Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
8. Transmisii prin frictiune

8. Transmisii prin frictiune

Ratings: (0)|Views: 568|Likes:
Published by MihaiBuleu

More info:

Published by: MihaiBuleu on Jan 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2014

pdf

text

original

 
 79
8.
 
TRANSMISII PRIN FRIC
Ţ
IUNE. VARIATOARE
8.1.
 
CARACTERIZARE
Ş
I DOMENII DE FOLOSIRE
Transmisiile prin fric
ţ
iune sunt transmisii mecanice la care mi
ş
carea de rota
ţ
ie
ş
i momentul detorsiune se transmit, de la elementul conduc
ă
tor la cel condus, prin intermediul for 
ţ
elor de frecare,ca urmare a ap
ă
s
ă
rii reciproce a elementelor de contact.Transmisiile prin fric
ţ
iune pot fi: cu raport de transmitere constant
ş
i cu raport de transmiterevariabil (variatoare). Cele cu raport de transmitere constant realizeaz
ă
, la elementul condus, otura
ţ
ie constant
ă
, în ipoteza absen
ţ
ei alunec
ă
rilor. Variatoarele realizeaz
ă
, la elementul condus, otura
ţ
ie variabil
ă
continuu, între anumite limite.Principalele avantaje ale transmisiilor prin fric
ţ
iune sunt: func
ţ
ioneaz
ă
la un nivel redus dezgomot
ş
i vibra
ţ
ii; asigur 
ă
protec
ţ
ia transmisiilor în cazul apari
ţ
iei unor suprasarcini în func
ţ
ionare;realizeaz
ă
reglarea continu
ă
a tura
ţ
iei la ie
ş
ire, în cazul variatoarelor, în func
ţ
ie de cerin
ţ
ele impusede ma
ş
ina de lucru; solu
ţ
ia constructiv
ă
este simpl
ă
 
ş
i costul relativ redus, în cazul unora dintrevariatoare, comparativ cu transmisiile cu ro
ţ
i din
ţ
ate.Dintre dezavantajele transmisiilor prin fric
ţ
iune, cele mai importante sunt: nu asigur 
ă
un raportde transmitere riguros constant, ca urmare a alunec
ă
rilor dintre elementele în contact
ş
i a erorilor deexecu
ţ
ie a acestora; randamentul unora dintre variatoare este mai redus decât al transmisiilor prinangrenaje, datorit
ă
alunec
ă
rilor elastice
ş
i geometrice dintre elementele în contact; patinarea produce uzuri neuniforme a elementelor în contact, conducând, în final, la scoaterea din func
ţ
iune atransmisiei; durabilitatea relativ sc
ă
zut
ă
a transmisiei; necesit
ă
for 
ţ
e mari de ap
ă
sare, care încarc
ă
 
ş
ilag
ă
rele, determinând m
ă
rirea gabaritului transmisiei.Domeniile de folosire ale transmisiilor prin fric
ţ
iune sunt determinate de avantajele acestora,fiind limitate de dezavantajele pe care le prezint
ă
. Acestea se recomand
ă
la: transmisii cu rolcinematic, pu
ţ
in înc
ă
rcate; transmisii înc
ă
rcate cu sarcini mici, care func
ţ
ioneaz
ă
la tura
ţ
ii foartemari sau la care se impune un nivel sc
ă
zut de zgomot
ş
i vibra
ţ
ii: transmisii înc
ă
rcate cu sarcinimici-medii, care necesit
ă
reglate continu
ă
a tura
ţ
iei la ie
ş
ire, impus
ă
de procesul tehnologic, dar care nu necesit
ă
un raport de transmitere riguros constant.Transmisiile prin fric
ţ
iune
ş
i, în special, variatoarele se folosesc în cele mai diverse ramuri: înindustria de ma
ş
ini; în industria extractiv
ă
, u
ş
oar 
ă
 
ş
i alimentar 
ă
; în transporturi; în agricultur 
ă
.
8.2.
 
FORME DE DETERIORARE
Principalele forme de deteriorare a suprafe
ţ
elor active ale elementelor transmisiilor prinfric
ţ
iune sunt: oboseala de contact (apari
ţ
ia de ciupituri) – în cazul transmisiilor care func
ţ
ioneaz
ă
 cu ungere; uzarea abraziv
ă
 
ş
i/sau griparea – în cazul transmisiilor care func
ţ
ioneaz
ă
ă
ă
ungere saucu ungere
ş
i etan
ş
are necorespunz
ă
toare.
Oboseala de contact 
apare ca urmare a solicit
ă
rii variabile – dup
ă
un ciclu pulsator – astraturilor superficiale de pe suprafe
ţ
ele func
ţ
ionale ale elementelor în contact. Aceast
ă
form
ă
de
 
 80deteriorare este caracteristic
ă
variatoarelor prin fric
ţ
iune care func
ţ
ioneaz
ă
cu ungere
ş
i la careuzura abraziv
ă
este nesemnificativ
ă
. Primele semne de oboseal
ă
sunt microfisuri de suprafa
ţă
, carese dezvolt
ă
în timp, luând aspectul unor ciupituri, care mic
ş
oreaz
ă
suprafa
ţ
a func
ţ
ional
ă
. Fenomenuleste identic cu cel descris la angrenaje.
Uzarea abraziv
ă 
este principala form
ă
de deteriorare a transmisiilor prin fric
ţ
iune carefunc
ţ
ioneaz
ă
ă
ă
ungere. Uzarea abraziv
ă
este favorizat
ă
de vitezele mici de func
ţ
ionare
ş
i desarcinile mari de înc
ă
rcare a transmisiei, fiind sensibil influen
ţ
at
ă
de existen
ţ
a alunec
ă
rilor geometrice
ş
i a patin
ă
rilor.
Griparea
poate ap
ă
rea atât la transmisiile prin fric
ţ
iune f 
ă
ă
ungere cât
ş
i la cele cu ungere, încondi
ţ
iile întreruperii peliculei de lubrifiant dintre suprafe
ţ
ele în contact. Aceast
ă
form
ă
dedeteriorare este specific
ă
transmisiilor prin fric
ţ
iune care func
ţ
ioneaz
ă
la viteze mari.
8.3.
 
MATERIALE UTILIZATE ÎN CONSTRUC
Ţ
IATRANSMISIILOR PRIN FRIC
Ţ
IUNE
Principalele condi
ţ
ii pe care trebuie s
ă
le îndeplineasc
ă
materialele utilizate pentru construc
ţ
iaelementelor active ale transmisiilor prin fric
ţ
iune sunt: rezisten
ţ
a mare la solicitarea de contact;rezisten
ţă
ridicat
ă
la uzur 
ă
; coeficient de frecare cât mai mare – pentru a se evita folosirea unor for 
ţ
ede ap
ă
sare mari – 
ş
i constant în timp.Materialele folosite pentru elementele active ale transmisiilor prin fric
ţ
iune se caracterizeaz
ă
  prin rezisten
ţă
ridicat
ă
la solicitarea de contact
ş
i uzur 
ă
sau prin coeficien
ţ
i de frecare mari. Seutilizeaz
ă
urm
ă
toarele cupluri de materiale:
 
o
ţ
el c
ă
lit/o
ţ
el c
ă
lit (sau o
ţ
el tratat termochimic) – pentru transmisiile puternic înc
ă
rcate, lacare se cere o durabilitate mare
ş
i care func
ţ
ioneaz
ă
cu sau f 
ă
ă
ungere, caracterizate pringabarit minim
ş
i randament ridicat; necesit
ă
precizii de execu
ţ
ie
ş
i montaj
ş
i o ungerecorespunz
ă
toare, concomitent cu reducerea alunec
ă
rilor geometrice, care ar putea duce laapari
ţ
ia grip
ă
rii;
 
font
ă
/o
ţ
el c
ă
lit – pentru transmisiile care func
ţ
ioneaz
ă
cu sau f 
ă
ă
ungere, prezentândavantajul unei rezisten
ţ
e sporite la gripare;
 
font
ă
/font
ă
– pentru transmisiile care func
ţ
ioneaz
ă
ă
ă
ungere;
 
materiale nemetalice (textolit, cauciuc, piele etc.)/o
ţ
el sau font
ă
– pentru transmisii pu
ţ
inînc
ă
rcate
ş
i
ă
ă
ungere, caracterizându-se prin coeficien
ţ
i de frecare mari – care asigur 
ă
 reducerea substan
ţ
ial
ă
a for 
ţ
ei de ap
ă
sare – 
ş
i elasticitate m
ă
rit
ă
– care permite mic
ş
orarea preciziei de execu
ţ
ie
ş
i montaj; rezisten
ţ
a la solicitarea de contact este mai redus
ă
,dimensiunile de gabarit mai mari, iar randamentul mai sc
ă
zut. Materialele nemetalice sefolosesc sub form
ă
de c
ă
 ptu
ş
eli, montate, de regul
ă
, pe elementul motor, pentru asigurareaunei uzuri uniforme.Valorile coeficien
ţ
ilor de frecare ale diverselor cupluri de materiale, în func
ţ
ie de condi
ţ
iilede func
ţ
ionare (cu ungere sau f 
ă
ă
ungere), sunt prezentate în tabelul 8.1.
 
 81Tabelul 8.1
Valorile coeficien
ţ
ilor de frecare µ, pentru diverse cupluri de materiale
Coeficientul de frecare µCondi
ţ
iile de func
ţ
ionareCuplul de materialeCu ungere F
ă
ă
ungereO
ţ
el c
ă
lit/o
ţ
el c
ă
lit 0,04...0,05 0,15...0,18Font
ă
/ o
ţ
el c
ă
lit 0,07...0,08 0,17...0,18Font
ă
/font
ă
0,08...0,1 -Textolit/o
ţ
el sau font
ă
- 0,2...0,4Cauciuc/o
ţ
el sau font
ă
- 0,8
8.4.
 
TRANSMISII PRIN FRIC
Ţ
IUNE CU RAPORT DETRANSMITERE VARIABIL - VARIATOARE
Variatoarele mecanice de tura
ţ
ie realizeaz
ă
transmiterea mi
ş
c
ă
rii
ş
i a sarcinii prin fric
ţ
iune, cumodificarea continu
ă
a tura
ţ
iei
ş
i a momentului de torsiune la elementul de ie
ş
ire, între anumitelimite.Multitudinea variantelor constructive de variatoare face imposibil
ă
clasificarea unitar 
ă
aacestora, în continuare prezentându-se o clasificare pe baza unor criterii cinematice
ş
i constructive.
 Dup
ă 
modul de transmitere a mi
 ş
c
ă 
rii
, se deosebesc: variatoare cu contact direct întreelementul conduc
ă
tor 
ş
i cel condus
ş
i variatoare cu elemente intermediare.
 Dup
ă 
forma geometric
ă 
a elementelor active
a c
ă
ror raze de rostogolire se modific
ă
, învederea regl
ă
rii tura
ţ
iei elementului de ie
ş
ire – variatoarele pot fi: frontale, conice, sferice,toroidale, cu conuri deplasabile, multidisc.
 În func
 ţ 
ie de sistemul de ap
ă 
 sare folosit 
, variatoarele pot fi: cu ap
ă
sare constant
ă
, independent
ă
 de înc
ă
rcare, for 
ţ
a de ap
ă
sare determinându-se din condi
ţ
ia transmiterii momentului de torsiunemaxim; cu ap
ă
sare dependent
ă
de sarcin
ă
(propor 
ţ
ional
ă
cu momentul de torsiune transmis).Caracteristicile principale ale variatoarelor sunt: puterea de intrare P
1
; tura
ţ
ia de intrare n
1
;tura
ţ
ia de ie
ş
ire n
2x
– variabil
ă
între n
2min
 
ş
i n
2max
– gama de reglare G: randamentul
η
.Gama de reglare (a tura
ţ
iei) se define
ş
te ca raportul dintre tura
ţ
iile limit
ă
la ie
ş
ire
min2max2
nnG
=
. (8.1)Raportul de transmitere instantaneu i
x
, în ipoteza absen
ţ
ei alunec
ă
rilor, este
x21x
nni
=
, (8.2)având valori cuprinse între i
min
 
ş
i i
max
, unde:
max21min
nni
=
;
min21max
nni
=
. (8.3)Determinând pe n
2max
ş
i n
2min
din rela
ţ
iile (8.3)
ş
i introducându-le în rela
ţ
ia (8.1), rezult
ă
 

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
partyano liked this
Cosmin Georgian liked this
Corina Iacob liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->