Stilul romanic -a aparut in Franta, la Cluny, in sec.

al X-lea -urmeaza artei carolingiene, este primul stil international -evolutia istorica poate fi urmarita din sec. X-XII in toate tarile Europei cu t raditie romana, pana la rasarit, in Transilvania In Franta -constructiile caracteristice ale epocii sunt castele feudale, manastiri si bise rici; Castelele nobililor asigurau locuita seniorilor feudali, ele fiind si fortarete in caz de atac. Asezate pe inaltimi, adaptate la terenul accidentat, erau inconj urate de ziduri groase si inalte, construite din blocuri de piatra, in partea su perioara fiind prevazute cu creneluri, zid de straja si turnuri de aparare. Inco njurate de santuri de apa,traversarea se facea cu ajutorul podurilor mobile. Elementul central al castelului era donjonul, care avea infatisarea unui turn in alt, cu intrarea plasata mai sus de sol si cu ferestre mici si inguste avand fun ctia retragerii ultime in caz de atac. Castelul era constructia reprezentativa a epocii, exprimand autoritatea feudalului asupra teritoriului care ii apartinea. Putine castele au rezistat timpului. Cele mai mult, aflate in Franta, dateaza di n sec. al XI-lea si al XII-lea. In Italia, la San Gimignano, in Toscana, se pastreaza o suita de turnuri feudale . Apartinad familiilor rivale de seniori, ele impresioneaza prin inaltimea si so liditatea constructiei. Arhitectura religioasa Cluny, aflat in Burgundia, a fost locul construirii unei manastiri ridicate de o rdinul calugaresc al benedictinilor, intre 954 si 981. Aici a fost elaborate sti lul romanic, primele elemente ale planului, structurii, sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice. Bisericile romanice au devenit locurile de cult, raspandite in secolele al XI-le a si al XII-lea in toata Europa central si apuseana, cat si locurile de refugiu in timpul navalirii barbarilor. Ele pot fi intalnite din Spania pana in Romania (Transilvania) si Polonia, din Norvegia si Islanda pana in Siria si Palestina, c eea ce demonstreaza marea circulatie a ideilor purtate de calugari si nevoia de omogenizare. Biserica manastirii din Cluny este considerata, in istoria stilului romanic, pri ntre cele mai representative monumente religioase, ramanand prototipul morpholog ic al stilului. Planul bisericii romanice continua traditia planului bazilical. Elementele compo nente sunt: -o nava centrala -2,4 nave laterale -un transept (uneori 2 ca la Cluny) -absida (numita si cor sau altar) -absidiolele (capelele) -de ambulatoriu (corridor de comunicare in jurul absidei) Elevatia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice: -nivelul arcadelor, ca re despart spatiile navei central si ale navelor laterale; -tribuna sau triforiumul, etaj superior situate deasupra navelor laterale;

-nivelul ferestrelor, care permiteau patrunderea luminii directe in nava central a; Sistemul de acoperire, in functie de material, era: - sarpanta aparenta (lemn); - bolta romanica (semicilindrica cu sectiunea semicirculara) piatra. Aici se fol oseau boltari, bucati de piatra taiate si fatuite astfel incat sa se imbine una cu alta pentru a inscrie semicercul arcului curb. Boltarii creau astfel semicerc urile paralele ale boltii, pe toata lungimea acesteia, din loc in loc, la interv al egale, bolta fiind intarita cu centuri numite arce doubleaux care dublau si s ustineau bolta in punctele slabe. Structura, scheletul constructiei, era formata din bolta romanica cu formle semi cilindrice in plin cintru si bolta in leagan , sustinuta de arce doubeaux, la randul lor, sprijinte la interior pe coloane si la exterior pe contraforti. Masivi de z idarie, contrafortii preluau la exterior impingerile boltii. Grosimea contrafort ilor era direct proportionala cu unghiul facut de deschiderea arcului semicircul ar si cu impingerile acestuia catre exterior. Plastica fatadelor prezinta caractere specific indeosebi la fatada vestica, unde portalurile marcheaza intrarile. In general, fiecare nava are correspondent un portal, respective bisericile cu trei sau cinci nave au, corespunzator, pe fatad a vestica trei sau cinci portale de intrare. Portalul are ca elemente specific timpanul, de forma semicirculara, situate in p artea de deasupra intrarii acoperita cu reliefuri; Lintelul, pe care sta timpanul, traversa orizontala, incastrata in zidurile late rale de piatra. Lintelul este sustinut median de verticala unui stalp central, c are desparte intrarea in doua parti. Deasupra timpanului este arhivolta. Formata din semicercuri de zidarie in profil , cu sculpture in relief, aceasta il onoreaza ca o diadema. Arcatura se sprijina pe colonete, imbratisand intrarea in dreapta si in stanga. Semicercurile impodo bite cu reliefurile arhivoltei, numite voussures, sunt construite ca retrageri s uccessive, motiv pentru care poarta numele de timpan lunetar . Capitelele coloanelor suport ca si baza lor au discrete sculpturi in relief. Caracteristici ale plasticii fatadelor: -desfasurarea cladirii pe orizontala, masivitatea zidurilor, groase de 1-1,5m, a usteritatea si severitatea zidurilor, neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse s au relief. -ferestrele mici si inguste, cu deschiderea mica la exterior si largita la inter ior, pentru marirea conului de lumina. -separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea volumetrica proprie si ac operisul separat pentru fiacare incapere. Ultimele doua caracteristici asigura rigoarea, logica si claritatea compartiment arii, citirea planului de la exterior, de aici denumirea de arhitectura sincera . Sculptura in relief Oamenii erau inspaimantati de apropierea Apocalipsei, deci portalurile prezentau in panourile timpanelor reliefuri cu tema Judecata de apoi. In axul central, Ii sus Judecatorul este prezentat in mandrola (element stilizat sub forma de sambure de migdala), la dreapta si stanga, descrescand ca inaltime pana la limitele mini me, sunt prezentate personaje umane aflate in timpul judecatii. Ingeri si demoni

au balante in mana, pe talere fiind asezate sufletele celor ce urmeaza a fi rep artizate in rai, ori in iad. Solutiile morfologice folosesc legea cadrului. Compozitia stangace propane solut ia repartizarii frontale a personajelor in semicercul timpanului, urmarind descr esterea dimensiunilor catre margini si marirea lor spre centru, unde se afla Iis us, a carui inaltime este egala cu axul vertical median. Cresterea sau descreste rea dimensiunilor personajelor, in functie de cadrul semicircular al timpanului, a primit numele de legea cadrului. Stilizarile formelor urmaresc sugerarea suferintei. Angularitatea siluetelor cre aza o ritmica nelinistita, fractureaza continuitatea spatiului. Toate personajel e apartin unei lumi patetice, in suferinta si durere. Sculptura in relief de la capitelurile coloanelor au subiecte inspirate din Bibl ie, scene din Noul Testament, precum Cina cea de Taina sau stilizari ale fiintel or grotesti si fantastice. Simplificarea formelor, gestica pantomimica impresion eaza prin economia mijloacelor si pregnanta austeritate. Sculptorii au fost inspirati de creatiile greco-romane. Temele iconografiei, ela borate conform principiilor dogmei religioase, au avut in sursele biblice subiec tele inspiratiei artistice: Apocalipsaul, Judecata de Apoi, Pacatul originar, Sa crificiul lui Abraham. Pictura si artele decorative Se dezvolta in atelierele mestesugaresti din cadrul manastirilor. Pictura de man uscris continua traditia secolelor precedente, cunoscand o mare dezvoltare in Fr anta, Anglia, Italia si Spania. Un loc deosebit il ocupa tesaturile. La biserica din Bayeux, din Franta, era exp usa o tesatura care in timp a devenit faimoasa, numita tesatura de la Bayeux, ce lebra datorita dimensiunii mari si a fortei de expresie a stilizarii naratiunii. Compozitia prezinta episoade din luptele de cucerire a Angliei de catre normanzi in secolul al XI-lea. Biserici representative: - Paray-le-Monial si Sainte Madeleine din Vezelay -Saint Trophimes din Arles -Notre-Dame-la-Grade din Poitiers Biserica Saint Trophimes din Arles: Stilul romanic in afara Frantei Anglia: catedralele din Peterbrough, Winchester, Durham au urmat modelelel franc eze Germania: catedralele imperial din Mainz, Worms si Speyer Spania: Catedrala Santiago de Compostela Italia: o viziune noua. In lucul structurii romanice massive, din blocuri mari d e piatra, a fost folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar int re doua placaje. Vechile traditii constructive ale conceptiei ingineresti din Ro ma antica s-au pastrat in continuare. La Pisa a aparut arhitectura gratioasa a unui stil original care recomanda etaja rea arcaturilor si decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura.

Romanicul florentin era caracterizat de siluete inspirate din arta antica, iar i n decoratie cu alternante din marmura alba si verde la exterior. Pe teritorul Romaniei -catedrala de la Alba Iulia, din care se pastreaza un relief de timpan cu scena Majestas Domini. A fost distrusa de tatari si refacuta sub numele de Catedrala c atolica Sfantul Mihail, arhitectura romanica tarzie. Abia in sec. XIII stilul romanic se instaleaza si la noi, in Transilvania, dator ita coloniilor de sasi si ordinelor calugaresti sosite din vestul Europei. Biserica evanghelica Sf. Mihail din Cisnadioara a ramas in stare originala si e considerate cea mai veche. Monumentele din aceasta perioada sunt modeste ca infatisare, dar au elementele m orfologice specifice stilului. Constructii din piatra, bazilici cu trei nave, cu acoperisurile distincte pentru fiecare incapere, cu arce semicircular si ferest re inguste sunt la Cisnadioara, Ocna Sibiului, Cisnadie, Noul Sasesc. -Manastirea Igris din Banat si manastirea Carta din jud. Sibiu. Bibliografie: Manual de istoria artei, vol I, Adriana Botez-Crainic