Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nostalgia Prezentului 41-334

Nostalgia Prezentului 41-334

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 639 |Likes:
Published by micaconserva

More info:

Published by: micaconserva on Nov 08, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

 
ă
atitudini .u^plementare-,
într-o "minciună adevărată".
Ca urmare a faptului uf el, distinge»
(io
^
adefine
şte relaţia desistemele conceptuale sunt
invenţii,
ca invenţii ele pde, atitudinea car 
imdiaie
 
şi, pe
e
^ ^.^
asupra
conduce la
descoperirea unor noi dimensiuni (diferite) aruperare a expen
, -
ectea
o no
lementa
re şi
 Aiului.
 
re
 
inventează fo^ 
^atitudmueom^^ ^^Direcţia în care se înscrie demersul nostru reţine
 şperienţei-
mtre
truieşte
romanul m
modern
i
 s
mvlui problematica limbajului conceptual si figurativ
circunu divergente, se c
 
^
cu
formei ^
recupe
rarescris ideii refuzului repetitivităţii şi a sublinierii diferenţei, cel românesc
Q
^
toare
 
 pr 
imei atvtuai '
cUr£
 
a
 
un
ei Modul în care limbajul articulează relaţia între
'abstracţie^puriu^ 
c
°
reSp
^
m
 j
s
mwIuî
târzii
de P
 blemâ
este şi
'senzaţie' 
 pentru a asigura
metaforei poetice
o poziţie cu cele ale
m
°
aa
formei)- A
ceas
 
Friu
.
7
i
s
filozo- pivot ni se pare important nu numai în principiu, ci şi în
c
dini noi (de iţive
 
lică
 
0
decizie pr P
Refer 
inţa la practică pentru artistul modern care este obligat să-şi
n
 portantăîn sine ş
înse
amnă reaW 
 _, ^ „
fp
, asume 'estetic şi moral' poziţia contradictorie. Ceea ce
ic
ă cu pn
vire
 
ia
^f^ abolită
1
înseamnă că "ajungerea sa la modernitate este, în mod
sa
lul
cotidia
^
tt
.Lă la "
u
"
ah
^ - _ — 
~
„ ^w*>— inevitabil, nu numai
limitativă 
şi
relativă,
dar este menită irită să să perpetueze trecutul pecare încearcă să-1 nege şi să se opună noţiunii de viitor, pe care încearcă să o promo-veze"
13
(s.n.), pentru a nu nega concepţia asupra timpului ireversibil, caracteristicămodernităţii. Poziţia pivot afie eliberatănumeasauEste v
metaforei poetice
reuneşte forma conceptuală şi 'fluxul epis^
enl
 
 A
-
1935 şi relua
-,, ii -
T
-J 7i"-^
 j 
7
 
. • '
 
^~-
 
r.^-~.\<* 
rtUl l
 
'-*•*>•
C^tTv'^riol CToHili»-*H
vnl^tv *****.* 
----------1-/-
 j.
senzorial', stabilind
relaţii între aspectele particulare fără a şterge diferenţele
dintre acestea.Dacă acceptăm ca adevărată supoziţia lui Nietzsche, conform căreia graniţa dintre limbajulconceptual şi cel figurativ este fluidă, iar poziţia artistului ambivalenţă şi contradictorie înmodernitate, se va putea demonstra de ce metafora a jucat un rol proeminent în scriituramodernistă. Percepţia rapidă de relaţii, prin extensie, semnifică spaţializarea formei, pre-ocuparea scriiturii moderniste pentru geometrii imposibile, structură şi formă. Există olegătură între poziţia pivot a metaforei şi conceptele filozofice gândite şi elaborate laînceputul veacului XX, cu privire la relaţia între fltorac/z'wm/aparenţă/spirit şi
experienţă/ 
'durată/realitate.42
ea
on
un
ex
dusi« a prin oranele
aţi::
observaţii asupra naturii, o filozofie construită pe o temelie a faptelor, a ceea ce este
real,
contribuie la demontarea raţionalismului prin impunerea metodei critice, deductive, propriecunoaşterii ştiinţifice moderne. Astfel se explică faptul că
 geometria,
 bazată pe dialecticaspiritului, lasă loc
 fizicii,
 bazată pe observaţia realităţii, afirmă analişti ai fenomenului
18
.Consecinţa directă poate fi urmărită în
demersul cognitiv
al perioadei moderne, bazat pe osimbolică a transgresiunii de la cunoaşterea în sine 'ca expresie a unui optimism gnoseologic'
 
la 'cunoaşterea ca principiu totalizator' şi 'cunoaştere participativă' întru
transformarearealităţii.
Demersul cognitiv este expresia "conştiinţei puterii, a controlului absolut asupra
 Lumii
şi
 Lucrurilor" 
1
.
Prin urmare, decizia cu privire la
ceea ce înseamnă realitate
şi
tipul demeta-discurs legitimator 
care îmbracă
 forma naraţiunii (forma mitului)
şi prin care se
re- prezintă această realitate
sunt de o importanţă covârşitoare pentru opera la care ne referim
20
,în plan filozofic, ea reprezintă tranziţia de la epistemologia secolului XIX cu accent pe faptulobiectiv şi reflectarea lui la fenomenologia secolului XX neinteresată în reflectarea obiectului,ci în CONSTITUIREA LUMII. Schimbarea dominantei deschide calea spre un demerscognitiv care este rezultatul
 facultăţii de a unifica,
de a împăca elementele contrarii cedezvăluie o cu totul altă logică decât cea a vechiului model care avea drept principiuactivitatea intelectului în concilierea contrariilor . Literatura este investită cu funcţia decunoaştere, în sensul în care cunoaşterea se va preocupa de 'întemeierea şi asimilarea unor modele alternative, faţă de cel ştiinţific'-Specific modernismului târziu, "arta pentru adevăr înlocuieşte "arta pentru artă". "Arta este un
mijloc de
44
cunoaştere.
Un formidabil mijloc de pătrundere şi de obiectivare a sufletelor omeneşti, acolounde ştiinţa nu poate ajunge", scria Camil Petrescu în 1936. Pentru comparaţie, vomaminti că în 1889, H. Bergson, referindu-se la "arta romanului", o numea 'arta care
 poatecunoaşte
omul mai bine decât omul însuşi' pentru că 'obiectivează', făcând prezentă 'ceea ce aîncetat să mai existe, în momentul în care a fost exprimat'.Pe de altă parte, arta 'modernismului timpuriu' corespunde unei "ştiinţe normale"
23
concentrată pe rezolvarea problemelor într-un
cadru de consens
în legătură cu ceea ce reprezintă şi careoferă o explicitare bună a fenomenelor. Ea este reflexul unei
atitudini epistemologice,
expunând situaţia în care înţelegem bine ce se întâmplă, dar dorim să codificăm pentru aextinde, a întări, a delimita şi a fundamenta cunoaşterea. Din aceeaşi perspectivă, exprimatăde R. Rorty, artei 'modernismului târziu' i se asociază "ştiinţa revoluţionară", prin introducereaunei
noi paradigme
de explicitare a unui nou set de probleme imprevizibile care sunt
explorate
 pentru a fi înţelese. De aceea, artei modernismului târziu îi corespunde
atitudineahermeneutică 
24
.
Ea acoperă situaţia în care nu înţelegem bine ce se întâmplă, admitem acestlucru şi cădem de acord asupra unor 
 practici de investigaţie.
Ceea ce se schimbă cu paradigma este
interpretarea cunoaşterii
(a observaţiilor). Prin urmare, 'atitudineahermeneutică' ce corepunde modernismului târziu nu este
"un alt mod de cunoaştere,
deînţelegere, opus 'explicitării'. Este, mai bine spus,
un alt mod de a face faţă cunoaşteri?^ 
realităţii. Un mod care nu mai corespunde "metaforei 'Cniului" atotcuprinzător, imaginatde întemeietorii gândirii europene, grecii. Pentru greci, "ochiul minţii"-45nous -
"se uita la" 
finalitatea universală a Lumii pentru a o înţelege şi a o defini, căci "nous"rezuma gândirea, intelectul, percepţia şi înţelegerea.în varianta secularizată a paradigmei creştine, ochiul
vede "CA ŞI CUM" ar cuprinde
finalitatea universală a metanaraţiunilor modernităţii, a marilor povestiri de emancipare. El îşire-prezintă ceea ce nu poate cuprinde. Şi, dacă în aceste variante, "nu
 Limba
oglindeşte lumea,ci
Vorbitorii
oglindesc lumea, adică îşi construiesc o
reprezentare simbolică 
a acesteia" (s.n.),în mulţimea de "povestioare" eterogene şi locale, întemeiate pe o altă logică, "limbaconstruieşte lumi"
27
(nu Lumea) şi o realitate care cere un nou mod de a-i face faţă. Este logicsă presupunem că între autor-text-cititor există o legătură şi că aceasta trebuie concepută ca un proces în derulare care
 produce
ceea ce nu a existat înainte. Această perspectivă este diferităde noţiunea tradiţională de reprezentare, în măsura în care "mimesis" cuprinde referinţe la orealitate dată, ce urmează a fi reprezentată. De aceea,
 forma ca semnificaţie şi construct 
finaleste rezultatul unei relaţii, al unei reţele ce se constituie într-un loc geometric care reflectă şirealizează "devenirea şi istoria literaturii în procesele cele mai complexe [exprimând]
 
 programul epocilor literare, viziunea creatorilor în context, ideologia şi mesajul literaturii careprezentare a Lumii prin lumile create în plan ficţional"
28
. Analişti ai teoriei formelor 
29
constată că demersul teoretic cuprinde o perspectivă triplă ce configurează dimensiuneacomplexă a acesteia: dimensiune
 poetică,
 prin
examinarea faptelor 
literaturii,
logică 
 prin
 semnificaţia mesajului,
a aspectelor sale coerente şi
retorică 
 prin arta ordonării cuvintelor. Pede altă parte, structura triadică este un principiu respectat cu46stricteţe nu numai de construcţii ale raţiunii, ci şi de ale imaginarului, deoarece minteaomenească este purtătoarea unei structuri triadice care este proiectată în funcţie decircumstanţe (cf. Iser. 1993). Postulatul absorbţiei poeticii şi logicii de către retorică seconfirmă în măsura în care ceea ce interesează este
natura procesului
şi
cauzele efectului,
studiate îndeaproape de şcoala fenomenologică germană.
1.2. Realitate şi reprezentare: schimbarea dominantei
într-un studiu asupra conceptului de literatură, Pierre Macherey o definea ca pe un
 spaţiual unei revelaţii:
"A vedea literatura ca pe o dorinţă reprimată a filozofiei, înseamnărăsturnarea hermeneuticii tradiţionale care consideră literatura drept
 spaţiu al unei revelaţiiesenţiale
 pentru că vede în filozofie 'negânditul' sau elementul ce 'nu-este-încă-gândit' alliteraturii"
30
. Una dintre căile de exprimare ale acestei revelaţii este
natura ficţională 
aliteraturii, mod de eliberare şi figurare a 'mitului' (mythos) ce populează cu conţinutsemnificativ spaţiul textului literar. Este
 secretul 
divulgat prin medierea
 formelor poetice
 pecare Diogene Laertius îl folosea drept cap de acuzare împotriva poetului filozof Empedocles.El ar fi folosit 'formele' pentru a face din 'adevărul ascuns' (esoteric) un 'adevăr revelat'(exoteric). în antichitate, literatura şi filozofia sunt recunoscute ca un tot unitar, iar condiţiileîn care s-a produs separarea (la sfârşitul secolului XVIII, prin Escarpit,
La Definitiondu terme litterature)
demonstrează întâlnirea dintre ele, ca esenţe autonome, este un produs ai istoriei. Căci, istori-
47
ceste, prin devenirea literaturii, s-au adus argumente în favoarea
vocaţiei sale speculative,
avalorii sale autentice ca experienţă intelectuală. In fapt, ceea ce filozofia şi literatura au încomun este
mijlocul de comunicare -
limba şi ceea ce le deosebeşte este
criteriul valorii deadevăr.
Limba, ca mijloc de comunicare, diferenţiază cele două domenii prin
modul de folosire.
Prin ea se instalează în literatură
iluzia de realitate
şi de aceea calitatea sa primor-dială este veridicitatea şi puterea de evocare. Discursul devine scena configurării iluziei.Textul în sine este scena confruntării dintre 'adevăr' şi 'fals' şi de aceea presupune o structurăcare se supune propriei logici. Pe de altă parte,
criteriul valorii de adevăr,
se ştie, stă la bazaîntregului
-> i
 proces de figurare" . Semnificaţia unei afirmaţii, într-un text literar sau în orice altă formăscrisă este determinată de stabilirea circumstanţelor în care este adevărată sau falsă. Problemase complică în cazul textului literar datorită cadrului în care funcţionează 'criteriul valorii deadevăr': în interiorul 'spaţiului închis' al textului şi în relaţie cu 'spaţiul deschis' al lumiiînconjurătoare. Acesta 'dublă referentialitate'
3
- simultană şi bifurcată - pe care Ricoeur onumea "referinţa scindată a metaforei", conferă
o triplă dimensiune
textului literar, studiată deacesta şi de alţi autori
33
.în sensul aristotelian, funcţia de reprezentare cuprinde două coordonate, o funcţie dedescoperire, aceea de a
reda formele constitutive ale naturii percepute
şi o funcţie derecuperare, aceea de a
completa practic ceea ce natura a lăsat incomplet 
("estin oun tragoediamimesis prăxeos"). In ambele variante, reprezentarea nu poate fi redusă la un simplu"mimesis" (cf. Platon,
Republica;
mimare, imitaţie, copiere)
34
a ceea ce există, deoarece
48
 procesul de elucidare-completare-recuperare a 'naturii' incumbă
actul performativ:

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
derory liked this
Pistol George liked this
imparattraian liked this
mihaela021988 liked this
viku88 liked this
edi_tedi2007 liked this
ionyelle363 liked this
philimonos liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->