METODELE DE INVESTIGARE iN GINECOLOGIE Be ginecologic cuprinde: anamneza, investigatiile clinice generale si examenul local completat cu examinari paraclinice si de laborator, adapta- te cazului. Anamneza precede examenul ginecologic si trebuie s4 cuprinda date ge- nerale despre bolnava (din pasaport), acuzele, datele din fisa de observatie cli- nica, antecedentele personale. Motive, pentru care o bolnava apeleaza la gine- colog, sunt, in general: —tulburarile menstruale : amenoree, hipo- sau oligomenoree, menoragie, metroragie; . — tulburarile functionale: sterilitate primara sau secundara, frigiditate, prurit vulvar etc. ; —leucoreea; — durerile abdominale, lombare, dismenoreea; —cresterea in volum a abdomenului; — febra si alterarea starii generale. Acuzele bolnavelor sunt foarte diverse si depind de localizarea, raspandi- rea procesului patologic, particularitatile SNC (starea emotionala a femeii). fn analizarea acuzelor, prezentate de bolnava, trebuie s& se ia in conside- rare posibilitatea neconcordantei lor cu datele obiective ale examinarii. jn cadrul anamnezei se va insista asupra urmatoarelor date personale : var- sta, ocupatia, antecedentele. Varsta bolnavei furnizeaza unele presupuneri des- pre procesul patologic. Astfel, hemoragia din caile genitale in perioada maturi- zarii sau maturitatii sexuale poate indica disfunctia ovarelor, iar in perioada climacterica si in menopauza — tumori maligne. O deosebita importanta are si ocupatia: temperaturile jnalte, joase, ridi- carea greutatilor, abuzul de preparate chimice, vibratia, conditiile antisanitare s. a. pot fi cauza aparitiei diferitelor maladii ginecologice. Antecedentele personale fiziologice includ informatii privind data apariti- eicaracterelor sexuale, varsta cand a aparut prima menstruatie (menarhe) si ca- racterul ei, perioada de timp cAnd s-a stabilit ciclul menstrual regulat, caracte-46 GH, PALAD! # GINECOLOGIE rele ciclului menstrual privind durata, abundenta, durerile, ct si inceputul vie- tii sexuale cu influentele sale, data ultimei menstruatii normale. Datele despre functia sexuala sunt la fel foarte importante. Culegem date despre debutul vietii sexuale, particularitatile ei, prezenta atractiei sexuale (li- bidoului) si satisfactiei sexuale (orgasmului). Stabilirea sau lipsa ultimelor se ob- serva in cazul infantilismului, afectiunilor ginecologice sau extragenitale. E ne- cesar de concretizat daca se foloseste sau nu contraceptia. in caz de raspuns pozitiv se precizeazi metoda de contraceptie (intrauterind, hormonala, mecani- ca sau chimica, locala s. a.), eficienta ei si efectele adverse. Prezinta interes an- tecedentele personale obstetricale, ce cuprind numarul si felul nasterilor, avor- turilor, complicatiilor acute. Antecedentele personale patologice. Se precizeaza daca pacienta a avut di- verse maladii interne sau chirurgicale, gradul si intensitatea lor si a sechelelor, cdutand sa vedem daca acestea nu au influentat asupra aparatului genital, atat anatomic cat si functional. Istoricul bolii (anamneza morbi) e necesar sa fie consemnat foarte exact, amanuntit si metodic, notand toate detaliile. Sunt utile datele despre debutul maladiei (acut sau lent). Uneori bolnava poate numi ora imbolnavirii. Trebuie clarificat modul in care a decurs maladia, simptomele initiale, urmarindu-se evo- lutia acesteia in continuare. Se evidentiazi metodele de tratament, rezultatele examenclor de laborator, ce au precedat adresarea pacientei la specialist. Examenul clinic ginecologic cuprinde examenul general si examinarea gi- necologica speciala. Examenul general furnizeaz& date pretioase despre bolnava. De obicei, prima informatie o primim de la prima intalnire cu pacienta si presupune de- terminarea tipului constitutional, starea tesutului subcutanat, tegumentelor, glandelor mamare, pilozitatii, masurarea tensiunii arteriale, termometria etc. Se incepe cu determinarea tipului constitutional, folosind datele antropometrice si de apreciere vizuala Tipul hipostenic (picnotic) — inaltime nu prea mare, extremititile scurte, umerii ingusti, bazinul lat, tesutul subcutanat bine dezvoltat, la fel ca si organe- le genitale. Tipul astenic — statura inalta, cutia toracica cu unghiul epigastric ascutit, sistemul muscular slab dezvoltat, uterul mobil, deseori se constata dereglari ale ciclului menstrual. Din cauza dezyoltarii slabe a muschilor planseului pelvian poate avea loc prolapsul organelor genitale interne. Tipul intersexual — statura inalta, scheletul masiv, umerii lati, bazinul aminteste de cel masculin. Organele genitale pot fi infantile, clitorisul — de di- mensiuni mari. Tipul infantil — se intalnesc unele semne de dezvoltare caracteristica : cor- pul proportional, bazinul ingust, organele genitale externe dezvoltate insufici-METODELE “ ent, vaginul ingust, uterul mic, glandele mamare au mameloane mici si plate. Prima menarhe apare tarziu, ciclul menstrual fiind cu dereglari. Majoritatea femeilor nu se fncadreaza in nici unul din tipurile sus-numite, combinand astfel semnele diferitelor tipuri. Examenul general include si aprecierea starii tegumentelor. Ne interesea- zA: coloratia, prezenta de vergeturi, cicatrice etc. in sarcina, dar si in hipercor- ticism apar vergeturi violacee, care cu timpul vor deveni sidefii. Cicatricele atrag atentia asupra unor interventit chirurgicale abdominale. Paliditatea tegumente- lor la bolnavele ginecologice poate indica o anemie (provocata de hemoragii de diferita geneza: hemoragii disfunctionale, uterine, tumori ale uterului, apople- xie ovariand etc.). La examinarea tegumentelor se atrage atentia asupra gradu- lui de exprimare si repartizarii tesutului adipos subcutanat, care depind in ma- re masuri de functia glandelor endocrine (hipofiza, glandele suprarenale, sexuale, tiroida). Aprecierea tesutului adipos se efectueaza prin metoda canta- ririi regulate periodice a femeii. La examinarea pielii ne intereseaza si starea pilozitatii. Jn norma, la fe- meie tesutul pilos e mai pronuntat in regiunea pubiana, marginea superioara fiind orizontala, in fosele axilare. Starea pilozitatii poate fi apreciata dupa c teva criterii. Hipertricoza — pilozitate excesiva pe sectoarele specifice organismului fe- minin (pubis, labiile genitale mari, fosele axilare), daca nu se observa devieri ale caracterelor sexuale secundare. Hirsutismul — pilozitate de tip masculin — cresterea parului pe fata, in ju- rul mameloanelor, pe linia alba a abdomenului; lipsa schimbarilor patologice din partea semnelor sexuale secundare. Virilismul — aparitia la femeie a unor caractere sexuale masculine. Poate aparea la orice varsta si este dependent de nivelul androgenilor in sange. Gradul de pilozitate se apreciaza dupa scara Ferriman-Golwei (fig. 3.1). Indicele hirsutic (Ferriman-Golwei) include: Indicele hormonal —suma punctelor ce reflecta gradul de pilozitate alcor- pului cu exceptia antebratului gia gambei. Indicele indiferent —suma punctelor, ce reflecta gradul de pilozitate al an- tebratului si al gambei. Indicele statusului androgenic la femeile de varsta fertila: a) indicele hirsutic normal — 1-7 puncte; ») pilozitate limitata — 8-12 puncte; c) hirsutism — mai mult de 12 puncte. Examinarea glandelor mamare Glandele mamare sunt 0 componenta a sistemului reproductiy feminin, un organ hormono-dependent, un organ-tinta pentru actiunea hormonilor sexuali, prolactinei si indirect a hormonilor altor glande (tiroida, suprarenale). Examinarea sanilor de catre ginecolog este obligatorie si se impune: femeilor