Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
5Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Alexandru Macedonski

Alexandru Macedonski

Ratings: (0)|Views: 593|Likes:
Published by Gabriela Lapusneanu

More info:

Published by: Gabriela Lapusneanu on Jan 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/05/2013

pdf

text

original

 
Alexandru Macedonski  modernizator al poeziei romane.S-a nascut la 14 martie 1854 la Bucuresti.A luat primele lectii in familie, apoi la un liceu din Craiova si, se zice, la un pension particular.A debutat cu poezia Dorinta poetului in ziarul Telegraful roman din Sibiu, in 1870.Editorual s-a produs in 1872 cu placheta de versuri Prima verba.In 1880 intemeiaza revista Literatorul, cu program declarat antijunimist. Initial Macedonski continuacolaborarea la Junimea, dar curand se profileaza atitudinea sa critica fata de Alecsandri, Eminescu siCaragiale.In 1883 scrie o epigram rautacioasa despre Eminescu si, fiind repudiate public, se autoexileaza in Franta(pana in 1885). In Franta e atras de aripa belgiana a simbolismului. Incepe sa scrie in limba franceza.Intors in patrie, lanseaza un prim manifest symbolist  Poezia viitorului (1892).In jurul societatii revistei Literatorul se grupeaza multi exponenti ai poeziei noi, intre care DimitrieAnghel, Tudor Arghezi, Ion Pillat etc.Publica volumele de poezii Excelsor (1895), Cartea de aur (1902), La calvaire de feu (1906), Flori sacre(1912), Poema rondelelor (1916).In 1920 termina ultima parte a Poemei rondelurilor,publica ultima poezie autumna in Universul literar la14 noiembrie, iar peste 10 zile se stinge din viata.Inzestrat cu sensibilitatea si firea visatoare a mamei sale si, totodata, cu temperamentul impulsiv,dominator al tatalui sau, Alexandru macedonski a avut de la natura darul de a fi poet, ba chiar unul cucaracter neordinar. Spiritul critic, atitudinea violenta, izbucnirea impetuoasa i-au fost specifice de-a lungulvietii, uneori prevaland asupra firii sale sensibile si visatoare, generatoare de poezie.Poate de aici vigoarea deosebita a spiritului antijunimist, antimaiorescian si  se putea oare altfel ? aneminescian al tanarului literat.Ce-i drept, curentul eminescian in poezia timpului era unul pastisator si stagnant, el  in mod obiectiv  secerea cobatut, si nu numai in cadrul conferintelor publice, dupa cum o facuse Alexandru Vlahuta, ci, maiales, in creatia propriu-zisa, ca aceea a lui George Cosbuc, de exemplu. Nu era normal ca toti tinerii sa-limite pe Eminescu, si pana in acest punct antieminescianismului lui Macedonski era de inteles si necesar.Dar Macedonski se dovedise inca in 1883 un antieminescian feroce, de neinteles in cazul unui poet detalent. Ca Eminescu l-a atacat nu o data, se stie de asemenea. Dar Macedonski nu numai se apara ori dareplici taioase, el intrece orice masura cand, in vara lui 1883, afland de interneraea lui Eminescu insanatoriu, pare sa jubileze : Un Xpretins poet, -acum/ S-au dus pec el mai jalnic drum/L-as plangedaca-nblamus/ estinul sau n-ar fi mai bun,/ Caci pana ieri a fost nauc,/ Si nu e azi decat nebun (citat dupa AdrianMarino, Viata lui Alexandru Marino, Viata lui Alecsandru Macedonski, Bucuresti, Editura pentru literatura,1966, p.191).Oprobriul public l-a determinat, in cele din urma, pe Macedonski sa plece in strainatate pentru un timpindelungat. A trebuit sa treaca vreo doi ani pana sa poata reveni in tara si sa-si reia activitatea.Am dat acest exemplu pentru a arata spiritul refractar al lui Macedonski la poezia timpului, fie aceasta a luiAlecsandri sau chiar a lui Eminescu. Macedonski a fost predispus spre nou, spre innoire, spre cautari asiduein domeniul creatiei. El adopta fata de junimism si eminesciansm o reactie de natura estetica : valorilor defactura clasica si romantica le opune valori de esenta modrna, simbolista, revista sa Literatorul devenindun factor activ al modernizarii literaturii romane, un initiator si un stimulator al experimentelor poetice, altentativelor de primire a limbajului artistic. Dupa cum arata cercetatorii creatiei lui, orientarisi practiciartistice care aveau sa triumfe dupa 1900 si chiar dupa primul razboi mondial isi au punctul de plecare inLiteratorul. Cu aceasta revista incepe, de fapt, in literatura romana, secolul XX. Se pot discifra in versurilelui Macedonski prefigurari simboliste, expresioniste, suprarealiste, sonuri de poezie pura. Excelsior(1895), Flori sacre (1912), Poema rondelurilor (1927) contin embrionar pe Arghezi, Bacovia, Philippide, IonPillat, Ion Barbu. Datorita demersurilor lui Macedonski si ale scolii sale, poezia romanesca rebela de lasfarsitul secolului al XX-lea s-a sincronizat cu cele mai insolite miscari inovatoare din Occident, ba chiar a
 
premers unora dintre ele (Dumitru Micu, Scurta istorie a literaturii romane, vol.1, Editura Iriana, Bucuresti,p.308).Retinem  din sursa citata  cateva contributii concrete ale lui Alexandru Macedonski la modernizareapoeziei moderne :-
 
Macedonski a scris versuri libere inca in 1879, adica inainte de consacrarea in literatura franceza aacestei modalitati prozodice prin Gustave Kahn ;-
 
In 1880 el publica poeziile Inmormantarea si toate sunetele clopotului, Lupta si toate sunetele ei,care  prin armonia imitativa obtinuta pec alea combinatiilor fonetice  anticipeaza practicilescolii armonisto  instrumentaliste pe care avea s-o fondeze Rene Ghil abia in 1886 ;-
 
Prin colaborarea, din 1886, la revista La Wallonie a lui Albert Mockel, poetul Noptilor, fara sa fieun simbolist propriu-zis, face parte paradoxal ?  dintre pionerii acestui curent literar ;-
 
Alexandru Macedonski a cultivat in mod pragmatic sugestia muzicala ; de exemplu, isi propune saimiteze  prin intreciocniri de consoane intentionate  dangatul clopotului : Un an, - danddani, leagan  dani vani ;-
 
Poetul n-a incetat sa fie cercetator de efecte si in proza sa, in care cerul, de exemplu, este o baltade aur ; prin volumele prozaice Cartea de aur (nuvele) si Thalassa (roman), Alexandru Macedonskipune inceputurile prozei romane de rafinament, acre avea sa fie cultivata mai tarziu de DimitrieAnghel, Gala Galaction, Tudor Arghezi si de alti maestri ai cuvantului ;-
 
Macedonski se dovedeste un modernizator indraznet al operei destiate montarii scenice, dupa cumne convinge postuma Le Fou ?-
 
Nefiind totalmente refractor la practica poetica nationala anterioara, Alexandru Macedonski estetotusi un mare modernizator al poeziei romane. Dovada sunt si ciclul Noptilor, si rodelurile, sipsalmii, in general  intreaga lui poezie.Ciclul Noptilor e o constructie poetica de o importanta principala in literatura romana. Desi nici aici nulipsesc unele motive si versuri aparte care ne aduc aminte de Eminescu, autorul lor a dat replica necesaraeminescianismului, care  oricat de genial  n-a epuizat posibilitatile de expresie ale unei intregi literaturinationale si, mai ales, posteminescianismului, altfel zis  curentului eminescian, inteles ca manie de a-lpstisa pe genialul precursor, de a scrie pe motivele creatiei lui, in tonalitatea poeziei lui etc. Macedonski asalvat poezia romana de o unilateralitate desfiintatoare.Dramatice in esenta, Noptile macedonskiene nu sunt pesimiste, dezarmante. Cuprizand elementeautobiografice, ele se ridica la generalizari indraznete de ordin filozofic. Ca tehnica de versificatie, ele nucedeaza in fata operelor cu un fond similar ale marelui inaintas. Abordand motivul deznadejdii in Noapteade ianuarie, autorul scoate in evidenta si faptul ca dejnadejdea il apasa nemilos (Nu mi-ai pus pe piept ostnca, mi-apasasi pe el un munte), dar si acela ca ea nu l-a lipsit de posibilitatea de a rezista (Dar mi-aidat si-a ta putere spre a nu fi de el strivit).Elementele de stira nu cedeaza celor din Scrisorile eminescie, fiind insa intelese ca motive pentru a seincadra in lupta si chiar a invinge : pe de-o parte  M-am nascut in niste zile cand tampita burghezime,/Dun tejgheaua facand tribuna, legiune de cotcari,/ Pune-o talpa noroioasa pe popor si boierime,/ Zile candse-mparte tara in calai si in victime / Si cand steagul libertatii e purtat de carciumari, pe de alta parte Dar cum noaptea sta sa piara, ca prin visele  adorate / M-am simtit mai viu, mai tanar, ca durerile alineateDialectica durerilor si bucuriilor, a lacrimilor si zambetului este surprinsa de Macedonski in mod firesc siveridic, dramatismul si chiar tragismul existentei este exprimat cu insufletirea patriotului care nu despera, ciintrezareste perspectiva depasiri crizei.La fel in Noaptea de februarie, in care autorul evidentiaza constrastul dintre progresul tehnic al societatii sidecaderea morala (A ! Civilizare ! Secol de progres si de industrie,/ Ai masini de aburi duse, si cu trasnetulte joci/ Dai femeilor calvaluri si poetilor spitaluri), ajungand insa la o meditatie personala profunda, incare simtim o energie abundenta a luptatorului constient, angajat si perseverent.Chiar Noaptea de martie, care e parabola a venirii pe lume a autorului, se lasa intelesa ca o ingemanare adurerii cu privirea ironica asupra acesteia (Infiereze-te azi plansul, ca si rasul meu amar).
 
Nici nu e cazul sa discutam despre caracterul optimist al Noptii de aprilie si al Noptii de mai, - prima,remarcabila prin exclamatia Sunt atat de tanar inca, inima mi-e atat de de plina !, iar cea de-a doua  prinrefrenul Veniti : privighetoarea canta si liliacul e-nflorit.Faptul ca prin Noptile sale Alexandru Macedonski nu l-a pastisat pe Eminescu, nu l-a imitat servil, ci l-acontinuat creator, este confirmat, mai ales, de ultimele doua poezii. Noaptea de noiembrie e o parabola ainchipuitei inmormantari a poetului, pe parcursul careia este denuntat violent ipocrizia participantilor laproces, autorul propunandu-ne o viziune estetica nu numai asupra lor, ci si asupra orasului si chiar a tariiintregi, ca prapastie in care virtutea este-o crima.De mare importanta in deslusirea soartei insesi a poetului, in viziunea autorului, este Noaptea dedecemvrie, parabola si alegorie dramatica ale destinului poetului. Calea emirului dpre Meka este caleapoetului spre realizare, afirmare, desavarsire. Pornind de la imaginea izolarii si saraciei poetului (Pustie sialba e camera moarta), autorul isi imagineaza cul el, poetul, poate obtine totul, dupa cum ii prezicearhanghelul de aur  Si flacara spune : Aduc inspirarea/ Asculta, si canta, si tanar refii/ In slava-vieriiineaca oftarea/ Avut si puternic emir voi sa fiiPoetul se aprinde, vrea sa profite de povata arhanghelului : Bagdadul ! Bagdadul ! Si el e emirul/ Prinaer, petalele de roze plutescCalea pana la Bagdad (Meka) e una insuportabila, care insa trebuie parcursa daca poetul doreste cuadevarat sa se realizeze, sa se afirme plenar  Spre Meka se duce cu gandul mereu Cale aspre Bagdadulvisat devine curand un ape care poetul nu poate sa n-o faca : Spre Meka-l rapeste credinta  vointa,/Cetatea presfanta in cheama in ea,/ Ii cere simtirea, ii cere fiinta,/ Ii avrea frumusetea, tot sufletu-i vrea-,/Din talpi pana-n crestet ii cere fiinta.Prin imagini bigate, insolite, prezinta Macedonski nazuinta de a parcurge calea pana la Bagdadul jinduit, inpofida greutatilor si ariscurilor : Dar Meka e-n zarea de flacari  departe - ,/ De ea o pustie imensa-ldesparte ;/ Si prada pustie cati oameni nu cad ?/ Pustia e-o mare aprinsa de soare,/ Nici cantec de pasari,nici pomi, nici izvoare -/ Si dulce e viata in rozul Bagdad.E adevarat ca unii ajung la Meka pec ai ocolite, ca drumetul zdrentos si pocit (Si pleaca drumetul pe-undrum ce coteste/ Pocit, schiop si searbad, abia se taraste/ Si drumu-ocoloste mai mult, tot mao mult, /Dar mica poteca sub pomi sepuieste, / O tanara umbra de soare-l fereste,/ Auzu-i umple de-un veseltumult,/ Si drumu-ocoleste mai mult, tot mai mult).Spre deosebire de drumetul pocit, poetul autentic are a strabate altfel cale aspre visul jinduit : Iar el,el emirul, de-asemenea pleaca - / Pustia-l asteapta in largul i s-o treaca, In largu-I, psutia, sa treaca-lasteapta/ Si el nainteaza, dar zilele curgGreutatile intampinate de Poetul authentic in calea dreapta (cinstita) spre Meka mult visatoare suntevocate de o pana maiastra - Nici urma de ierburi, nici pomi, nici izvoare/ Si el nainteaza sub flacari desoare/ In ochi o naluca de sange, in gat/ Un chin fara margini de ste  arzatoare/ Nisip, si deasupra cerrosu  s-atat -/ Si toti nainteaza sub flacari de soare.Apar victime (Cand calul, cand omul s-abate victima,/ Iar mersul se face din greu  si mai greu). Insanimic nu-l opreste pe temerarul pelerin : Ca gandul alearga spre alba naluca,/ Spre poamele de-aur dinvisu-i ceresc/ Camila, cat poate, grabeste sa-l duca../ Dar visu-i nu este un vis omenesc - / Si poamele de-aur lucesc  stralucesc -,/ Iar alba cetate ramane naluca.In calea sa el nu despera : Ramane naluca, dar tot o zareste/ Cu porti de topaze, cu turnuri de-argintPec and drumetul pocit junge la Meka pe drumul cotit, adica pec ai ocolite, necinstite, poetulautentic, acela care se angajase sa treaca pustia in chip onest, cade : Si moare emirul sub jarul pustiei - /Si focu-n odaie se stinge si el,/ Iar lupii tot url ape-ntinsul campiei,/ Si frigul se face un brici de otel/ Darluna cea rece, s-acea dusmanie / De lupi care urla, - s-acea saracie/ Ce-aluneca zilnic spre ultima treapta /Sunt toate pustia din calea cea dreapta, / S-acea dezolare, / Sunt Meka cereasca, sunt Meka cea mareIntora in camera moarta, in care focul sub vatra se stinge srumit, petul divulga ca tot ne-a spus a fostun vis, o inchipuire, o experienta traita intens in conditiile Izolarii si ale dezolarii. Faptul nu diminuiazasemnificatia profunda a inaintarii poetului - pec alea cea dreapta  spre visul jinduit. Prin mijlocireaparabolei imaginate, Alexandru Macedonski a abordat in mod inspirat si memorabil tema poetului de

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->