Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Filehost_Dictionar de Psihologie Humanitas

Filehost_Dictionar de Psihologie Humanitas

Ratings: (0)|Views: 53|Likes:
Published by Val Ceau

More info:

Published by: Val Ceau on Jan 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/08/2012

pdf

text

original

 
ROLAND DORON este profesor emerit la Universitatea ParisV,în cadrul căreia, numeroşi ani, acondus Institutul de Psihologie. FRANCOISE PAROT este conferenţiar la Universitatea ParisV,undepredă istoria psihologiei.
DIIONAR DE PSIHOLOGIE
 
PUBLICAT SUBDIRECŢIA LUIROLAND DORON ŞI FRANCOISE PAROTCOMITETUL DE REDACŢIEDIDIER ANZIEU, JEAN-PAUL BRONCKART,MICHEL LE MOAL, CLAUDE LEVY-LEBOYER,MARC RICHELLE, DANIEL WIDLOCHERTRADUCERE DIN FRANCEZĂNATALIA CERNĂUŢEANU, GEORGETA DAN-SPÎNOIU, OVIDIU DAN,SABINA DRĂGOI, DANA FLOREAN, LILIANA-CARMEN LUCHIAN,GEORGE NEACŞU, DOINA-ŞTEFANA SĂUCANCOORDONARE LEXICOGRAFICĂANTOANETA IORDACHEHUMANITASBUCUREŞTINotă asupra traduceriitrase şi precumpănitor tehnice, „de lucru": codaj, encodaj, decodaj; simplificării şi pseudosupleţeiterminologice i-am preferat eleganţa formei culte din dicţionarul limbii române.Cititorii vor recurge, desigur, la serviciile „Glosarului multilingv" de la sfîr-şitul Dicţionarului, în carevor găsi termenii de bază în alte şase limbi, înordinea : franceză, germană, engleză, spaniolă, italiană şiportugheză.Fiecare articol este semnat şi cu iniţialele traducătorului, după cum urmează: Natalia Cernăuţeanu(N.C.), Georgeta Dan-Spînoiu (G.D.S.), Ovidiu Dan (O. D.), Sabina Drăgoi (S.D.), Dana Florean(D.F.), Liliana-Carmen Luchian (L.C.L.), George Neacşu (G.N.), Doina-Ştefana Săucan (D.S.).TRADUCĂTORII
 
CUVINT ÎNAINTE
Utilizatorul unui dicţionar se află în căutare de definiţii şi clarificări asupra sensului cuvintelorşi resimte îndemnul grabnic de a se întoarce la lectura pe care o incertitudine lexicală 1-a incitat să opărăsească pentru o clipă. El nu deschide acest gen de lucrare pentru a întîrzia asupra unui „Cuvînt înainte". Acesta nu poate fi, prin urmare, decît un mod de întrebuinţare, la care el are dreptul. în aceastăprivinţă însă trebuie adăugate cîteva explicaţii dacă se întîmplă ca lectorul, în căutarea sa, să se mire deceea ce găseşte şi mai ales de ceea ce nu găseşte: au fost făcute opţiuni, pe care s-ar putea să leconteste, dar care nu au fost determinate de vreun capriciu.Această lucrare este un dicţionar noţional, care are scopul de a furniza definiţii în generalconcise, şi nu un dicţionar enciclopedic, avînd ambiţia să facă, la fiecare concept, o sinteză a stăriicunoştinţelor în psihologie. Dacă distincţia între aceste două tipuri de dicţionar nu are consecinţedeosebite atunci cînd este vorba de a defini termeni care desemnează o anumită procedură experi-mentală (Ascultare dihotică, Condiţionare de urmă) sau un anumit fenomen clar obiectivat (Transferintermodal, Frecvenţă critică de fuziune), nu aşa stau lucrurile atunci cînd e vorba de a contura termeniale căror definiţii nu se lasă sesizate decît de-a lungul evoluţiei direcţiilor de cercetare ce uzează de eleşi la care trebuie să se facă referire (Cognitiv, Reprezentare). Glisarea de la un gen la altul devine, pînăla un anumit punct, inevitabilă. Spaţiul în care editorul şi redactorii ar vrea să se limiteze nu permitetotuşi, pentru cuvintele care ar cere-o, recurgerea la dezvoltări cu adevărat enciclopedice. Pentruaceasta, cititorul se va orienta către lucrări concepute potrivit acestui caracter sau, întrucît acestea se învechesc repede, către lucrări de specialitate, capitole de tratate, reviste pe probleme care oferă fără încetare date la zi.Autorii de dicţionare au oscilat totdeauna între două poziţii extreme: fie să se limiteze la a înregistra folosirea actuală a termenilor, ştiind că aceasta evoluează şi mărginindu-se să-i fixeze un stratcăruia un altul i seva suprapune, aducerile la zi succesive încercînd să procure tocmai imaginea acesteievoluţii; fie să facă operă normativă, indicînd mai curînd sensul sau sensurile care se impun a fi datecuvintelor, decît acelea care li se dau. Acest rol de legislatoral vocabularului nu mai este deloc popular,şi însăşi ilustra Academie nu şi-1 mai asumă decît cu oarecare jenă atunci cînd e vorba de limba uzuală.Autorii unui dicţionar ştiinţific ar putea, în mod legitim, să se considere la adăpostul acestei alegeri:specialiştii unei discipline ar trebui, pare-se, prinîndeletnicire, să nu uzeze de cuvinte decît fărăechivoc, într-atît conceptele înseşi cărora le corespund ar fi perfect de clare şi comunicabile. Folosirealor în discursul ştiinţific ar părea că trebuie în mod natural să capete valoare de normă. Aceasta estedesigur o iluzie. Nu sînt rare cazurile în care psihologii, dar, fără îndoială, şi botaniştii sau geologiiuzează de termeni fără a se asigura de definirea lor precisă sau în accepţiuni atît de diverse, încît li se întîmplă să creadă că discută despre aceleaşi lucruri, cînd de fapt perorează despre lucruri extrem dediferite. Autorul unui dicţionar este deci tentat să raporteze ansamblul acestor întrebuinţări, aşa cum seprezintă ele, fără a căuta să introducă în acesta coerenţă, şi, de asemenea, să citeze unele nume deautoritate. De altfel, aceasta este soluţia pentru care s-au decis autorii anumitor definiţii din dicţionarulde faţă. însă, în măsura posibilului, s-a intenţionat realizarea unei opere nu normative, ci clarificatoare,punînd ordine în sensurile înregistrate. Trebuie să recunoaştem că acest lucru nu este posibil fără uneleinevitabile deturnări, legate de convingerile celor care le produc. Un dicţionar de psihologie pune probleme cu totul particulare cu privire la alegerea termenilorde definit. Pe de o parte disciplinele psihologice uzează de un mare număr de cuvinte luate din limbacurentă; atunci cînd ele sînt încărcate cu un sens precis, nu am ezitat să le includem. Unii termeni nunecesită neapărat o definiţie diferită de cea pe care o propun dicţionarele limbii uzuale, însă înpsihologie au o atît de mare importanţă, încît era de neînchipuit să fie ignoraţi: nu se evită Memorie,nici Inteligenţă, nici Afectivitate. Rămîn cuvinte pe care cînd pudoarea ştiinţifică le îndepărtează, cîndcapriciile culturii le reabilitează: cititorul va găsi Voinţă, Intenţie, Spirit. Dacă el caută Curaj sauVirtute, va trebui să mai aştepte.Dacă ar trebui evitată pătrunderea, în spatele unor termeni ai vocabularului curent, a unuicortegiu decuvinte fără sens tehnic particular, pînă unde s-ar cuveni să se meargă în admitereacuvintelor tehnice? Cercetătorii se străduiesc astăzi să născocească neologisme pe care le înzestrează cuun plus de respectabilitate ştiinţifică, convertindu-le imediat în abreviaţii descifrabile numai de iniţiaţi:Inteligenţa artificială este atît de populară, încît cei mai mulţi decodează IA, însă cine va găsi sub siglaDRL/LH expresia englezească ce desemnează programul de întărire diferenţială a debitelor lente derăspuns cu disponibilitate limitată de întărire ? Pe ce criterii deci să fie reţinute, sau să fie făcut cititorulsă aibă răbdare pînă la o ediţie ulterioară,timp în care aceşti termeni se impun cu adevărat? Noi ne-amlăsat ghidaţi de propria judecată, dar recunoaştem dinainte că anumite omisiuni ar putea trece drepterori.Numeroşi termeni sînt cuprinşi sub un concept mai general sau sub un concept învecinat ori

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->