost.
')"><* o-da,î..,
T
.
pold
,
sc
. ,
)sti
,'stVsI-es,I. ')Traducere de P
ă
r
. A n t. M i c e t i c I din Ruzzo. >•!««. >} pré, m
are
. .,
jugu)
. ., ,
unt
_
î) zacT, dup
ă
ce, îns
ă
. *} suntem,s *) J. m'a ne h e, niai înainte.
f
ă
cut, plierdut fost,
ş
i aflat-s'a.
se fim.
Add a Comment
fluturasha06left a comment
boemu replied:
sargassusleft a comment
ElChupanibreleft a comment