Professional Documents
Culture Documents
Argument
In cursul existentei sale omul a fost obligat sa se apere de fortele naturii care l-au linconjurat. Una din formele esentiale de aparare a corpului a fost imbracamintea, ca mijloc de protejare a omului, de actiune a agentilor mediului inconjurator, imbrcamintea aparand si din dorinta de a se imbodobi si a se diferentia social.
In forma primara omul isi confectiona singur produsele vestimentare; frunze, scoarta de copac prelucrata, piei de animale
Primele forme ale imbracaminte se caracterizau prin folosirea nemijlocita a materialelor din natura, fixate pe corp prin cele mai simple modalitati
Forma initiala dreptiunghiulara sau triunghiulara a tesaturii era fixata si legata in jurul taliei
Formele de imbracaminte uzuale s-au dezvoltat odata cu sperfectionarea tehnicilor de impletit, cusut si tesut. In aceasta perioada la formele de baza apar si formele decorative: gulere, cordoane, imbracaminte pentru cap.Astfel s-au creat modele de srochii cu talie ridicata, fixe pe talie, cu diferite lungimi, chiar si pana la glezna.
Produse unicat
DeDe-a lungul timpului, femeia a folosit diferite tertipuri pentru a atrage sau pentru a men ine interesul b rbatului. Printre ele se num r i lenjeria intim , iar unul dintre obiectele de vestimenta ie intim este corsetul. Acesta reprezint o centur elastic lat i nt rit cu balene, care serve te la strngerea taliei, cu alte cuvinte, este un harna ament de sus inere a taliei, bustului i oldurilor n tiparele unei forme ideale, dorin a care a creat suferin a multor genera ii de femei.
Perioada Baroca
In secolul al XVII-lea, moda europeana sXVIIsa impartit in doua ramuri. In societatea habsburgica se purtau corsete foarte stranse, insa se foloseau materiale vaporoase si decolteul era pus in valoare. In regatele sub influenta spaniola, moda era foarte rigida. Rochiile aveau topuri incheiate pana sus, la baza gatului. Matasea era la mare pret, iar corsetele erau purtate pe deasupra rochiei, pentru a defini talia. La sfarsitul perioadei baroce, croitoria era o meserie foarte cautata, iar corsetele erau acum disponibile si clasei mijlocii, nu numai "capetelor incoronate".
Productia manufacturiera
DezvoltanduDezvoltandu-se procedeele de prelucrare a materialelor in cadrul diviziunii muncii s-au diferentiat smesterii care au produs obiecte de imbracaminte mai bune, mai agreabile si in cantitati marite. Vestimentatia produsa in ateliere manaul sau prin mecanisme simple de catre mester se numea unicat.
Secolul XVIII-XIX XVIIICea mai interesant inven ie era rochia paner Rochia zbur toare care pornea din umeri si se largea imens la partea de jos. S-a trecut apoi, la rochia supl , de omare frumuse e. Moda epocii era rochia alb . Costumul b rb tesc a cunoscut o stabilitate prin cele trei piese: haina, vesta i pantalonul scurt, care era purtat zilnic i la ceremonii.
Stilul imbracamintei
Se evidentiaza prin calitatea creatiei artistice, pentru a achizitiona un anume model oamenii apeleaza la profesionistii atestati, creatorii de modele sau designerii. Modelul ales va fi conceput in stilul lui caracteristic. Acel produs va fi achizionat la un pret ridicat si purtatorul va adopta stilul creatorului. Deneuve si Saint Laureant
Proiectarea tiparelor
Problema fundamentala a croitoriei a fost adaptarea materialului textil la forma corpului. Prin incercari s-a sajuns sa se realizeze piese separate care prin asamblarea lor sa se adapteze formei corpului. Astfel s-au format tiparele scare stau la baza diversificarii confectiilor de imbracaminte
Multiplicarea tiparelor
In jurul anului 1900 apare prima data problema multiplicarii unui tipar pentru a obtine mai multe marimi. Necesitatea de a asiguara un numar crescand de produse, precum si diviziunea muncii, au determinat organizarea productiei si inlocuirea producatorului individual cu productia in atelierele mestesugaresti, iar mai apoi inlocuirea productiei mestesugaresti cu cea industriala.
In prezent productia industriala are scopul sa satisfaca in conditii cat mai bune cerintele materiale si functionale ale produselor si in acelasi timp sa creeze un mediu de trai care sa corespunda cerintele populatiei.