tala, vast atelier de placeri, » mega, totul arde, ARA INDOIALA, UN SPECTACOL dintre cele ma ingrozitoare este infajisarca generala a mulfimilo Ppariziene, populatie oribila ca aspect, scofileita, gal-— bena, tabac Nu-i oare Parisul o Amensa cimpi vesnic framintata de o furtund de interese ce ins volbureaza lanurile de oameni pe care moartea le coseste — mai grabnic decit prin alte parti si care renase mereu tot, atit de bogate, oameni ale ciror chipuri strimbe, Pocite, revarsa prin to{i porii spiritul, dorintele, otravurile ew care sint indopati creierii lor ? Nu chipuri, ei mai degrabi — i; masti de slabiciune, masti de fortai, masti de mix ~ » masti de voios agti de ipocrizie : tofi sint isto- i sint insemna{i cu pecetea de nesters a unei lacortii ara sat ! Ce vor ei ? Aur, sau placer: eva observatii asupra sufletului E ar sii explice cauzele fizionomiei lui cadaverice, care nu are decit dou ori tinerefea, ori caducitatea : 0 tine- nici o culoare. 0 caducitate fardata, Sd para tindrd. Strainii, care ny stau sa mediteze, cind vad Poporul acesta iesit din mormint, ineeare’ in prima clipa un sentiment de sili fata de’o asemenea capi- din care foarte repede ei in- sisi nu mai pot sa Scape si unde ramin s4 se sluteaseA de ~-.3s be 4 voie. Citeva cuvinte vor fi de ajuns ca si explice 9 fiziologie culoarea aproape infernala a chipurilor pari- ziene, eaci nu numai in gluma a fost numit Parisul un infern *. Luati vorba asta drept o reatitate, Aici totul fu- totul Sclipeste, totul fierbe, totul pirjo- ; foe ului vor putea | eePvrea totul, gusta totul, f | Mi existA rudi mai adevarata decit hirtia de o mie de _MArifi serpuirile telului care o misea,,o raseoleste, o », se evapora’, se stinge, se reaprinde, scir “A, mistuie. Nicicind viata, in nici o tara, nu a fi oare gi mai clocotitoare. Aceasti natura so ~ yesnica fuziune pare a-si spune dupa fiecare lucrare | eiata : ,Aliceva la vind !“ asa cum isi zice natura ins ee si natura, aceasta natura sociala e plina de insecte, de flori de o zi, de mofturi, de nimicuri, si ca si ea arunca foc si para prin nestinsul ei crater *, Poate ca, inainte de a analiza cauzcle ce dau o ‘ionomie specifica fiecdrui trib din aceasta natiune inteligenta gi buciumata, tre- buie s& amintim cauza generala care-i spa laceste, ii in: galbeneste, ii invineteste si innegreste, mai mult sau mai < putin, pe indivizi. Interes’adu-se intruna de toate, parizianul sfir; este prin a nu se mai interesa de nimic. Nici un sim amint nedainuind pe fafa: lui roasA de frecusuri, ea devine ce- nusie ca tencuiala de pe casele care au inghitit toate soiu- tile de praf si de fum. Intr-adevar, nepasator in ajun fata de ceea ce are s&-] inflAcireze a doua zi, pavizianul, ori- €are i-ar fi virsta, ieste ca un copil. Il nemultumeste fotul, il consoleaza totul, batjocoreste totul, uita totul, e totul cu pasiune, pardseste 3 vegii, cuceririle, gloria, idolul lui, fie de bronz, fie de s' 3 aga cum isi arunca ciorapii; Palariile si averea, La Paris, nici un sentiment nu rezista puhoiului, si curentul sileste la o lupta ce subrezeste pa- Siunile : aici dragostea e dorin{a, iar ura veleitate ; aici \ “totul fara sa se chiseasea franci, nici prieten mai bun decit Muntele de pietate, Aceasta nepasare genevali isi arata roadele ; aici, fie in Saloane, fic pe strada, nimeni nu este de prisos, nimeni Au este absolui*necesar si nici absolut vatamator : natin. Sil $i smecherii, la fel ca si oamenii intcligen{i ori cinstith Aici totul e ingaduit : guvernul ori ghilotina, religia ori~ holera 5, Veli fi oricind bine primifi in aceasta lume, ‘nu; vi se va mti lipsa niciodaia. Cine dar stapineste in acest finut fara moravuri, fara credinta, fara sentimente ? D de ule incep si unde sfirsese toate sentimentele, toate credinfcle, toate moravurile ? Aurul si placerea, Luafi Pe 0 facli aceste doud cuvinte si strabateti aceasté mare temnifa de piatr’, acest stiubei de misuneli negre, $i ce*''Muncitorul, proletarul, omul rele» miinile, limba, grumazul, rajul, ce : Poy waiascs + el bine, el, care cel-cintll or Mee - Consume in mod cumpitat sursa de viata ®, el ist peste masura puterile, isi injugd sofia la vreo magind, isi istoveste copilul si-l fintuieste intre niste roti $i suruburi. Fabricantul, acest nu stiu ce fel de fir secundar al cérui impuls pune in miscare poporul care, cu mi ile lui mur- dare, framinta si aureste portelanurile, coase hainele si ro- chiile, bate fierul, dulghereste Jemnul, mladiaz& ofelul, rasuceste cinepa si fringhiile, lustruieste bronzul, im- podobeste cristalul, jmit& florile, brodeaza lina, dreseazi caii, impleteste hamurile si galoanele, prelucreaza arama, vopseste trasurile, rotunjeste batrinii ulmi, toarce bum- bacul, sufla sticlele, slefuieste diamantul, polizeaza meta- lele, transforma marmura in dale, ciopleste piatra, cultiva panselele, coloreaza, albeste si innegreste totul7 ; ei bine, a subsef de industrie s-a apucat sa-i fag: duiast tei lumi de sudoare si de dirzenie, de truda si un salariu mai m fie in numele capriciilor oragului, fie la glasul monstrului numit Afacer’ Atunci, aceste cva-" drumane au inceput si nu mai°doarma, sA se chinuiasca, j se trudeas 4 blesteme, si se lipseasca de masa, sa alerge ; toti isi sleiese puterile ca si cistige aurul, care le ja minfile. Apoi, in fiecare luni, nepasa ori fata de ziua de miine, insetati de placeri, bizuindu-se pe bratele lor ca un pictor pe paleta lui, cu aerul unor mari seniori de 0 zi, igi risipesc banii prin circiumile care imprejmuiese orasul cu o centura de noroi ; centura a celei mai dezma- tate Venere, mereu incheiata si descheiat unde se pierd ca la un joc de noroc veniturile saptaminale ale acestui popor, tot atit de salbatic in placeri pe cit e de linistit la munci. Timp de cinci zile, aceasta parte activa a Parisului nu cunoaste nici un fcl de odihna. Ea se déruie unor mis- cari care o schilodesc, o umfla, 0 slabese, o ingalbenese, [ © improasci in ‘mii de guvoaie de voin{a creatoare 8. Pe urma placerea si tihna ei sint o destra alare obosttoare, cu pielea murdara, cu miinile negre, livida de befie, ori galbeni de indigestic, destrabalare ce nu dureaza decit doua zile, insi care fura :piinea viitorului, supa sapta- minii, rochiile nevestei, scutecele copilului, toate zdren= 278 edi cae eee + ss tank wo eh see a