Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nostalgia Prezentului 1-41

Nostalgia Prezentului 1-41

Ratings: (0)|Views: 564 |Likes:
Published by micaconserva

More info:

Published by: micaconserva on Nov 08, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

 
SANDA BERCE
NOSTALGIA PREZENTULUI $1MODERNITATEA ROMANULUIROMÂNESC
ECHINOX
Sanda Berce Nostalgia prezentului şi modernitatea romanului românesc
'
.
Coperta:
 _ r
Octavian Bour
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale BERCE, SANDANostalgia prezentului şimodernitatea romanului românesc
/ Sanda Berce. Cluj-Napoca: Echinox, 2000334 p.; 20 cm.Bibliogr.Index. ISBN 973-9114-82-7821.135.1.09-31
ISBN 973-9114-82-7
Sanda Berce
Sanda
Berce
 NOSTALGIA
 
PREZENTULUI
şi
MODERNITATEA
 
ROMANULUI
 
ROMÂNESC
EDITURA ECHINOXCluj, 2000
v
SANDA BERCE s-a născut la 5 decembrie 1950, în Cluj. A absolvit Facultatea de Litere aUniversităţii «Babeş - Bolyai » din Cluj(1969-1973), specialitatea limba şi literatura engleză.Doctor în ştiinţe cu lucrarea
O posibilă teorie a formei:discurs melaforic-discurs metonimic în romanul românesc contemporan.
Asistentă (1973-1990) şi lector (1990- în prezent) la Catedra de Limba şi literaturaengleză a Facultăţii de Litere din Cluj.Studii consacrate teoriei receptării, teoriei naraţiunii,teoriei formelor şi genurilor literare, literaturii englezemoderne şi contemporane, Modernismului şiPostmodernismului în revistele
Studia Universitatis
 
 Babeş-Bolyai, Steaua, Tribuna
sau publicate în volum.
„în lumea moderna, puterea discursului de areprezenta non-discursivul este legată direct de
crearea de lumi
ce nu delimitează un sistem artisticînchis, dar ca entitate teoretică reflectă o sursă deobiecte
„revelate " 
sau
„corelate cu " 
ceva.Problematica modului de reprezentare a unei astfelde Lumi activează problema realismului şi averosimilului, a referenţialităţii şi a iluziei, a priorităţii relative a Lumii şi a Cuvântului înreprezentare. Lumea produce reconcilierea formeicu veridicul sau cu reprezentarea ".
ISBN 973-9114-82-7
.
Lector:
Liana Pop
Tehnoredactare: Dana SilaghiApărut: 2000 Bun de tipar: 20 februarie 2000Format: 54X84/16; hârtie 70 gr./m
2
Editura EchinoxC.P. 80, Of. poştal l3400, Cluj-Napoca, RomâniaE-mail:
CUVÂNT ÎNAINTE
Paginile de faţă îşi propun o
abordare a romanului,
ca formă a genului epic şi
a modernităţiiromanului românesc
interbelic şi contemportan. Ca demers teoretic, lucrarea se plasează înorizontul cercetărilor actuale, construite de la tradiţia structuralistă la cea poststructuralistă anglo-americană şi continentală, cercetări care vizează, în principal, teoria genurilor şi a formelor, teorianaraţiunii şi teoria receptării.Proiectul a impus examinarea şi revizuirea unor concepte ale naratologiei şi ale problematiciicomplexe a "realităţii" şi reprezentării acesteia din perspectiva mutaţiilor generate de direcţii înştiinţă şi de schimbarea modalităţii în care ştiinţa se raportează la ea însăşi şi la procedeeleinductiv-deductive. De aceea, lucrarea se foloseşte de elemente din semantica lumilor posibile,din teoria actelor de vorbire, din lingvistică şi din logică, de cadrul oferit prin
revenirea asupra surselor antice,
reprezentate de Aristotel şi Platon, ca şi de opiniile de valoare ale unor filozofi,cunoscuţi în România, precum Immanuel Kant, Friedrich Nietzsche, Karl Raimund Popper şiThomas S. Kuhn, şi ale unora mai puţin cunoscuţi, precum Francis Herbert Bradley, JeremyBentham şi Hans Vaihinger.Circumscrierea precisă a sferei romanului şi descrierea mutaţiilor pe care acesta le-a cunoscut, dindeceniul doi şi până la începutul deceniului opt al
secolului XX, cadrul teoretic care a înlesnit acest demers, au condus la configurarea proceselor sensibile prin care romanul românesc s-a instalat în "modernitate" princonfruntarea "ismelor", a modernismului 'timpuriu' şi a celui 'târziu' şi, mai apoi, a acestora cu postmodernismul, dezbatere nu numai preferată a criticii ultimilor ani, ci şi necesară pentruarealul românesc. Ea îşi are motivaţia nu neapărat în 'elanul sincronist', inaugurat de criticaromânească de la Eugen Lovinescu încoace, ci în nevoia imperioasă de a defini modernitatea
 
şi semnele ei, în cultura română, din
 perspectiva mutaţiei de epistemă 
ce caracterizează, larândul său, postmodernismul (L. Petrescu, 1996). Pe coordonatele acestuia s-a înscris şiliteratura română, ca liteartură europeană, ce îşi afirmă identitatea prin formele de expresie aleconştiinţei artistice. Este, de altfel, motivul pentru care am ezitat în ce priveşte alegereatitlului pentru volumul de faţă."Modernitatea", concept temporal, se referă la
modalitatea în care percepem şi înţelegem prezentul 
şi actualitatea lui istorică unică, ceea ce îl deosebeşte pe acesta de trecut (M.Călinescu, 1992). Ea exprimă, totodată, conflictul între 'modernitate' şi 'tradiţie', instalându-se,raţional, ca o memorie a prezentului, înţeleasă ca 'raţionalitate', 'democraţie', 'pluralism politic', fundamentate pe un
respect al valorilor,
"modernitatea" se opune unei mentalităţidecadente şi corupte. "Modernitatea" include şi
 procesul de modernizare,
în general, dar şiceea ce se numeşte
modernizare intelectuală şi culturală,
un proces, în esenţă, înregistrat şire-prezentat de evoluţia formelor romanului românesc, din perioada amintită. Căci, romanulSatului românesc, cel al Oraşului şi relaţiile interumane care dauviaţă acestuia, stau sub
 semnul ineluctabil al schimbării, sub presiunea modernizării.
'Realitatea' lumii romanului românesc interbelic şi contemporan nu urmează 'doctrinei uneimodernităţi antimoderne' (M. Călinescu, 1992) şi nu reflectă respingerea modernităţii, înnumele individualităţii burgheze ce îşi proiectează un viitor colectivist, sau întoarcerea la untrecut mitic. Ea reflectă
dinamica instalării modernităţii
 prin
conflictul între modernitatearaţionalistă şi cea iraţională,
sectară, suspicioasă, care generează 'tradiţionalismele' şinicidecum
tradiţia ca izvor al modernităţii.
De aceea, modernitatea romanului românescexprimă şi construieşte o
nostalgie a prezentului,
înţeleasă ca
modalitate de a percepe prezentul în istorie
şi ca mod semnificativ de
reflectare a evoluţiei societăţiiromâneşti.
In aceeaşi măsură, romanul exprimă o
nostalgie a realului
ce se manifestă prinintruziunea extraliterarului (reprezentat de istorie şi de faptul cotidian) şi, prin urmare, prinreaducerea unei realităţi ulterioare în prim plan, cu consecinţe remarcabile asupra formelor romanului - devenit, parţial sau total, simulare a formei imitative, simulacru al uneirealităţi non-existente. Nostalgia realului şi nostalgia prezentului sunt seninele unui proces psihologic subtil, al
comunicării dincolo de cuvinte,
a conştiinţei dublului şi a dedublăriispaţiului real, toate circumscrise stării de fapt a rezistenţei în faţa uniformizării generate defactorul politic şi de cel social.Lucrarea se adresează tuturor celor interesaţi în problematica
literarului,
a
 ficţionalităţii
şi
a fictivului,
a
imaginarului,
a rolului
 figuralului
şi a
 figurării
în literatură şi într-o
 Lume în carerelaţia între literatură şi realitate, literatură şi cunoaştere,
concurând cu mijloace
tot mai sofisticate de ficţionalizare a realităţii, este semnul reconfortant al prezenţeiIndividului ca individualitate, al Autorului ca loc al întâlnirii între limbă, cultură, istorie şiepistemă. Sunt numai câteva aspecte care demonstrează
 forţa reformatoare a romanuluiromânesc,
indiferent de natura contextului socio-istoric în care i-a fost dat să evolueze.Doresc să aduc mulţumiri prof.univ.dr. Ion Vlad, care mi-a stimulat interesul pentru teorialitearturii şi de la care am învăţat că rigoarea şi loialitatea faţă de un crez nu exclud pasiunea demersului, îi rămân îndatorată colegului Ştefan Oltean pentru polemica pemarginea ficţionalităţii şi a lumilor posibile, care a condus la clarificări fructificate înlucrare. Sunt recunoscătoare dr. Randall Stevenson de la Departamentul de Literatură alUniversităţii din Edinburgh, care m-a ajutat să înţeleg , în zorii anilor '90, cât deimportantă este reconsiderarea "modernităţii" şi a "Modernismului" în interpretarealiteraturii secolului XX, precum şi colegilor de la Departamentul de Studii Engleze alUniversităţii din Nottingham pentru clarificări aduse în controversata problematică a postmodernismului. Stagiile urmate de autoare, la cele două universităţi, au fosthotărâtoare pentru linia construită de volumul pe care, acum, îl supunem atenţieicititorului. De asemenea, îmi exprim gratitudinea faţă de toţi aceia care, prin sugestiile lor,

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Casa MiaTv liked this
Ciprian Dirnu liked this
Alexandra Grecu liked this
imparattraian liked this
Ovidiu Teodosiu liked this
Stanica Laura liked this
Stanica Laura liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->