Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Garabet Ibraileanu (Autosaved)

Garabet Ibraileanu (Autosaved)

Ratings: (0)|Views: 333|Likes:
Published by Gabriela Lapusneanu

More info:

Published by: Gabriela Lapusneanu on Jan 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

01/13/2012

pdf

text

original

 
Garabet Ibraileanu  critic literar si prozatorS-a nascut la 23 mai 1871 la Targu Frumos.A studiat la Bacau, Roman, Barlad si la Iasi (facultatea de litere).Sub pseudonimul Cezar Vraja a publicat incercari literare si traduceri in revista Scoala noua.A fost profesor de limba romana la Bacau si Iasi, din 1908  a predat istoria literaturii romane si esteticaliteraturii la facultatea de Litere si Filosofie (Iasi).In 1906 editeaza, impreuna cu Constantin Stere, la Iasi, revista Viata romaneasca, la redactia careia alucrat pana in 1933.Principalele studii : Spiritul critic in cultura romaneasca (1909), Scriitori si curente (1909), Opera literara adlui Vlahuta (1912), Note si impresii (1920), Scriitorii romani si straini (1926).Este autor al volumului de cugetari Privind viata (1930) si al romanului Adela (1933).Doctrinar al curentului poporanist si teoritician al specificului national in literatura, promotor al conceptuluide critica completa, eminescolog de valoare deosebita.S-a stins din viata la 10 martie 1936 la Bucuresti.Critic inteligent, polemic, subtil, care nu lasa nici o afirmatie fara argumente probante, aplecat spre creatiascriitorilor nationali si a celor straini, cu deosebire asupra celor rusi si francezi, aflat sub influenta luiConstantin Dobrogeanu  Gherea, dar si a unor autori occidentali, mai cu seama a lui Hyppolite Taine, -Garabet Ibraileanu ramane in multe privinte un critic mai putin inteles decat Titu Maiorescu ori ConstantinDobrogeanu  Gherea. Prin afirmatia aceasta nu zicem ca l-am inteles just si profund pe mentorulJunimii si n-am mai avea ce afla din ideile estetice ramase de la criticul revitei contemporanul, cisubliniem ca Garabet Ibraileanu este in mod obiectiv un critic si istoric literar complex, mai putin incadrabilin formulele clare si care s-ar preta unor conluzii univoce. In orice caz, doua dintre studiile de obicei citatepentru deslusirea esentei criticii sale  Opera literara a dlui Vlahuta. Introducere si Creatie si analiza. Notepe marginea unor carti  sunt : primul, intra-devar numai o introducere, cel de-al doilea  un studiufragmentar, cu referinte la diferiti autori si chiar diferite literaturi, astfel incat o intrebare ramane mereu inpicioare : in care opera critica il gasim cu adevarat ?Bineinteles, il putem intelege numai citindu-l si analizandu-i creatia in intregime.Ce-i drept, Garabet Ibtaileanu are un studiu amplu, deosebit de caracteristic si de elocvent pentru metodasa critica si pentru stilul sau : Spiritul critic in cultura romaneasc (1909).Nu este opera cea mai cunoscuta a lui Garabet Ibraileanu ; in parte pentru atitudinile autorului fata derealitatile romano  ruse, in parte pentru tributul platit de el regionalismului si viziunii partinitoareasupra culturii moldovenesti, studiul in cauza n-a fost editat suficient nici peste Prut. Se adauga si unele ideisi chiar teorii constradictorii ori de-a dreptul inacceptabile ale autorului.Totusi, in ciuda unor limite si neajunsuri, opera aceasta a criticului este plina de interes si poate ficonsultata inca in multe privinte cu folos (Al. Piru, G.Ibraileanu, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1967,p.274). Studiul in discutie constituie o incercare de istorie a culturii romane, privita sub aspectul lupteipentru o literatura cu caracter profund national. Autorul lui se opreste asupra celor mai importantemomente ale evolutiei culturii romane, la inceput domina de imprumuturile din alte culturi, apoi  deasimilarea creatoare a acestor imprumuturi, in legatura cu care Ibraileanu vorbeste pe larg si argumentate
 
despre spiritul critic care a prezidat adaptarea culturii in tarile romane, cu incepere de la celebraIntroductie a lui Mihail Kogalniceanu la revista Dacia literara (1840).Nu uitam,pentru nici o clipa, ca autorul studiului a fost teoreticianul principal al specificului national inliteratura si ca, prin urmare, el a tins sa evidentieze masura in care elementele de imprumut erau altoitepe tulpina realitatilor nationale romanesti, altfel zis  asimilate organic de scriitorii nostri, preluate in modcritic, creator. Ce-i drept Garabet Ibraileanu face deosebire prea categorica intre Moldova, Muntenia siTransilvania, ajungand si la unele concluzii inacceptabile, uneori neluand in consideratie pe toti scriitorii deseama ai celor trei tari romanesti. Nu e vorba neaparat de regionalism si de partinire pentru Moldova, devreme ce autorul nu pune prea marepret nici pe mostenirea cronicarilor si a primilor scriitori din Moldova ;mai curand pana sa a tremurat sub povara vastitatii materialului pe care a trebuit sa-l descearna si sa-levalueze.Oricum, concluzia lui este ca in Moldova a existat o traditie culturala mai veche (formata sub influentaslava), care se opunea cosmopolitismului, altfel zis  introducerii fara descernamant a imprumuturilor dincultura apuseana, faptul determinand aparitia spiritului critic mai inai in Moldova.Sunt numite cateva alte cauze ale acestui fapt, dar importanta studiului rezida in analiza, de cele maimulte ori minutioasa si convingatoare, a creatiei lui Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri ,Mihai Eminescu, Alexndru Odobescu, Ion Luca Caragiale si a altor scriitori.In nemijlocita continuare a studiului principal Garabet Ibraileanu numim trei studii complementareacestuia : Caracterul specific national in literatura romana, Influente straine si realitati nationale si Evolutialiterara si structura sociala. E cazul sa pomenim aici si studiul Opera literara a dlui Vlahuta , compartimentulal doilea al caruia de asemenea completeaza Spiritul critic in cultura romaneasca.Contradictoriul in unele privinte, discutabil, dar in general de mare utilitate pentru cititorul dornic de a seinforma asupra istoriei adevarate a literaturii romane, studiul numit la urma si cele cateva articolecomplementare constituie doar o parte, esentiala ce-i drept, a mostenirii ramasede la inaintasul nostru. Or,Garabet Ibraileanu a fost si un critic analitic, aplecat asupra unor carti si opere concrete, pe care le disecaasemeni omului de stiinta preocupat de un obiect sau de un organism viu. Concludente pentru metoda luicritica sunt exegezele asupra unor opere eminesciene : Eminescu  Geniu pustiu ; Pe langa plopii fara sot.Eminescu  Note asupra versului, Postumele lui Eminescu etc.Am zis diseca si ne grabim sa spunem ca, inca elev al Scolii normale superioare din Iasi, tanarulIbraileanu demonstra vocatie pentru studiul stiintelor naturale, avand sanse reale sa devina un biolog ori unmedic talentat. Si nu e de mirare ca el considera opera literara ca obiect de observatie, pe care il intorci petoate fetele, cum ar face bilogul cu o specie animala sau cu un fenomen fiziologic.Poate nu e intru totul acceptabila o atare atitudine fata de opera literara, insa datorita anume acetui tipde atitudine Garabet Ibraileanu a ajuns sa comunice intim, adanc si adecvat cu opera de arta supusainterpretarii critice. Analizand, el vorbea despre personajele fictive ca despre niste oameni pe care i-ar ficunoscut in viata de toate zilele ; ele se desparteau din firele cartilor, stateau de vorba cu dansul, i sedestainuiau si nu rareaori ii spuneau ceea ce scriitorul care le crease nu supuse cu vorbele lui, ci lasasenumai sa se inteleaga isi amintea odinioara un coleg de generatie (Al.Philippide, Consideratii confortabile,II, Editura Eminescu, Bucuresti, 1972, p.222).Oricum, in critica sa analitica, la obiect, Garabet Ibraileanu este mai simplu, mai lesne de inteles, chiardaca nu intotdeauna putem cadea de acord cu afirmatiile lui. In articolul Curentul eminescian el vorbesteamanuntit despre felul de a fi al lui Mihai Eminescu, despre fondul si forma operelor lui si desprefenomenele generate de influenta puternica a poeziei eminesciene asupra oamenilor timpului. Chiar untalent mare, ca Alexandru Vlahuta, a cazut intr-o masura sub influenta inegalabilului poet. Un alt scriitor,modest prin talentul sau, Popovici  Banateanu, l-a pastisat, deoarece a avut fondul cel mai eminescianposibil. Avand fondul gandirii si simtirii eminesciene si neposedand talent original, Popovici  Banateanu l-apastisat cu o anumita indemnare. Poetul bucovinean Radu Sbierea insa, analizat in articolul O prelucrare alui Eminescu, neavand suflet de artist, a luat din Eminescu si fondul, si forma, incat l-a pastisat faratalent.
 
Concluzia criticului este ca fiecare poet trebuie sa vina la cititor cu durerile sale proprii, cu bucuriile salepersonale, carora le-ar da o forma adecvata, originala, neintalnita la nimeni altul.Cu exemple concrete vorbeste Garabet Ibraileanu despre poeziile pe care Eminescu nu le-a publicat intimpul vietii si din care a utilizat o imagine, un vers, o parte a discursului poetic, restul poeziilor respectiveramanand simplu material pregatitor in vederea plasmuirii unor opere pe care autorul nu le-aconsiderat bune pentru tipar. Aceste postume, conchide criticul, nu-l reprezinta pe autor, si publicarealor e interesanta numai pentru cercetari ; mai mult, aceasta publicare trebuie facuta cu socoteala : sase dea bucatile ca aceea ce sunt, ca bruioane, nu ca postume ale lui Eminescu. Citam aici catevacaracteristici date de Garabet Ibraileanu marelui poet : Eminescu este un eveniment aproapeinexplicabile in literatura nostra. El e asa de mare fata de predecesorii sai, incat nu mai poate fi vorba de oevolutiea literaturii, ci de o saritura, Predecesorii sai sunt atat de putin artisti, si Eminescu e un atat demare artist ! El a mostenit atat de putin si a creat atat de enorm de mult !, Dupa aceasta evolutie, adicadupa Eminescu, va fi ridicol cine va mai scrie ca Alecsandrii sau Bolintileanu etc.De o importanta certa este analiza romanului Geniu pustiu si a prozei Pe langa plopii fara sot, a creatiei luiIon Creanga, a poeziei Vara de George Cosbuc, a comediilor lui Ion Luca Caragiale, apoi a catorva carti deproza sadoveniana, a volumului de nuvele In lumea dreptatii de Ion Alexandru Bratescu  Voinesti si a altoropere ale scriitorilor, asupra carora s-a aplecat cu dragostea cuvenita si a vorbit, intr-adevar, desprepersonajele fictive ca despre niste oameni pe care i-ar fi cunoscut in viata de toate zileleTextele scriitorului abunda in expresii cu forma si talc de maxima. Citam din studiul Ioan Al. Bratescu Voinesti :  Dupa cum in lumea naturala fiinta zoologica se mladiaza cu atat mai putin mediul cu cat e maitare, tot asa, in lumea sociala, omul, cu cat e mai puternic, cu atat se mladiaza mai putin, cu atat areposibilitatea de a face, el, schimbari in acest mediu. Sau : In lumea naturala orice insusire favorabilasuccesului este o insusire buna, in lumea sociala nu e tot asa : nu orice insusire sufleteasca buna este oinsusire sociala buna, favorabila asaptarii.A fost, un timp, doctrinar al poporalismului literar si teoritician al specificului national si al ideii de selectialiterara, un critic sociolog si psiholog de felul lui Hyppolite Taine si Paul Bourget.Garabet Ibraileanu este cunoscut si ca autor de aforisme, intrunite sub genericul Privind viata, secondatede un ciclu, minuscul, de maxime, publicat sub forma de Addenda la Privind viata. Aforismele se refera ladiverse sfere ale vietii, ca si acele Fragmente, pe care cercetatorii creatiei scriitorului le-au extras dinoperele lui, publicandu-le separat de operele insesi, pentru ca cititorul sa le poata gasi mai usor si sa lesavureze in voie : De cate ori te vad sincer, am impresia ca, in razboiul tuturora, tu ti-ai lasat zalele acasa,Nu spune nimic bun despre tine, caci nimeni nu te va crede. Nu spune nimic rau despre tine, caci toti tevor crede, De cele mai multe ori n-o iubesti pentru ca are calitati , ci are calitati pentru ca o iubestiAforismele lui Garabet Ibraileanu sunt concepute in genul lui La Rochefoucauld si denota o intelegeresubtila a sentimentelor omenesti, mai ales a celor erotice, fiind remercabile prin stilul lor personal si incisiv.O particularitate a aforismelor scriitorului rezida in intelegerea adanca a zonelor de obicei tainuite alesufletului omenesc si in divulgarea franca, adesea taioasa, necrutatoare, observatiilor efectuate de autor.Garabet Ibraileanu ne-a lasat si o suita de memorii Amintiri din copilarie si adolescenta, asternute pehartie in 1911, sub forma unei scrisori particulare. Publicate in 1937  1938, ele prezinta interes mai cuseama ca document biografic. Autorul scrie despre copilaria sa grea (la 5 ani ramase orfan de mama),despre amicii sai, lecturile si iubirile care i s-au intiparit in suflet. Amintirile lui au constituit un punct depornire al romanului Adela, principala opera in proza a scriitorului. Aici Garabet Ibraileanu se dovedeste unanalist neintrecut, iubirea protagonistului romanului, Emil Codrescu, barbat de patruzeci de ani, indragostitde o tanara de numai douazeci de ani, fiind prezenta ca o obsesie de fiece clipa. Subiectul este roginalinainte de toate pentru ca, de obicei, barbatul mai in varsta nu-si face probleme in situatia cand seindragosteste de o tanara ; la romani mai curand is face probleme cand se indragosteste de un barbat mai invarsta decat ea. Oricum, romanul a avut un succes rasunator la ora aparitiei.Se adauga talentul cu care Garabet Ibraileanu prezinta gesturile, gandurile, inbobocirile de sentimen,momentan reprimate de personajul principal, in orice caz  nelasate de acesta sa se manifeste plenar. EmilCodrescu este patruns de constiinta necorespunderii de varsta intre el si si fata care mai la fiece pas ii da de

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->