Professional Documents
Culture Documents
PENITENCIAR
Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a
Penitenciarelor (ANP)
Bune 7 (5%)
Satisfăcătoare 11 (9%)
Slabe
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a luat nici o m ăsură cu privire la primele-record 27 (22%)
Foarte slabe 62 (52%)
acordate discreţionar de fostul ministru Tudor Chiuariu apropiaţilor aduşi de el ‚n minister.
Predoiu zice că totul a fost legal.
Modificare vot
Tudor Chiuariu a lăsat la minister o m o ştenire care l-a ƒnsp ăim„ntat pe succesorul Voturi pƒnă acum: 119
său. Ancheta promis ă de ministrul C ătălin Predoiu referitoare la modul ‚n care predecesorul Zile rămase pentru vot: 12
său, Tudor Chiuariu, şi-a răsplătit prietenii adu şi ‚n minister cu stimulente uriaşe nu s-a lăsat
cu nici o sancţiune.
Video
Predoiu a ajuns la concluzia că modul discre ţionar ‚n care Chiuariu şi-a premiat lunar
acoliţii este perfect legal. „Acele stimulente financiare au fost acordate prin ordin de ministru, Realitatea TV: Rudele a doi
dintr-un fond aflat la dispoziţia ministrului Justiţiei. Eu am decis stoparea acestor stimulente deţinuţi din Penitenciarul de
pentru a clarifica criteriile pe baza cărora se vor acorda pe viitor astfel de prime“, a declarat Maxim ă Siguranţă Brăila
ieri pentru Cotidianul ministrul C ătălin Predoiu. Prin această declara ţie, Predoiu recunoaşte acuză cadrele ‚nchisorii de
indirect că Tudor Chiuariu a acordat primele discreţionar. maltratare
ProTV: Scandal la
…n urm ă cu două luni, Cotidianul scria c ă, ‚n cele nouă luni c†t a fost ministrul Justiţiei, Penitenciarul Brăila
Tudor Chiuariu a semnat 1.065 de stimulente ‚n valoare totală de 2.174.043 lei, adică peste
ProTV: Detinutul evadat joi
604.000 de euro , o sum ă de aproape trei ori mai mare dec†t cea acordată de Monica Macovei
de la Penitenciarului Bacau a
‚ntr-un an şi trei luni.
fost prins
ProTV: Sinucidere la
Penitenciarul din Aiud
Forum ANP
…ntre aprilie 2007 şi mai 2008, Iulia Sc„ntei a ƒncasat din leafă şi stimulente aproape
187.000 de lei, adică 52.000 de euro net, conform declaraţiei de avere. Sc†ntei e din Iaşi şi a Forum FSANP
fost colegă de catedră la Facultatea de Drept cu Tudor Chiuariu. Alţi prieteni de-ai lui Chiuariu Forum SNLP
aduşi ‚n minister pe post de consilieri personali sunt Bogdan G ăurean, Horia Georgescu,
Marius Iosif, Constantin Zaharia, Mihnea Iuoraş, Andreea Istrati, Dan Diaconescu, Simona
Spinaru, Ionuţ Ciobanu, Luana Moilat, Viorica Roşca, Alexandru Moraru. Aceştia erau premiaţi
lunar cu sume cuprinse ‚ntre 2.500 şi 4.500 de lei. Recomandări
Horia Georgescu, Marius Iosif şi Laura Sc„ntei au fost răsplătiţi cu c†te 4.500 de lei timp Gherila Virtuala
de c†teva luni, pentru că au fost numiţi de c ătre Chiuariu membri ‚n Comisia de inventariere Antioligarhi.ro
a arhivelor şi documentelor ‚n lucru aparţin†nd Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie
Asocia ţia Naţională a
Informaticienilor din Justiţie
(fostă SIPA). Anul trecut, de Ziua Justiţiei, Chiuariu a golit fondul de premiere al instituţiei.
Şefa lui de cabinet, Catrinel Florescu, a primit un stimulent de 6.400 de lei. Asocia ţia SoJust
Avocat ‚n Romƒnia
Un simplu şofer din minister, Florian Şoucaliuc, a primit o prim ă de 1.920 de lei, ‚n
Avocatnet
contextul ‚n care pe mandatul Monicăi Macovei cea mai mare prim ă a fost de 2.000 de lei şi a
Bloguri juridice
fost ‚ncasată de către cei care au lucrat la modificarea codurilor penal şi civil. ˆn ianuarie
2008, c†nd a fost numit ministru al Justiţiei, C ătălin Predoiu a decis suspendarea acordării codexpolitic.us
stimulentelor, unul dintre motive fiind c ă fondul destinat acestor premieri se epuizase. Cristi Dănileţ
Grefier ‚n Romƒnica
sursa: Cotidianul - Predoiu, ‚nfrƒnt de primele discreţionare ale lui Chiuariu
Jude ‚n Romƒnica
Romƒnia Curată
UltraJuridic
Alin Irimia a obţinut €n instanţă anularea ordinului prin care a fost revocat din funcţia
de director adjunct al Penitenciarului Colibaşi (sentinţa civilă nr. 2286/16.09.2008).
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a dispus acum cƒteva
zile ‚nceperea formalităţilor de repunere ‚n funcţia deţinută anterior. La fel s-a ‚ntƒmplat şi ‚n Newsletter
cazul lui Carmen Galu, directorul economic - administrativ al institu ţiei, care şi-a reluat deja
atribuţiile.
Introduceţi adresa de email:
.
Instanţa de judecată a stabilit a şadar că, şi €n acest caz, a fost o vorba de un abuz.
Şi alte procese sunt pe rol şi, cel mai probabil, şi alţi 'maziliţi' vor fi repuşi ‚n funcţie. Cei care
au avut, acum un an şi mai bine, curaj, şi i-au ‚nfruntat pe Marius Iosif şi ga şca au acum ‚nscriere
satisfacţia unei reuşite. Greu, dar au ‚nvins un sistem. Au ‚nvins prostia trufaşă a unui lanţ Delivered by FeedBurner
‚ntreg de incompetenţi meschini.
.
Arhivă blog
▼ 2008 (406)
▼ noiembrie (20)
Po şta redacţiei - cu
războaie, judecăţi,
Despre acest lanţ al meschinăriilor cred c ă merită să discutăm . Irimia Alin a studenţi ...
fost 'executat' la puţin timp după ce Mihaela Focică (foto), procuror la Parchetul de pe lƒngă
Calificativul lui Predoiu
Tribunalul Argeş, a fost numită ilegal şi netransparent, de către ministrul justiţiei din acea
Realitatea TV: Scandalul
vreme, nimeni altul decƒt Tudor Chiuariu, director al Penitenciarului Colibaşi.
de la Brăila
.
Irimia Alin ar fi putut fi evaluat corect, ‚nsă nu asta s-a ‚ntƒmplat. Aşa spune, şi ‚n acest Drumul Damascului
caz, instanţa de judecată. Mihaela Focică a dorit mazilirea, Marius Iosif a fost de acord. A Despre cum a găsit ANP-ul
urmat inspecţia ANP, condusă de nimeni altul decƒt de bătrƒnul domn Pƒrjol Ion - acum Penitenciarul Brăila şi ...
pensionar, care a constatat la ordin. Mazilire a vrut Iosif, mazilire au constatat inspectorii ANP.
Comunicatul cu care ANP
.
intră ‚n campania
Pe baza acestui raport de inspecţie Marius Iosif a dispus revocarea din funcţie fără electora...
să clipească. Cum se ‚ntƒmplă de obicei, Irimia nu a putut să se apere, pentru că nu i s-a
Noi ‚ntreb ăm, ursul merge
permis. A şa se face că s-a ajuns la un litigiu, iar după mai bine de un an lucrurile s-au lămurit.
. Fratele Cel Mare e cu ochii
Mihaela Focica ataca preventiv la €nceputul acestui an, €n timp ce litigiul era pe rol, pe tine
folosind cotidianul local Arge şeanul, care ‚n nr. 184, identifica ‚n această piloasă, salvatorul Cotidianul: Chiuariu a
Penitenciarului Coliba şi. Unica şi neprihănita luptătoare pentru penitenţă era, chipurile, trimis la puşcărie prime
sabotată ‚n permanenţă de "grupul de represiune". O adevărată conspira ţie a victimelor co...
procuroresei Focică ameninţa stabilitatea penitenciarului, după mintea jurnalistei - agent Rezultate finale ale
publicitar, care a uitat să asculte şi 'inamicii' ‚nainte de publicare. concursului pentru
. posturile ...
A fost un abuz d e putere cras şi nesim ţit. Marius Iosif a dictat pentru că aşa cereau Planul de eficientizare -
interesele camarilei. Nu a fost o decizie obiectivă, a fost o minciună girată de la cel mai ‚nalt 90% ineficient
nivel. Inspectorii ANP au fost folosiţi, şi nu este prima dată cƒnd s-a ‚ntƒmƒplat, drept
Linişte, vin alegerile!
instrument politic. Au primit verdictul ‚nainte să plece ‚n control, şi au constatat ‚n consecinţă .
. A căzut m ăreţia peste
Probabil că părerile €n ceea ce-l priveşte pe Alin Irimia vor fi €mp ărţite. Unii vor spune unii...
că e bun alţii, poate, dimpotrivă. Nu asta e problema. Aspectele de natură personală nu au, şi Felicitări cu dar-uri
Cotidianul - Concurs cu
nu trebuie să aibă, legătură cu decizii de felul celor amintite mai sus. Poate că Mihaela Focic ă
dedicaţie la
a avut motive să scape de el. De ce nu a respectat legea? Asta e ‚ntrebarea. Integritate: ...
.
Rezultatele soluţionării
Şi mai am o €ntrebare. Vor plăti vreodată personaje precum Marius Iosif pentru răul făcut?
contestaţiilor la proba
Aş paria că nu. Vin ‚n sistem pentru salarii de peste 20.000 de RON şi stimulente lunare de
s...
4.000 de RON plătite pe ascuns. La plecare magistra ţii politici din specia Iosif - Şpaiuc -
Focică obţin alte posturi, mai mult sau mai puţin bune. Acum ‚i protejeaz ă ministrul Predoiu, Predoiu, complicitatile si
non-actiunea
pentru că e sarcin ă de partid. †n alte cazuri, se găsesc alte soluţii.
Penitenciarul Gherla ‚n
campanie electorală
by Huginn 22 Comentarii Cine dă mai mult?
► august (46)
Azi ora 13, la minister, domnul Predoiu a susținut o ► iulie (42)
► iunie (38)
► mai (42)
► aprilie (38)
► martie (33)
► februarie (4)
Autori
conferință de presă. Ne-a interesat ‚n mod direct deoarece aveam informații că jurnaliștii vor
Palmasul
pune ‚ntrebări referitoare la subiectul premiilor grase ‚ncasate de prietenii domnului Chiuariu.
prisonworker
Ceea ce a și făcut un jurnalist de la Cotidianul.
Stig
Concluzia: nu s-a făcut nimic ilegal. Ne spălăm pe mƒini și trecem mai departe. Cică
Vladimir
‚ntrebările trebuie adresate domnului Chiuariu și, eventual, doamnei Macovei (sic!). †n rest,
Sword
nu știm, n-am văzut nimic, habar nu avem că lucrăm la minister.
. Colectionarul de amintiri
†n rest, cam despre asta s-a discutat: Huginn
admin
Ministrul Justiţiei, C ătălin Predoiu, a anunţat, luni, ‚ntr-o conferinţă de presă, că a fost invitat
de premierul C ălin Popescu T ăriceanu să participe, marţi, la discuţiile primului ministru cu Patrick
preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, despre problemele din justiţie. famiglia Musat
Ministrul Predoiu a mai arătat că, p†nă ‚n acest moment, ‚n bugetul Ministerului Justiţiei (MJ)
au intrat 711 milioane de lei pentru plata drepturilor salariale ale magistraţilor, drepturi
recunoscute prin hotăr†ri judecătoreşti. Suma totală la care ar urma să se ridice acest tip de
cheltuieli nu este, ‚nsă, cunoscută. „Acest lucru nu-l poate spune nimeni. Orice cifră este Contact
hazardată, deoarece ‚ncă există procese pe rol”, a arătat Predoiu.
blogpenifest@yahoo.com
Reformarea Direcţiei "Cetăţenie" din cadrul MJ a fost un alt subiect al conferinţei, ministrul
susţin†nd că a făcut demersuri pentru suplimentarea personalului, pentru simplificarea
procedurilor de lucru ‚n cadrul Direcţiei, toate acestea ‚n vederea eficientizării sistemului de
Counter
lucru. „Acest demers nu ‚nseamnă o v†nătoare de vrăjitoare, nu vrem să schimbăm pe nimeni
de acolo. Dorim doar eficientizarea direcţiei”, a completat Predoiu.
Ministrul Justiţiei a mai anunţat că a fost finalizat noul Cod civil, proiect care va fi trimis
Parlamentului, pentru dezbatere, ‚n cel mai scurt timp. (Sursa: Newsin)
Trafic
Ce sa mai spunem despre, de acum celebrul caz , in care, dupa ce membrii comisiei au
fost pusi in situatia absolut uluitoare, de a nu putea declara "castigatorul" castigator (a fost
intradevar uluitor ca o parte dintre membrii comisiei sa nu fie de acord cu modificarea
notelor!) dupa ce de nevoie, au scos din joben, la cel mai inalt ordin, doua posturi in loc de
unul, dupa ce concursul a fost anulat tot de nevoie, dupa ce au intocmit o noua comisie (de
data asta una aleasa cu ceva mai multa grija, prezidata de un tanar procuror!?) au putut-o
declara, in sfarsit admisa, pe sarmana noastra candidata.
Daca tinem cont de enorma usurinta cu care, toti acesti directori generali, au primit de-a
lungul timpului inaltele lor functii, daca tinem cont de faptul ca sunt cu totii magistrati, daca
tinem cont de detasarea cu care acesti ultra-tineri -scoliti- impartitori -ai -dreptatii, au
acceptat sau ordonat incalcarea grosolana a legii, daca tinem cont de faptul ca au fost, nu
pedepsiti ci cat se poate de rasplatiti (cu, vorba unui comentator, salarii lunare cat castigam
noi intr-un an de munca!), nu este de mirare ca neincrederea angajatilor din sistemul
penitenciar, se ridica la cote atat de inalte!
Un pas tot pe loc, este felul in care au fost organizate aceste apropiate concursuri.
Magistratii, din pacate, spre deosebire de alte categorii, au acces la concurs (la care nu s -au
inghesuit sa se inscrie, de vreme ce sunt mai degraba obisnuiti sa primeasca cadou,
asemenea functii).
.
Intr-un climat de ultra-suspiciune (intemeiata, dupa cum am stabilit!) ar fi trebuit ca
oamenii sa fie indemnati si incurajati sa se inscrie la concursuri. Dupa parerea mea, lucrul
asta nu s-a intamplat din doua motive, din lenea, inertia sau lipsa de experienta a
organizatorilor, cu acordul tacit (explicit?!) al celor direct interesati de posturile pe care au
preferat evident, sa candideze de unii singuri. As lua in calcul, daca as avea aceasta
posibilitate, un alt sistem de selectie al celor ce doresc sa lucreze in sistemul penitenciar, al
celor ce doresc sa avanseze in functii. Dar asta este o alta poveste!
Sa fim insa drepti pana la capat si sa recunoastem ca, in aceasta ecuatie, cel mai
important element il constituim noi, anonimii, noi... marea masa a lucratorilor de
penitenciare. Care din slabiciune, din lasitate, din neincredere in propriile forte, in orice caz cu
concursul nostru si din motive discutabile, am acceptat, acceptam si ma tem ca vom mai
accepta inca mult timp de acum inainte, decizii imorale, decizii ilegale sau pur si simplu decizii
pripite.
Imi staruie in minte replica sincer uimita, a unui coleg , la aflarea vestii ca directorul
general de la acea data, era acuzat public pentru masluirea concursurilor, in urma carora
sora, cumnatul si gazduitoarea fusesera admisi in sistemul penitenciar romanesc: " Mai, dar
chiar asa sa se ia de el pentru atata lucru, cine n-ar face la fel, daca ar fi director general ?!".
Si mai am ceva de adaugat. Sa ne reamintim totusi ca Iacob a fost obligat sa-si dea
demisia, ca urmare a ilegalitatii comise. Sa ne reamintim rezultatul controlului ordonat in
cazul Serban si tinichiaua cu care acesta a fost nevoit sa se intoarca, pentru scurta vreme, la
fostul loc de munca. Sa ne reamintim ca Iosif este un ilustru necunoscut prin subsolurile
ministerului. Sa le reamintim membrilor viitoarelor comisii de examinare, ca de altfel si
observatorilor prezenti cu aceste ocazii, ca au datoria de a fi impartiali, ca nu au obligatia de a
declara admisi concurentii nepregatiti, chiar daca concureaza de unii singuri!
by admin 18 Comentarii
28 SEPTEMBRIE 2 008
Astazi am primit, prin amabilitatea unor colegi, doua documente foarte interesante
(pentru vizualizare Stimulente MJ 1, Stimulente MJ 2). Ordine ale fostului ministru al justitiei,
Tudor Chiuariu, prin care acesta isi stimula lunar consilierii personali si directorii apropiati. Am
selectat, pentru exemplificare, cateva ordine privitoare la cei care au fost numiti comisia de
inventariere a arhivei SIPA.
Chiuariu a acordat stimulente de 4.500 de RON lunar pentru cei 5 membri scotocitori de
arhiva si pentru cei 2 secretari de comisie. Care sa fie motivul? Să fie importanţa misiunii?
Poate. Scormonirea prin arhivele SIPA era importanta pentru Chiuariu si comp., dar cei
10.000 de Euro cheltuititi lunar pentru stimularea celor implicati au o motivatie clara. Tacerea
costa.
Informat fiind, acum cateva luni, de aceste ilegalitati, Ministerul Justitiei s-a disculpat
facand referire la ordinele prin care au fost premiati toti angajatii ministerului. A ascuns faptul
ca Iulia Scintei si altii ca dansa primeau si alte stimulente. Printre acestia Marius Iosif e de
remarcat cu cei 4.500 RON lunar, care se adaugau la salariul de 21.800 RON.
Subiectul nu e deloc nou. Acum ceva timp scriam despre cele aproape 3 milioane RON,
valoarea stimulentelor acordate de catre ministrul Chiuariu ‚n perioada mandatului sau (mai
putin de un an) la Ministerul Justitiei.
Mai precis, angajati din aparatul MJ au primit 1546 de stimulente in valoare totala de
2.792.756 RON. (...) Pentru comparatie, vedem ca in timpul ministeriatului Macovei
suma totala a fost de circa 3 ori mai mica (1.141.320 RON pentru 1 an si 3 luni), aproape
egala cu suma pe care Chiuariu a acordat-o ca stimulente numai ‚n luna decembrie 2007
(1.049.739 RON). (sursa: Ministerul Justitiei la Gala premiilor Chiuariu)
Link-uri utile:
by Huginn 21 Comentarii
27 SEPTEMBRIE 2 008
Concursul €mputerniciţilor
.
Acum c•teva zile spuneam că, dacă 70% dintre posturi vor fi ocupate de actualii
‚mputerniciţi, acest concurs este doar o mascaradă inutilă. Am din ce ‚n ce mai multe motive
să cred că sunt toate şansele ca realitatea sistemului penitenciar să bată matematica.
.
Cei mai mulţi dintre €mputerniciţi vor fi confirmaţi pe post €n lipsa concurenţei. Nu
neg, confirmarea este, ‚n destule cazuri, pe deplin meritată. †nsă, ‚n lipsa unei competiţii
reale, va trebui să avem ‚ncredere ‚n abilităţile celor care i-au preselectat şi ‚mputernicit pe
actuala majoritate a candidaţilor.
.
Nu am €ncredere €n arbitrar aşa cum nu am ‚ncredere ‚ntr-un concurs care confirm ă alegeri
deja făcute. 'Alegătorul' poate să fie competent şi bine intenţionat, dar de foarte multe ori
prost informat şi sfătuit.
.
Vina pentru lipsa de candidaţi aparţine ANP care, ‚n ‚ncercarea de a proteja cƒţiva dintre
‚mputerniciţii care trebuie să fie directori pentru că au sprijin politic, şi-a făcut foarte prost
datoria de a recruta cƒt mai mulţi candidaţi valoroşi. De fapt nu a făcut nimic.
.
Pile politice ca €n 'vremurile bune'
.
'Politica de cadre' promovat ă de Ministerul Justiţiei este p ăcatul originar. Candidaţii
cu simpatii politice au altă greutate, iar directoriada ANP este, pentru foarte mulţi, doar un joc
politic.
.
Bogdan G ăurean, mariusiosiful de la Registrul Comerţului, este unul dintre cei care fac
neoficial jocul ‚n ANP. L-a adus la ANP pe Bogdan Costaş ‚n funcţia de director economic unde
a eşuat lamentabil, l-a pus director la Gherla pe Vasile Pop, căruia i-a asigurat şi o prelungire
din partea casei, a se citi ilegal, a ‚mputernicirii. Şi mai sunt cƒţiva.
.
La Direcţia pentru Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar s-a ‚nscris doar Marian
Stancovici, actualmente ‚mputerncit. A mai luat un concurs de acest gen, s-a descurcat la
Ploieşti, s-a descurcat la Jilava, ‚n lipsa unor concurenţi mai buni va fi noul director.
.
La Direcţia Management Resurse Umane s-au ‚nscris Adrian Blidaru - un ofiţer de resurse
umane capabil şi cu experienţă dar cu zero sprijin politic, Gheorghe Iftinca - şi el transportat
de rapidul G ăurean - Gherla ‚nspre Bucureşti şi Cristina 'MulteNume' Hoblea proaspăt demisă,
dar cu speranţele intacte.
.
La Direcţia Educaţie şi asistenţă psihosocială avem un singur candidat. C ătălin Bejan
este actualul şef al direcţiei, proaspăt ‚mputernicit. Cristian Burea, şeful ‚mputernicit al
Direcţiei Medicale, este şi singurul candidat pentru postul pe care-l ocupă deja. La Direcţia
Economico-Administrativă, deşi postul nu a fost retras din concurs, nu s-a ‚nscris nimeni
avƒnd ‚n vedere recenta repunere ‚n funcţie a lui Carmen Galu.
.
La Direcţia Inspecţie candidează Florin Rădulescu, un ofiţer tƒnăr şi cu destule calităţi
‚mpotriva dlui. Ioaniţoaia, actualul ‚mputernicit. Nu cred totuşi că actualul ‚mputernicit se
pregăteşte pentru ‚ntoarcerea la Bistriţa.
.
Penitenciare - fieful €mputerniciţilor
.
†n penitenciare situaţia stă, €n mare m ăsură, la fel. Pentru jum ătate din posturile scoase
la concurs au candidat doar actualii ‚mputerniciţi. Doar la Galaţi sunt, se pare, 4 candidaţi.
†ncă nu avem lista oficială, drept urmare nu m ă pot exprima ‚ncă.
.
Notabil efortul lui Florin Stanciu , fost şef al Direcţiei Inspecţie. Stanciu candidează pentru
Penitenciarul Mărgineni, ‚n speranţa că va reuşi s ă obţină mai mult decƒt la ultimul concurs,
adică nota 3. Şi el ca şi Vasile Pop de la Gherla se bazeaz ă pe pilele politice, mai mult sau mai
puţin discrete.
Ăsta e concursul. Asta e directoriada ANP. Un eşec care ‚ncă nu s-a ‚ntƒmplat, dar care e
din ce ‚n ce mai posibil. .
Link-uri utile:
by Huginn 56 Comentarii
Cum spuneam mai ieri, ANP simte ad•nc şi nestăvilit dorin ţa de reorganizare.
Specialiştii ‚n resurse umane au şi desenat o nouă organigram ă şi au pus pe hƒrtie motiva ţia
acestei reorganizări. Motivaţia e corectă şi absolut normală, dar nu are nici o legătură cu noua
organigram ă. Mai multe funcţii de conducere şi dezechilibrarea responsabilităţilor ‚n
organizaţie nu ‚nseamnă eficientizare.
†n fine. Astea sunt motivele scrise. S-a decis, deci, desfiin ţarea unor funcţii,
desfiinţarea unor compartimente funcţionale inutile şi ineficiente şi ‚nfiinţarea altora mai noi şi
mai frumoase.
Trei funcţii de director adjunct erau €n plan a fi desfiinţate, ‚ntre timp s-a revenit. Se
pare că doar o funcţie va avea această soartă. Ilie Constantin, directorul adjunct de la Direcţia
Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar (DSDRP) are şanse să scape nereorganizat. Aurelian
Oprea, cel care a scăpat cu greu de reorganizarea lui Marius Iosif, va supravieţui şi de această
dată ‚n funcţia de director adjunct al Direc ţiei Economico - Administrative (DEA).
Biroul Informaţii Clasificate devine Serviciul Informaţii Clasificate, iar trei posturi de
consilier al directorului general dispar din schema aparatului central al ANP. Se desfiinţează
Serviciul Juridic şi se ‚nfiinţează Direcţia Contencios şi Elaborare Acte Normative cu două
servicii ‚n subordine. Toate celelalte se reorganizează, ‚n acest caz se desfiinţeză, bănuiţi de
ce?
Păi cum? Doar at•t? Asta e marea reorganizare. Creşte num ărul funcţiilor de conducere
şi se schimbă cƒteva denumiri. Pentru asta trebuie iar schimbat ROF-ul? Se pare că da,
pentru că reorganizarea de faţă nu este de structură, este de oameni. Se mai vacantează
funcţii de conducere, asta se ‚ntƒmplă.
†mpărţirea sarcinilor €ntre directorul genaral şi adjuncţi este un nonsens. Unul dintre
directorii generali adjuncţi ajunge să coorodneze un director, altul coordonează medicalul şi
arhiva, iar celălalt, care e un meseriaş, coordonează paza şi reeducarea. Directorul general se
ocupă de restul, adică un purcoi de direcţii, servicii şi birouri.
Se pare că lecţia Marius Iosif et co a fost uitată prea repede. Asta e concluzia.
Link-uri utile:
ANP se reorganizează
Şezătoarea de management strategic
Sistemul penitenciar regionalizat in taina
Proiect organigrama ANP 26 Sept 2008 - Upload a Document to Scribd
by Huginn 14 Comentarii
26 SEPTEMBRIE 2 008
Ministrul Justiţiei n-a reu şit să-şi facă timp s ă verifice lupii care păzesc oile jigărite ale
justiţiei. Auditorii şi-au tras sporuri care nu le aparţin şi au m ăsluit zeci de documente de
decont. Nimeni nu a făcut nimc. Corpul de control al ministrului, altă dată destul de activ, s-a
blegit brusc ‚n faţa sforăriilor doamnelor şefe, Presură şi Dumitrache.
.
Profesional sunt catastrofe. Oricine a citit un raport de audit făcut de Direc ţia de Audit a
Ministerului Justiţiei poate să confirme. Auditorii lu' peşte, ‚n frunte cu madam Presură, nu au
habar ce auditeaza ‚n 90% din cazuri. Auditează proiecte europene fără să poată buchisi ‚n
limba ‚n care acestea sunt scrise sau penitenciare fără să aibă minimul de experienţă şi
cunoştinţe ‚n domeniu.
.
Produc tot felul de inepţii care au un singur rost: justifică sporuri care le dublează
ilegal salariile. Pentru cƒteva zile de 'misiune' primesc sporurile un an ‚ntreg. Timp ‚n care
sforăresc ‚n propriul interes sau pentru alţii. Madam Presură sforărea pe vremuri pentru
Nădrag Limbă-dulce, care ‚i punea la dispoziţie cursuri de master la Constanţa la propria-i
soţie. Nici asta n-a verificat nimeni. Un micuţ conflict de interese, un m ăricel trafic de
influenţă nu mai impresionează pe nimeni. Doar e vorba despre Ministerul Justiţiei, legea e
flexibilă cƒnd e proprietate de partid.
.
Corpul de control al minstrului asteapta de ceva vreme unda verde pentru verificarea
situaţiei de la Direcţia de Audit a MJ. Dar, cum ministrul justiţiei nu are nevoie de scandal
‚nainte de alegeri, pentru că, dac ă acuzaţiile se confirm ă fie şi numai parţial, va fi un mega
scandal.
.
Auditorii fură, prostesc, sfor ăresc şi m ăsluiesc. Nimeni nu va rămƒne insensibil, cƒnd
aceste aceste acuzaţii se vor confirma.
.
Link-uri utile:
by Huginn 6 Comentarii
Societatea pentru Justitie (SoJust) atrage atentia opiniei publice si a autoritatilor statului
asupra nerespectarii hotararilor judecatoresti. Astfel, expertii SoJust au identificat mai multe
situatii prin care autoritati centrale si locale nu s-au supus deciziilor defintive si/sau
irevocabile ale judecatorilor.
Cel mai recent caz, ce a atras si ingrijorarea institutiilor europene, este cel privind Autoritatea
Nationala de Reglementare in Comunicatii. Astfel, in decurs de 3 ani, Guvernul a adoptat trei
acte normative prin care a modificat structura acestei institutii pentru a ocoli decizii ale Curtii
de Apel Bucuresti, respectiv ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s -a dispus
reintegrarea in functie a presedintilor acestei autoritati.
Astfel, in anul 2005, primul ministru decide inlocuirea lui IS, presedintele Autoritatii Nationale
de Reglementare in Comunicatii (ANRC), cu IG. Atacand in justitie aceasta decizie, IS obtine o
hotarare irevocabila prin care primul ministru este obligat la reintegrarea lui in functia de
presedinte al ANRC. Imediat, Guvernul adopta o ordonanta de urgenta prin care ANRC este
reorganizata in Autoritatea Naţionala pentru Reglementare in Comunicatii şi Tehnologia
Informatiei (ANRCTI), al carui presedinte este tot IG, astfel incat reintegrarea nu mai putea
avea loc.
In anul 2008 istoria se repeta: primul ministru il revoca din functie pe presedintele IG si il
inlocuieste cu L.N. Atacand decizia in justitie, IG obtine in prima instanta dreptul de a fi
reintegrat in functie. Pana la judecarea recursului, Guvernul adopta o noua ordonanta de
urgenta prin care ANRCTI este reorganizata in Autoritatea Nationala de Comunicatii (ANC), al
carui presedinte ramane LN. Situatia, nu fara precedent in Romania, a atras reactia
Comisarului European privind societatea Informa ţională, dna Viviane Reading, care a cerut
explicatii cu privire la aceste schimbari.
SoJust a intocmit un studiu pe acest caz pe care il ataseaza prezentului comunicat. Concluziile
asociatiei sunt ca in Romania independenta justitiei este incalcata si prin nerespectarea
autoritatii hotararilor judecatoresti, hotarari care reprezinta scopul unui proces civil sau penal.
Membrii asociatiei mai atrag atentia autoritatilor responsabile de executarea hotararilor ca
exista mijloace civile si chiar penale de a se impune acest lucru. Nu in ultimul rand, expertii
SoJust atrag atentia ca nu a existat nicio reactie din partea organizatiilor profesionale ale
magistratilor si nici din partea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aceste situatii,
ceea ce a dus la incurajarea perpetuarii lor.
by Huginn 1 Comentarii
De vreo cativa ani detinutii nu mai sunt detinuti, sunt persoane private de libertate.
Nici batranii nu mai sunt batrani, sunt persoane in varsta. Nevazatorii, surzii, infirmii nu mai
sunt nici ei de multa vreme ce erau. Erau handicapati, acum sunt persoane cu dizabilitati.
Detinutul de moda noua, tratat corect si neurolingvistic programant nu este insa ferit de
probleme. In newspeak, detinutul este un amarat de pepeleu. Initialele nobilei expresii s-
au transformat intr-un minunat substantiv, folosit pe scara larga. Probabil ca se va gasi un
nume si pentru cei in conflict cu legea penala. Vor deveni, foarte posibil, paclepei.
Nici macar nu conteaza. Sunt doar cuvinte. Maine vedem cum stam cu listele persoanelor
care vor sa ocupe o functie de conducere, coorodonand activitatea persoanelor care isi fac de
lucru cu persoane care sunt private de libertate.
by Huginn 36 Comentarii
25 SEPTEMBRIE 2 008
La aceeaşi categorie cu Daniel Morar, "Inspiraţia anului", se află şi omul de afaceri George
Soros, "pentru că a susţinut drepturile şi reintegrarea romilor ‚n Europa". Ceilalţi doi finalişti la
această categorie sunt Lyn Evans, coordonatorul generatorului de particule din Geneva şi
Katrine Camilleri, director adjunct al serviciului de refugiaţi din Malta.
O altă categorie este "Politicianul naţional al anului", unde printre finalişti se num ără
preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cel al Serbiei, Boris Tadici, precum şi premierul
polonez Donald Tusk.
Pentru titlul "comisarul anului" sunt nominalizaţi Meglena Kuneva, comisarul de origine
bulgară care supervizează protecţia consumatorului, "pentru eforturile de a adapta drepturile
consumatorului la economia digitală", estonianul Siim Kallas pentru ‚nfiinţarea registrului
lobbyiştilor şi expunerea beneficiarilor fondurilor UE, precum şi comisarii mediului, agriculturii
şi concuren ţei.
La categoria "Europarlamentarul anului" candidează cinci deputaţi din Marea Britanie, Franţa,
Finlanda, Germania şi Luxemburg.
Pentru titlul "Oficialul UE al anului" sunt listaţi Catherine Day, secretarul general al Comisiei
Europene, Jonathan Faull, directorul general pentru justiţie, Wolfgang Ischinger, fostul
mediator UE ‚ntre Serbia şi Kosovo, Ilkka Laitinen, directorul agenţiei de management al
frontierelor Frontex şi Jean-Claude Trichet, preşedintele B ăncii Centrale Europene.
Toţi aceşti finalişti sunt ‚n curs ă pentru titlul "Europeanul anului", care ‚n 2007 a fost obţinut
de preşedintele Lituaniei, Valdas Adamkus. Printre premian ţii de anul trecut s-au mai num ărat
Angela Merkel, Arnold Schwarzenegger şi Gary Kasparov.
Votul pentru Europeanul Anului 2008 este deschis online, ‚ncepƒnd cu joi, 25
septembrie şi poate fi accesat la adresa http://www.europeanvoice.com/page/evawards-user-
vote/788.aspx**.
Gala decernării premiilor va avea loc pe 2 decembrie ‚n Palatul Bursei din Bruxelles,
evenimentul aflƒndu-se sub ‚naltul patronaj al premierului belgian Yves Leterme.
Sursă: Newsin
* The Economist este o revistă financiară din Marea Britanie. Revista a fost ‚nfiinţată ‚n anul
1943 de către James Wilson, un pălărier din oraşul Hawick, Scoţia. Acesta credea ‚n comerţ
liber, internaţionalism şi interferenţă minim ă din partea guvernului ‚n ce priveşte afacerile. ˆn
prezent (iunie 2008), tirajul revistei este de 1 milion de exemplare, din care mai mult de 80%
este distribuit ‚n afara Marii Britanii. Tirajul din Statele Unite ale Americii se ridică la mai mult
de jum ătate din totalul exemplarelor tipărite. Majoritatea articolelor din The Economist nu
sunt semnate. Din anul 1928, jum ătate din acţiuni sunt deţinute de Financial Times, iar restul
de un grup de acţionari, din care o bună parte sunt ‚n conducerea companiei.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/The_Economist)
Conform Legii nr. 144/2007 privind ‚nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
de Integritate, categoriile de persoane prevăzute de lege au obligaţia de a depune sau a
actualiza declara ţiile de avere şi declaraţiile de interese, completate potrivit noilor modele, ‚n
termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii ‚n funcţie ori de la data ‚nceperii activităţii.
†n data de 30 iulie 2008 am scris pe acest blog un articol ‚n legătură cu situa ția financiară
suspect de bună ‚n care se află directorul Penitenciarului Drobeta Turnu Serverin, procurorul
Marian Stoica. Am luat la puricat site-ul ANP, căutƒnd declarația de avere a acestuia și am
observat cu stupefacție că aproape tot sistemul penitenciar este condus de nesim țiți. Am
sperat ca articolul respectiv va fi un imbold pentru domnul Marian Stoica & co. să-și
‚ndeplinească obligațiile legale și morale față de contribuabil. Nu a fost cazul.
Probabil am supraestimat atƒt puterea de influență a blogului, cƒt și bunul sim ț al celor
care ne conduc. Ca atare, azi, 25 septembrie 2008, am decis să mai dau o raită prin grădina
ANP și să vă informez cu privire la situa ția declarațiilor de avere. Inițial am vrut să
personalizez cercetarea, ‚nsă, cum repectul față de lege pare a fi excepția ‚n acest sistem, aș
fi fost excedat de o listă interminabilă de șmecheri care cred că se află pe m o șia personală.
Așa că am să prezint situația la nivel de unități.
Premianți: Declarațiile de avere nu sunt completate nicăieri așa cum ar fi trebuit. Sunt, ‚nsă,
cƒțiva fraieri care au salvat onoarea colegilor. Astfel, pe 2008 găsim completate declarații de
avere la: Baia Mare (doar noul director ‚mputernicit, iar pe 2007 lipsesc), Colibași (declara țiile
pe 2007 nu sunt completate), PS Dej (doar contabilul șef, iar pe 2007 lipsesc), Gherla (doar
contabilul șef, iar pe 2007 lipsesc), Jilava (declarații completate și pe 2007 și pe 2008),
Poarta Albă (declara țiile nu sunt completate pe 2007), CR Tƒrgu Ocna (doar un director
adunct, iar pe 2007 nimic), Tichilești (doar un director adjunct) și Timișoara (nu sunt
completate pe 2007 - domnu' B ăla, se poate?).
Declarații lipsă pe 2008: Aiud, Codlea, Craiova, PMT Craiova, Iași*, Pelendava și PS
Rahova.
Declarații lipsă pe 2007 și 2008: Arad, Bac ău, Barcea Mare, BAGR, Bistrița, *Botoșani,
Brăila, Buziaș, PS Colibași, Drobeta Turnu Severin, Focșani, G ăești, Galați, Giurgiu, PS Jilava,
Mărgineni, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploiești, PS Poarta Albă, Rahova, Satu Mare, Slobozia,
Tƒrgșor, Tƒrgu Jiu, Tƒrgu Mureș, PS Tƒrgu Ocna, Școala de formare Tƒrgu Ocna, Tulcea,
Vaslui.
au depus declarații de avere directorii generali. Dintre aceștia, Gheorghe Șpaiuc nu are
declara ția de avere din 2007, iar Iosif & co. nu și-au depus declarațiile de avere la
finalul mandatului, așa cum prevede legea.
‚ntre celelalte funcții de conducere, imputerniciți sau nu, noi sau vechi, nimeni nu a
catadicsit ‚n 2008 să-și piarda 20 de minute din viața pentru a respecta legea, minime
criterii de integritate și transparență și bunul sim ț. Cu o singură excepție, un șef
serviciu DTIC.
‚n 2007 găsim un am ărƒt șef de birou pierdut cu declarația de avere ‚n mƒnă. Restul
nimic!
Nu mai insist nici pamfletar, nici cu explicații teoretice asupra obligației de completare a
declarației de avere. Ca fiecare dintre noi, mai obosesc și eu să-mi bat gura de pomană
apelƒnd la capacitatea de ‚nțelegere a celor din jur. Ca atare, v ă fac o promisiune solemn ă:
P.S. Nu dați vina pe cei din ANP pentru eventuala nepublicare a unor declarații completate.
Cine a dorit cu adevărat să-și publice declarația de avere a dat telefon la ANP și a presat.
*UPDATE: †n urma sesizării unui cititor am verificat și site-urile unităților, acolo unde exista.
Am găsit declarații de avere completate doar pe 2008 la Botoșani și Iași. Dacă am scăpat
ceva, vă rog semnalați.
by famiglia Musat 27 Comentarii
ANP se reorganizează
vor desfiinţa posturi inutile, se vor ‚nfiinţa posturi utile, se vor redimensiona compartimente
funcţionale. Vor apărea şi vor dispărea funcţii, denumiri şi, de ce nu, nume.
.
Fiecare nouă echip ă managerială €ncearcă marea resurselor umane cu degetul mic al
reorganizării. Motivul este unul cƒt se poate de simplu şi raţional: "instituţia nu mai poate
funcţiona prost, a venit vremea ca problemele să fie rezolvate". †n teorie aşa e. Puţină
flexibilitate nu strică. Lumea se schimbă, de ce nu s-ar schimba şi sistemul penitenciar?
.
Reorganizarea mai are şi virtutea că te ajut ă să scapi de 'incompetenţii' care au
rămas şefi din vremuri de demult şi care nu ‚nţeleg noile priorităţi şi nu se adaptează suficient
de repede noii viziuni. Cu prilejul ăsta reorganizatorii mai scapă şi cƒte un dos de palm ă
cƒrcotaşilor şi celor care ar avea chef de comentarii inutile.
.
Fiecare echip ă de conducere €şi inventează propria roată, mai frumoasă, 'mai rotundă'
şi... 'mai perfectă'. Sistemul penitenciar este periodic redesenat conform noilor planuri.
Perfecţiunea asta de organigram ă, reinventată şi reorganizată, ţine, de regulă, cƒt ţine
mandatul unei conduceri. După care totul re‚ncepe.
.
***
PS †n ultimele zile am respins cƒteva comentarii care erau ofensatoare sau ‚n afara
subiectului. †i rog pe cei care le-au scris să revină, la fel de critic şi direct, dar respectƒnd
dreptul la opinie al celorlalţi cititori şi tema discu ţiei.
by Huginn 23 Comentarii
24 SEPTEMBRIE 2 008
24 septembrie 2008. Incepem asadar o noua zi de munca. Printre hartii, printre culoare si
celule, prin birouri si curti de plimbare, prin instante, printre alte diverse activitati,
interactionam unii cu ceilalti. Protejandu-ne, urandu-ne, invidiindu-ne, admirandu -ne,
rusinandu-ne, laudand-ne, mintindu-ne, umilindu-ne, ajutandu-ne,incurajandu-ne, ascultandu-
ne, barfindu-ne, lingusindu-ne, parandu-ne, iubindu-ne...
Suntem inalti si scunzi, grasi si slabi, blonzi si bruneti, prosti si destepti, curajosi si
fricosi, tineri si batrani, harnici si lenesi, cinstiti si corupti, sanatosi si bolnavi, competenti si
incompetenti, frumosi si urati. Suntem lucratorii de penitenciare. Suntem platiti din banii
contribuabililor pentru a supraveghea si reeduca cetatenii care au incalcat legea, cetatenii
care au fost condamnati la pedeapsa cu inchisoarea.
In mare masura insa, daca ni se ofera ocazia, acceptam micile sau marile favoruri,
explicandu-ne, convingandu-ne ca in ceea ce ne priveste lucrurile stau altfel. In cea mai mare
masura angajarile noastre s-au facut prin pile, cu relatii, cu bani. Unii angajati s-au dovedit
totusi a fi de o foarte buna calitate umana, altii fac pur si simplu umbra pamantului degeaba
sau corup si se lasa corupti cu o usurinta de neimaginat. Cunoastem cu totii (ma refer la
dovezi autentice, nicidecum la zvonuri sau barfe!) cazuri concrete de oameni cu mica sau (cea
mai) mare greutate, care s-au "descurcat" neinchipuit de bine pe parcursul scurtei sau mai
indelungatei lor cariere din sistemul penitenciar. Stim insa, ori cel putin eu stiu, cazuri - ce e
drept mult mai slab reprezentate numeric! - de angajati ai sistemului penitenciar, care au
refuzat politicos dar cat se poate de ferm, posturi cu greutate si tot felul de alte avantaje,
dintr-un motiv aproape de neimaginat si anume modestia, smerenia!
Pentru intaia oara se organizeaza concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din
Aministratia Nationala a Penitenciarelor. Pe doua posturi de director general adjunct s-au
inscris abia patru candidati. Daca raportam numarul candidatilor la numarul total al
angajatilor ce ar fi indeplinit conditiile de participare, trebuie sa recunoastem ca rezultatul
este intristator! Dar cel putin s-au inscris patru si nu doi... imputerniciti. Cel putin n-au mai
fost alesi dupa culoarea ochilor sau lungimea buzunarelor sau partea de cap pe care
obisnuiesc sa-si faca cararea. Cel putin se sparge nitel gheata. Gheata asta groasa, pe sub
care incepe sa intre un firicel timid de lumina.
Nici nu este de mirare cati si cum ne inghesuim sa fim cat mai aproape de gura asta
neasteptata de aer. Gura de aer a sistemului penitenciar romanesc pe care, uimitor nu-i asa,
de fapt nu ne-a impiedicat nimeni pana acum s -o largim bucatica cu bucatica, pana la mal.
Daca nu ne punem la socoteala pe noi insine!
by admin 6 Comentarii
23 SEPTEMBRIE 2 008
Concurenta sau lipsa de concurenta poate fi deja aproximata. Desi vor fi foarte multe
inscrieri maine, comparativ cu restul perioadei alocate acestei operatiuni, nu cred ca vor fi
surprize majore. Numarul candidatilor pentru fiecare post de conducere scos la concurs va fi
mic.
Cei care nu au reusit sa gaseasca motivatia participarii la acest concurs, desi poate ar
fi avut motiv sa o faca, vor fi foarte multi. Vor fi foarte multi si vor ramane in egala masura
necunoscuti profesional. Un potential nevalorificat, care cel mai probabil, in timp, se va pierde.
In principiu s-au inscris imputernicitii, dar apare si ceva concurenta. Chiar pentru
posturile din ANP au aparut cativa candidati surpriza. Cate sanse au, depinde foarte mult
de 'bunavointa' cu care va trata comisia de concurs candidatii si, de ce nu, de reactia fata de
eventuale derapaje. Si pentru posturile de directori se anunta ceva concurenti surpriza, dar
asteptam finalizarea inscrierilor.
Link-uri utile:
Pentru cele două funcţii de director general adjunct al ANP s-au €nscris 4 candida ţi:
Se aude că Direcţia Management Resurse Umane din cadrul ANP, are şef nou. Cristina
Hoblea, ‚mpreună cu celelalte patru nume a căror ordine n-am ştiut-o niciodată, a fost
‚nlocuită pƒnă la finalizarea concursurilor de Valentin Popescu.
Asta e sigur. Gabriel Gunescu, Directorul Penitenciarului de Minori şi Tineri Craiova, a fost
demis. Mandatul acestuia ‚ncetează la 01.10.2008.
Update 23.09.2008 ora 16.30
Şi asta e sigură. După ce 'şi-a făcut mƒna' cu ANP-ul, marele finanţist Bogdan Costaş, a fost
promovat ‚n fruntea Direcţiei Investiţii şi Administrarea Serviciilor din cadrul M.J. Fereşte MJ,
marele demolator este călare pe tine!
by Huginn 35 Comentarii
22 SEPTEMBRIE 2 008
Oamenii legii monitorizau atent localitatea Podul Turcului, unde locuia familia detinutului.
Dupa trei zile de la evadare, tanarul de 22 de ani a venit acasa si a fost vazut imediat de
politisti si jandarmi.
Barbatul s-a ascuns in podul spitalului comunal si i-a atacat pe oamenii legii, veniti sa-l
prinda. A fost nevoie d e interventia trupelor speciale pentru ca tanarul sa fie
imobilizat. Cand a evadat, detinutul era in arest preventiv din luna mai, fiind cercetat
pentru furt calificat. Acum, el se afla din nou in celula si risca un supliment de pedeapsa
de cel putin doi ani si sase luni. (sursa: link)
Tanarul a sarit de pe schela si a disparut in padurea din apropiere. Gardienii l-au zarit in
ultimul moment si l-au somat sa se opreasca, insa barbatul s-a facut nevazut. Zeci de
politisti si jandarmi au incercuit zona insa nu au reusit sa ii dea de urma. O ancheta
interna va stabili daca gardienii sunt vinovati ca l-au scapat din vedere. Barbatul,
condamnat pentru furt, era inchis din luna mai. (sursa: link)
Link-uri utile:
by Huginn 6 Comentarii
destul de des ‚n ultima vreme, articole despre penitenciarul din localitate. De unde pasiunea?
Explicaţia e simplă. Penitenciarul a fost condus ‚n ultima vreme de Vasile Chiorean ( foto), care
a ales să se certe cu presa din localitate.
.
Cetăţeanul, fost director, e mulţumit de sine, ne‚nţelegƒnd deloc ce i se ‚ntƒmplă. Atitudinea
domniei sale, ‚n relaţia cu presa, afecteaz ă ‚nsă imaginea Penitenciarului Baia Mare, care, e
drept, nu este tocmai un bastion al eficienţei şi al corectitudinii, dar nici nu este aşa cum este
prezentat ‚n presa locală.
.
Directorul general al ANP a luat m ăsura demiterii lui Chiorean . Un personaj de acest
nivel profesional nu avea ce căuta o secundă ‚n funcţia de director al penitenciarului, dar, cum
sistemul nu e perfect, uite că se ‚ntƒmplă. Chiorean a ocupat această funcţie aproape un an.
.
Horia Chiş, noul director, face eforturi de normalizare a relaţiei cu mass -media locală. Nu e
simplu, dar dacă totul merge bine, şi nu sunt evenimente negative majore, lucrurile se vor
schimba cu timpul.
Noua conducere a Penitenciarului Baia Mare a organizat, lunea aceasta, prima conferintŠ
de presŠ. Una la care au participat directorul Horia Chis si purtŠtorul de cuv†nt Crina
Suciu. Ex-directorul Vasile Chiorean, actualmente adjunct al institutiei, a refuzat sŠ aparŠ
‚n fata jurnalistilor băimŠreni. (...)
C†t despre motivele oficiale ale schimbării lui Vasile Chiorean, acestea nu au fost
comunicate ‚ncŠ. „Eu nu am competenta de a -l evalua pe Vasile Chiorean. S ăptăm†na
aceasta vom avea parte de o vizită din partea conducerii Administratiei Nationale a
Penitenciarelor (ANP) si atunci vom afla, probabil, si motivele ‚nlocuirii sale. Dar vŠ pot
spune că avem probleme, cel putin de comunicare cu presa. Imaginea noastrŠ ‚n
comunitate nu este una dintre cele mai bune acum ”, a declarat directorul Chis.
Acesta si-a luat deja ‚n serios rolul si a trecut la luarea primelor mŠsuri. ˆn cursul zilei de
ieri a vizitat toate celulele ‚nchisorii, indiferent de regim, si a stat de vorbŠ cu toti
detinutii. Poate părea un fapt banal, dar asta nu s-a ‚nt†mplat niciodatŠ ‚n timpul
conducerii lui Chiorean. Mai multe, ce sŠ comentŠm? (sursa: link)
dumnezeii inchisorii
Penitenciarul Baia Mare, ‚ntre jeg şi ilegalităţi
Noul director Horia Chis a luat primele mŠsuri de respectare a legii ‚n Penitenciar
presiunile detinutilor l-au demis pe directorul Penitenciarului
Incendiar - abuzuri sexuale la Penitenciarul Baia Mare
by Huginn 31 Comentarii
Acceptarea necondiţionată
Acceptarea apare c•nd €i doreşti celuilalt tot ce e mai bun , nu ‚l judeci, nu ‚l acuzi pe
nedrept, nu ‚i ceri nici o dovadă şi nici o anumită performanţă ca o condiţie pentru susţinerea
unei mari pre ţuiri de sine. Cƒnd accepţi pe cineva nu ‚i verifici şi apreciezi performan ţele.
Cum se €nvaţă acceptarea? Trebuie să vedem potenţialul şi posibilităţile din ceilalţi şi să ‚i
acceptăm fără să punem condiţii şi fără să ‚i judecăm.
.
Vă sunt cunoscute scenele de mai jos, nu -i aşa?
.
Scena 1: 2-3 deţinuţi cu probleme psihice o iau razna şi insistă să primeasc ă pastilele de
somn. Nu una, mai multe. Totul se ‚ntƒmplă după ora 15.00, nu mai e şef de secţie, nu mai e
medic iar şeful de tură e tƒnăr, neexperimentat şi fără prestanţă. Agenţii supraveghetori
apelează la asistenta medicală de serviciu. O femeie mică de ‚nălţime, firavă dar energică şi
matură. †n 5 minute ‚i potoleşte pe turbulen ţi şi lucrurile reintră ‚n normal.
Scena 2: la final de program, un condamnat cunoscut ‚n lumea interlopă face scandal ce riscă
să se extindă ‚n mai multe camere de deţinere, pentru că trebuie să fie liberat ‚n ziua
respectivă. Aşa ştie el. Nu ‚l poate lămuri nimeni, nici ofiţeri, nici agenţi, nici directorul unităţii
nu descƒlceşte hăţişul pieselor din dosar dar o agentă din cadrul evidenţei, ‚n vƒrstă, aproape
de pensionare, studiază dosarul cu atenţie şi dă verdictul. Toată lumea este mulţumită şi
liniştea restabilită.
Scena 3: fără să-şi dorească cineva, o unitate mică este ‚n vizorul presei pentru că ‚n urma
unei altercaţii ‚ntre deţinuţi, una din victime a decedat. C u toţii, de la director la agentul
supraveghetor, dau declaraţii la procuratură, explicaţii familiilor celor implicaţi şi conducerii
ANP; se fac verificări aspre şi peste toate astea cineva trebuie să vorbească cu presa. O va
face o agentă de la secretariat, purtător de cuvƒnt. Şi o face bine, ia directorului de pe cap
această greutate, informeaz ă obiectiv mass media dar ‚şi apără breasla. A trecut şi de data
asta.
Scena 4: mai mulţi deţinuţi nou depuşi sunt adu şi la clubul secţiei pentru a li se aduce la
cunoştinţă reguli, drepturi, obliga ţii etc. Majoritatea e alc ătuită din tineri obraznici, „primari”,
consumatori de droguri. Cine stă ‚n faţa lor? O educatoare de aceeaşi vƒrstă cu ei,
necăsătorită, fără copii, nu are experienţă ‚n a relaţiona cu puştimea de pe această poziţie.
Este speriată, chiar ‚ngrozită, dar şeful i-a dat această responsabilitate şi, fără ajutorul şefului
de secţie sau al vreunui supraveghetor, intră ‚n „cuşca leului” şi se descurcă. Le-a cƒştigat
respectul. După cƒteva ‚ntƒlniri le va cƒ ştiga poate şi ‚ncrederea.
Am prezentat c•teva situaţii reale (sunt sigur că dvs. cunoaşteţi unele mult mai
elocvente) şi am pus cƒteva ‚ntrebări. Nu am făcut elogiul colegelor noastre, nici m ăcar nu le-
am lăudat. Nu am spus nimic despre faptul că sunt mame şi soţii, două responsabilităţi din ce
‚n ce mai greu de dus la capăt ‚n zilele noastre. Nu am arătat ce calităţi, ce abilităţi sau
deprinderi au…
Cine sunt Admin, Huginn, Patrick, Pălmaşul, Familia Muşat, Stig sau Colecţionarul de
amintiri? Cine sunt eu, Vladimir? Invariabil, fiecare dintre vizitatori şi-a pus această ‚ntrebare.
Unii bănuiesc, alţii presupun, cei apropiaţi ‚i cunosc. Aţi fi foarte surprinşi dacă aţi afla c ă unii
dintre autori sunt femei? C ă unele dintre articolele pe care le-aţi apreciat ‚n mod deosebit şi
au avut parte de „rating-uri” mari tocmai datorită realităţilor prezentate şi a adevărurilor
spuse pe nume, au fost scrise de femei? V-ar fi incomod să ştiţi că femeile care ‚ntreţin acest
blog, alături de colegii lor, sunt dintre cele care muncesc cot la cot cu bărbaţii din sistem?
Vă invit la reflecţie şi… acceptare. Veţi fi mai puternici pentru c ă acceptarea este un alt
principiu al puterii. Veţi conduce cu onoare doamnelor şi domnilor şi chiar dacă am zis mai sus
că nu aduc elogii femeilor, o să le felicit (pe cele din unităţile subordonate şi ANP) pentru
munca lor şi o să le mulţumesc pentru suport, zƒmbetul plăcut pe care ‚l afişează cƒnd ne
salutăm, culorile vii ‚n care se ‚mbracă, grija pe care o au faţă de problemele tuturor.
by Vladimir 28 Comentarii
21 SEPTEMBRIE 2 008
Facem reguli?
Drept urmare, m -am documentat puţin p e net, şi, după o ‚ndelungată chibzuinţă am
produs 3 reguli mari şi late. V ă propun să le discutăm ‚mpreună cƒteva zile şi să ajungem la o
form ă acceptabilă.
Regula nr. 1 - Oricine poate comenta articolele publicate pe blog fără a fi nevoie de
‚nregistrare. Comentariile sunt moderate ‚nainte de publicare.
Regula nr. 2 - Pentru a putea fi publicate, comentariile trebuie să respecte urm ătoarele
condiţii:
Regula nr. 3 - Decizia de nepublicare sau de ştergere a unui comentariu este finală ş i nu
poate fi negociată. Puteţi reveni oricƒnd cu un comentariu care să respecte regulile.
Majoritatea site-urilor şi blogurilor au asemenea reguli. Sunt formulate mai serios sau
mai puţin serios, dar există, şi toată lumea le respectă. Drept urmare, a şteptăm sugestii din
partea dumneavoastră, după care vom anunţa regulile şi ne vom asigura că sunt respectate.
by Huginn 19 Comentarii
Desi nu sunt in "ton" cu tema in discutie, as vrea sa deschid, pentru voi si colegii
nostri, un subiect interesant, cel putin din punctul meu de vedere. In perioada imediat
urmatoare vor avea loc concursurile pentru functiile de conducere din sistemul
penitenciar.
"Sesiunea" a inceput foarte bine cu concursul pentru postul de director general si
continua promitator, cu posturile de directori din ANP si unitati. Cu siguranta ca, in
continuare, se va merge pana la ultima functie de conducere vacanta din sistem.
Am vazut ca deja au fost discutii pe marginea faptului ca unele persoane ar fi
avantajate oarecum ca au fost imputernicite. Tot asa au fost imputermiciti si cei 18
directori interimari, asta insa nu inseamna ca tot ei vor castiga concursul.
Problema pe care as vrea sa o ridic nu este legata de cei imputerniciti, care vor
participa, majoritatea, la concurs. Problema este concurenta sau mai degraba lipsa
concurentei. S -ar putea, contrar asteptarilor si conjuncturii favorabile in care se gaseste
sistemul penitenciar, ca oamenii sa nu se inscrie la concurs.
Din aceste puncte de vedere, cum ii putem noi convinge pe colegii nostri ca
trebuie sa concureze? Sa lase la o parte ideile preconcepute, zvonistica, sa se puna pe
scris si sa se pregateasca pentru ca, cu experienta pe care o au cei mai multi dintre ei,
reprezinta un potential extraordinar.
Cum ii convingem noi pe colegii nostri ca a participa si reusi la acest concurs
este o "obligatie"? Nu neaparat pentru ei, din punctul de vedere al evolutiei
profesionale si a carierei, fata de toti cei care cred in competenta si profesionalismul lor.
Sunt datori sa se prezinte la aceste concursuri si sa dea tot ce este mai bun pentru
a castiga, pentru a castiga pentru cei care asteapta ceva de la ei, de la viitorul acestui
sistem care va fi greu de cladit in conditiile actuale. stimati colegi, pentru faptul ca dupa
2004, dupa demilitarizare, toate functiile vacante sunt scoase la concurs eu inca cred in
sansa sistemului de a se revitaliza si dinamiza. din pacate, daca lumea nu se inscrie la
concursuri nu va fi o contrabalanta la cei care ocupa mai mult sau mai putin subiectiv
functiile de conducere scoase acum la concurs.
Este momentul in care fiecare dintre noi trebuie sa facem un apel la cei care
organizeaza aceste concursuri sa puna pe picior de egalitate toti concurentii iar mai
departe trebuie sa credem ca vor castiga cei mai buni.
Eu voi tine pumnii tuturor celor care doresc sa aduca un plus de calitate si eficienta
sistemului penitenciar. Voi fi foarte mandru de toti colegii pe care ii cunoasc si care vor
participa la concurs indiferent daca vor lua concursul sau nu! Va multumesc si sper sa ma
ajutati sa incurajam lucratorii de penitenciare bine pregatiti si competenti sa vina la
concursuri. (sursa: link)
***
Deseori primim pe adresa de mail a blogului documente care sunt interesante, dar care
nu sunt folosite ‚ntotdeauna pentru un articol. Pe cele care ar putea fi interesante o să ‚ncerc
să le ‚ncarc pe scribd.com . Le puteţi accesa acolo.
4 ani - (...) Am spus ,,4 ani de dominaţie ministerială” şi nu cred că am greşit, av†nd
‚n vedere faptul că ‚n fruntea Administra ţiei Naţionale a Penitenciarelor au tronat fel de
fel de magistraţi, unul mai interesat dec†t celălalt pentru a găsi calea cea mai sigură şi
uşoară spre căpătuire, iar superiorii acestora , ‚n speţă miniştrii Justiţiei, ‚şi aduceau
aminte că aceste penitenciare se aflau ‚n subordinea lor doar atunci c†nd unele
evenimente tulbura liniştea cotidiană. (...) - Link document: 4 Ani
Mersuri şi demersuri - (...) Ar trebui sa discutam de lipsa de professionalism si atunci
cea mai grea ecuatie ar fi rezolvata fara sa facem apel la diferite artificii care ar
ingreuna, in fond, solutionarea problemei! Lipsa de professionalism da nastere,
genereaza conflictul la toate nivelele ierarhice cat si conflictului dintre institutie si
beneficiarii serviciilor prestate de institutie. (...) - Link document: Penitenciarul Bacau
by Huginn 26 Comentarii
20 SEPTEMBRIE 2 008
proceduri. ANP a reu şit de curƒnd să tipărească un 'ceaslov' de peste 700 de pagini, care ar
trebui să reglementeze cele mai importante activităţi din sistemul penitenciar.
.
Procedurile au fost aprobate deja prin decizia directorului general al ANP nr.
452/04.07.2008, şi sunt disponibile şi ‚n format electronic ‚n două fişiere pdf. destul de mari,
drept pentru care vă rog să fiţi răbdători la citire sau descărcare (fişier 1, fişier 2 ).
.
O pagină €ntreag ă de semnături certifică şi avizează procedurile, probabil singurul
proiect pentru care ar trebui să-i acordăm credit, chiar dacă doar parţial, lui Marin Dumitru,
fost director general adjunct al ANP. Teoria o ştia, practica l-a scos la pensie.
.
†n preambul, ANP explică motivul elabor ării manualului. Te chinuie puţin cu formularea
alambicată, dar ‚nţelegi că este vorba de un instrument managerial, parte a unui viitor sistem
de management al calităţii.
.
Fiecare sector de activitate are definite proceduri proprii. Sunt explicaţi termenii
folosiţi, sunt definite clar scopul, premisele, şi nivelul de aplicare pentru fiecare procedură.
După care, ‚ntr-un tabel pe două coloane este stabilit clar cine şi ce face. Procedura se
‚ncheie, de regulă, cu documentele folosite, şi prezintă ‚n anexă documentele asociate.
.
Procedurile sunt organizate ‚n funcţie de sectorul de activitate:
Link-uri utile:
by Huginn 36 Comentarii
19 SEPTEMBRIE 2 008
Cei de la blogul Penitenciar m i-au acordat un interviu. Pentru necunoscatori, reteaua Gherila
Virtuala este compusa dintr-un numar de bloguri pe teme de justitie, colaboratorii proiectului
fiind, in mare masura, anonimi. Impreuna, acestia militeaza pentru demascarea abuzurilor din
sistemul romanesc de justitie.
1. Ce imi poti spune despre tine si despre voi, ca si grup? Ce v-a impins sa folositi
internetul drept cale de comunicare si ce doriti sa obtineti cu acest site?
Despre mine nu prea multe. Noi, ca grup, ne-am format treptat. Am fost 3 la inceput, acum
suntem 8 si cred ca in 2 luni vom fi 12. Am gandit blogul ca un efort de grup, pentru ca ne
propusesem la inceput sa scriem zilnic. Era clar ca e singura cale. Altfel n-ai cum si blog si
munca. Toti suntem part-foarte putin time pe blog.
Am folosit internetul pentru ca e aproape gratis, e usor accesibil si mesajul se distribuie mult
mai bine. Am incercat si prin mass media, o vreme, dar nu a mers tot atat de bine. Nu
intotdeauna ce ne intereseaza pe noi face rating. La inceput am scris si atat. Apoi am trimis
mailuri in sistem. Mai tarziu am facut ceva optimizare… nu stiu cat de bine ne-a iesit.
2. Ce poti sa-mi spui de intreaga retea Gherila Virtuala, de miscarea in sine? A fost
ceva planuit sau v-ati ‘gasit ’ intre voi? Aveti un plan pentru viitorul acestei retele
sau intentionati sa fiti descoperiti, incet incet, de cat mai multa lume? V-ati facut
reclama pe undeva pe net sau ati fost descoperiti de catre colegi si alti oameni
interesati?
Ideea cu reteaua ne-a venit dupa ce am observat ca mai sunt bloguri de justitie. Un coleg s-a
ocupat de tot. A luat legatura cu ceilalti autori. Ne-am inteles si am facut Gherila Virtuala.
Planul pentru retea este sa o facem cat mai mare si cat mai vocala, dar nu va fi o bomba, se
va cladi pas cu pas. Nu ne-am facut reclama pe net.
3. Sunteti agenti secreti vestici, asa cum spunea Dna Lidia Barbulescu, Presedinta
CSM?
Pare gluma. Dar baietii cu ochi albastri din Administratia Nationala a Penitenciarelor (fosta
SIPA) au lansat si sustinut fervent acest scenariu. Sigur ca e o prostie, dar nu puteau sa
accepte explicatia banala, si au preferat una care le era la indemana. Nu suntem agenti
secreti, suntem de-a dreptul banal de ‘agenti publici’.
Sigur ca avem sursele noastre, si ca asta ii deranjeaza pe multi. Avem prieteni buni, care ne
ajuta. Restul e poveste.
4. Ati influentat, in vreun fel, justitia din Romania? Vreun Ministru, vreun Secretar
de Stat sau vreun Director demis, ati fost citati in presa scrisa sau pe la tv? De
asemenea, care sunt presiunile care se fac asupra voastra, ca si cetateni cu blog?
Aveti vreo metoda de a masura influenta blogurilor voastre in cadrul sistemului?
Ne place sa credem ca da. Am fost citati de presa, chiar am dat subiecte care au fost preluate
de mass media. De exemplu cel cu premiile date de Chiuariu.
Cred ca am influentat schimbari de sefi la ANP, in justitie doar le-am anuntat din timp.
Mocuta, secretarul de stat, s-a facut de un ras dandu-ne o replica acida care a fost urmata la
cateva ore de implinirea profetiei ca va fi demis. Asa se face ca suntem visul urat pentru unii
sefi. Exista deja opinia ca cine apare pe Penifest nu mai are zile multe in functie.
Singura presiune este reactia cititorului. Uneori comentariile nu sunt la subiect, sunt banale,
triviale sau jignitoare. Avem insa si comentarii de exceptie pe care le publicam de cate ori e
posibil.
5. Ati publicat vreodata informatii ce tin de secretul de serviciu sau care sunt
confidentiale? Ati accepta vreodata sa va deconspirati indentitatile in folosul
justitiei?
Da. Am publicat si documente ’sensibile‘. Am protejat insa ce era de protejat. Am folosit doar
ce era util informarii publicului. Atunci am avut si prima furtuna de comentari cu ochi albastri.
Atunci am auzit si scenariile cu agenturile straine si alte prostii din categoria asta.
De principiu, nu vad nici o problema, dar nu vad interesul justitiei. Justitia poate, daca vrea,
sa-si faca treaba fara stiinta identitatilor noastre.
6. Ce mesaj ati dori sa transmiteti celor care va citesc acum, apropo de justitia din
Romania, de sistemul in sine si de schimbarile care se produc in el?
Mesajul e ca… poti sa ai mesaj in justitie. Poti sa influentezi agenda publica si poti sa spui
lucrurilor pe nume, fara teama si fara prejudecati. E doar informatie, fiecare e liber sa
citeasca si sa intelega ce pofteste.
Da, se fac. Sunt o gramada de sentinte strambe indreptate de CEDO care dovedesc asta. De
la orice nivel exista parghii si influenta se fac presiuni.
Criza constitutionala e veche, e pacatul originar al Romaniei de dupa 1989. Constitutia a fost
facuta de oameni care vor sa nu aiba probleme. Mecanismul constitutional protejeaza elita
politica.
Mandatul lui Catalin Predoiu are un scop precis. Trebuie sa repare din greselile facute de
Chiuariu si sa asigure liniste in justitie pana la alegeri. Asta se intimpla, cu mici exceptii cand
interesul politic e mare. Ministrul Predoiu a iesit in fata doar in problema sefiei DNA si atat.
(sursa: link)
.
Link-uri utile:
codexpolitic.us - După gratiile justiţiei
codexpolitic.us - Penitenciarul zilelor noastre
by Huginn 24 Comentarii
Vizita şefilor din ANP şi MJ a trezit brusc interesul pentru curăţenie al ƒn conducerea
Penitenciarului Bacau. Deţinuţii au pus um ărul şi vopseaua, iar conducerea
penitenciarului a 'plătit' pentru asta cu zile de ƒnvoire.
Buna seara,
Va scriu pentru prima data, pentru a va atrage atentia asupra unor probleme delicate
aparute in Penitenciarul Bacau. Sper sa aduceti in discutie pe blog informatiile pe care vi
le pun la dispozitie.
Nu demult am "beneficiat" si noi de vizita domnului Cel Mare, vizita in care li s-a atras
atentia mai marilor nostri ca starea de curatenie a sectiilor de detinere nu este
corespunzatoare, asta fiind cam singura problema "reala" a penitenciarului Bacau, nu
lipsa de personal, conditiile mizere din posturile de paza si multe altele, care nu au fost
atat de vizibile si deranjante pentru domnul Cel Mare.
In fine, dupa plecarea acestuia, s-a demarat in tromba o mare operatiune de curatenie,
dar nu oricum, pe banii detinutilor. Datorita faptului ca unitatea nu dispune de fonduri,
detinutilor li s-a "cerut", discret insa, sa aduca vopseluri de acasa, promitandu-le la fel de
discret si voalat ca li se vor da invoiri si vor fi scosi la munca. Zis si facut. S -au apucat
dragii de ppl sa aduca kile de vopseluri, metri de parchet, pentru binele mai marilor
nostri si buna curatenie si bunastare a tuturor. S -a initiat si un "concurs" intitulat "cea
mai frumoasa camera" cu marele premiu o invoire.
S-au varuit si vopsit camere de detentie, s-au varuit, vopsit si parchetat diverse birouri,
ppl asteptand cu nerabdare recompensele promise.
Morala:
Mandatul directorului numit se apropie de sfarsit, iar acesta e preocupat de cosmetizarea
unitatii, cu orice pret, pentru a putea demonstra mai marilor ca a muncit, obligandu-i
astfel, prin promisiunea facuta ppl, pe sefii de sectii sa intocmeasca recompense cu
invoire chiar daca nu toti indeplinesc conditiile, iar pentru a nu bate la ochi se fac invoiri
de 1 zi.
De asemeni, se scot ppl la munca, iar pentru cei ce nu indeplinesc conditiile se mai fac si
artificii, se schimba regimul din maxima siguranta in inchis, apoi in semideschis, se scot
preventivii la puncte de lucru si multe altele.
Deschideti un subiect pe blog despre penitenciarul din Bacau si o sa fiti uimiti cate se vor
afla.
Cu stima.
Nu este prima dată c•nd apar informaţii de acest gen despre modul €n care sunt
acordate €nvoirile. De data asta regulile sunt ‚ncălcate, dacă este adevărat, pentru o 'cauză
bună'. Curăţenia ‚n penitenciar desigur, nu confirmarea pe post a directorului.
by Huginn 56 Comentarii
Povestea salariului
A fost odată ca niciodată un salariu. ˆnsă el nu era ca orice salariu. Era un salariu
fermecat! Cel mai salariu fermecat el era. Era at†t de fermecat ‚nc†t, la un moment dat,
pe c†nd era minor, s-a uitat ‚n jurul lui şi a decis că el vrea să răm†nă aşa c†t mai mult
timp posibil.
Lucru care, culmea, nu i-a fost deloc greu la ƒnceput. Ca orice salariu de v†rsta lui,
zburda fericit pe plantaţia de facturi, alerga ţin†ndu-se de m†nă cu rata de la bancă şi
cocheta cu ‚ntreţinerea şi chiria, ‚n acelaşi timp.
…ntr-o zi, pe c„nd era plecat la v„n ătoare d e bancomate ƒn funcţiune, a trecut pe
l†ngă un castel albastru, cu balcoane auriu-portocalii. ˆn cel mai ‚nalt turn din castel, la
cea mai ‚ndepărtată fereastră, ofta resemnată o m ărire. ˆnsă şi ‚nvăluită de tristeţe, era
cea mai frumoasă m ărire din regat. Nu era nici grasă, dar nici slăbuţă . Era destul de
acceptabilă, dar totodată relevantă. Răpit de frumuseţea ei şi cu g†ndul la superbul viitor
pe care l-ar putea avea ‚mpreună, salariul s-a ‚ndrăgostit instant de ea.
De obicei nu dau curs invitaţiilor primite de a urma cine -ştie-ce-link. Dar astăzi am
ascultat sfatul unui coleg şi nu m i-a părut rău. M -am amuzat şi m i-am mai descreţit fruntea.
Dar apoi m -am ‚ntristat din nou. M i-am amintit că urmează să dăm şi noi piept cu o m ărire de
salariu.
Creşterea salarială pentru anul 2008 a fost anunțată la nivelul de 4,04%. O prim ă tranșă a
fost deja acordată. Mizilicul care a rămas urmează să vină ‚n curƒnd.
Așadar... cre șterea salarială este de fapt o creștere negativă dacă se poate spune așa.
Inflația nu face altceva decƒt să "ronțăie" ‚ncet dar sigur cardul fiecăruia.
Dar avem şi o veste bun ă. Domnul Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, a
declarat zilele trecute că rata inflaţiei va scădea sub 3% pƒnă ‚n 2010. Deci puţină răbdare.
Dacă supravieţuim pƒnă ‚n 2010 s-ar putea să avem parte şi de o creştere salarială reală.
18 SEPTEMBRIE 2 008
perioadă de m ăcel care s-a propagat de sus ‚n jos, de la nivel de principiu pană la nivel de
răfuială personală. Aparent sau ‚n mod real un haos cu miros de hazna, instituţii ‚ncleştate
‚ntr-o luptă pe viaţă şi pe moarte, oameni politici trădaţi şi trădători, oameni corecţi şi ticăloşi.
Toţi luptand sub stindardul anticorupţiei, integrităţii şi profesionalismului, ‚nsă eşuand ‚n
lehamitatea şi ne‚ncrederea generale care ne -au cuprins pe noi toţi, spectatorii. Un spectacol
grandios replicat la scară mică ‚n sistemul penitenciar şi chiar ‚n discu ţiile de pe acest blog.
Vă invit s ă vorbim despre sistemul penitenciar €n aceşti ultimi patru ani. Să vă
spuneţi p ărerea sincer ă despre oamenii care au condus acest sistem, fie că e vorba
de miniştri ai justiţiei care ne-au p ăstorit sau directori generali ai ANP aduşi de
aceştia.
.
†nainte de toate, am, ‚nsă, o observaţie generală. Să-i spunem premisa de la care aş dori să
‚ncep acest dialog: nu toţi sunt sunt o apă şi un pămant. Nu to ţi sunt ticălo şi, nu toţi ‚şi
urm ăresc exclusiv interesul personal, nu toţi sunt neprofesionişti. Dincolo de circumstanţe, de
idiosincrazii sau greşeli personale, de compromisuri sau erori de judecată, dintre toate
taberele prinse ‚n ‚ncleştarea asta doar una singură poate fi mai aproape de viziunea noastră
eterică despre o societate dreaptă, integră şi profesionistă, chiar dacă ‚ntr-un mod profund
imperfect. Oameni perfect buni sau perfect ticăloşi nu există. †n această mare de gri,
unii dintre ei sunt cel mai aproape de alb. Pe ei €i căutăm !
.
†n dansul ăsta al reformei justiţiei şi luptei ‚mpotriva corupţiei am schimbat ‚n 4 ani 3
parteneri: Monica Macovei, Tudor Chiuariu şi C ătălin Predoiu. Declarativ, ace ştia au urm ărit
aceleaşi obiective. Toţi 3 au produs şocuri la nivelul sistemului penitenciar. Cat de aproape au
ajuns, ‚nsă, de aşteptările noastre?
.
Cătălin Predoiu: oarecum apreciat şi văzut bine prin prisma statutului de independent,
comportamentului decent şi echilibrat. A repus, parţial, ‚n mişcare Ministerul Justiţiei, a
‚ncercat să schimbe personalul de conducere al ministerului, are o relaţie normală cu Consiliul
Superior al Magistraturii şi nu a implicat ministerul ‚n scandaluri majore. Şi-a asumat statutul
de gestionar al ministerului pană la proximele alegeri, pentru a evita activarea clauzei de
salvgardare după mandatul Chiuariu. Partea cea mai eficientă a mandatului lui au fost, cred,
deciziile ‚n legătură cu sistemul penitenciar. †n ciuda sprijinului politic de care se bucura
Marius Iosif, Cătălin Predoiu a dispus controale la nivelul ANP, a schimbat conducerea ANP-
ului şi a eliminat persoane aflate la şefia unor direcţii. A repus pe tapet strategiile de
dezvoltare a sistemului şi a organizat pentru prima oară concursuri pentru funcţiile de
conducere ale ANP. A adus ‚n frunte sistemului o persoană echilibrată şi cvasiapreciată de
angajaţi: Ioan Băla.
A ‚nceput să-şi dea cu stangu'n dreptu' cand a ‚ncercat să schimbe conducere DNA, ‚n ciuda
recomandărilor explicite ale Comisiei Europene. A propus ‚n locul lui Daniel Morar o catastrofă
care s-a făcut de ras ‚n şedinţa secţiei de procurori a CSM. A rămas ‚nconjurat de consilierii lui
Chiuariu şi cu secretari de stat numiţi de primul ministru peste capul lui. †ncepe să dea
dovadă că este profesionist şi integru pană la limita ordinului politic.
Evaluarea generală tacită care transpare din articolele noastre este pozitivă.
.
Sunt doar cateva din lucrurile pe care le putem spune despre aceşti oameni. †nsă sunt nişte
indicii. Toţi 3 ne-au influenţa viaţa ‚n mod direct. Vă invit, deci, s ă vorbim despre ei!
.
UPDATE: Tudor Chiuariu a fost numit purtător de cuvƒnt al PNL.
17 SEPTEMBRIE 2 008
Doar 1629 posturi au fost scoase la concurs pentru avansarea in functie, din cele peste
2500 vacante.
Dezavantaj. Aproape 1000 de posture vacante au disparut in neant… dar vor aparea pentru
sursa externa sau, de ce nu, pentru “clanul coloneilor” din Ministerul Apararii la etapa
transferuri.
Unii directori de penitenciare, mici “baroni” locali, au vazut in aceast concurs posibilitatea
de a-si pastra pentru copii, nepoti, diversi apropiati sau rubedenii, sau diverse obligatii, destul
de multe posture caldute. Exemplu: doar 16 posturi scoase la concurs la Penitenciarul Giurgiu
fata de 164 posturi la Penitenciarul Iasi.
Conform art. 28 din Legea 293/2004 toate posturile vacante din unitatile penitenciare
trebuie scoase la concurs pentru resursa interna. Astfel, lucratorii sistemului penitenciar,
agenti si ofiteri, aveau ocazia sa avanseze intr-o functie superioara.
by Palmasul 27 Comentarii
16 SEPTEMBRIE 2 008
Şefii Direcţiei Cetăţenie, Dan Sf•rnă et co, €şi vor pierde €n cur•nd funcţiile. Sunt
acuzaţi că au ‚ncălcat legislaţia şi procedurile privind cetăţenia, abuzƒnd astfel de funcţiile
deţinute.
.
Mai mulţi cetăţeni străini s-au plăns de faptul că mai multe reţele de intermediari sunt
favorizate de conducerea Direcţiei Cetăţenie, care, contra unor foloase materiale, ‚nlesneşte
acordarea cetăţeniei romƒne "‚n regim de urgenţă " ( ‚n traducere peste rƒnd şi pe bani serioşi).
.
Cetăţenii străini care solicită cetăţenie rom•nă (surprinzător există) aşteaptă ‚n medie 4
ani, iar cele mai multe cereri de acest gen vin din parte cetăţenilor Republicii Moldova. Cei cu
stare şi cu dare de mƒnă au rezolvat problema ‚n cƒteva luni.
.
Ministrul Justiţiei se pare că este hotăr•t să-i schimbe, după ce mai mulţi angajaţi ai
direcţiei au recunoscut că sunt obligaţi să rezolve 'dosare speciale', venite ‚n mod constant din
partea intermediarilor, care plătesc bine pentru aceste favoruri. Toate '‚ncasările', merg
desigur la şefii cei mari.
Chiar sunt curios, cum e posibil ca unele persoane care au redobandit cetatenia romana
in decembrie 2007 sa fi depus dosarul la inceputul aceluiasi an?! Singura modalitate
legala pentru o urgentare ar fi …procesul de judecata. Oare toata lumea a dat in judecata
Ministerul Justitiei / Biroul Cetatenie sau poate au fost inventate alte mecanisme de
urgentare? (sursa: Ministerul Justitiei din Romania incurajeaza darea si luarea de mita)
Mai sunt şi alte probleme, mai puţin importante dec•t cea a corup ţiei, dar la fel de
supărătoare. Verificare dosarelor este greoaie, informaţiile pentru solicitanţi sunt neclare, se
pierd dosare, se pierd documente, iar solictanţii se plƒng de faptul că sunt puşi pe drumuri
pentru tot felul de semnături şi documente care nu figurează ‚n lista furnizată iniţial.
.
E trist, dar adevărat. Şi cƒnd te gƒndeşti că un tƒnăr fost ministru al justiţiei se lăuda cum
că s-a rezolvat problema acordării cetăţeniei, şi că nimeni nu va mai fi umilit...
.
Mai multe despre Direcţia Cetăţenie:
Un prieten ne spune că deşi Dan Sfƒrnă şi-a cumpărat locuinţă ‚n Bucureşti solicită ‚n
continuare compensarea cheltuielilor cu chiria. E drept că locuinţa a cumpărat-o pe numele
soacrei şi, tehnic vorbind, nu a făcut fals ‚n declaraţii.
by Huginn 4 Comentarii
Cei aproximativ 1000 de vizitatori zilnici ai blogului sunt de două feluri: cei care ƒl
deschid ƒnainte de cafeluță și cei care ƒl savureaz ă dup ă cafeluță.
Cei care nu au răbdare să-și bea cafeluța ‚nainte de a citi ultimele noutăţi sunt, bănuiesc,
aceiași care deschid cu ceva teama internetul punƒndu-și ‚ntrebarea „oare au scris ceva
despre mine pe blog?”
Despre Penifest nu se vorbește €n gura mare. Pe ici pe colo se mai ‚ncearcă cƒte o
glumiță . Expresia „vezi că m†ine apari pe blog” aduce cu frica mai veche a unora de a apărea
la Cronica c†rcota șilor. Doar că de data asta amenintarea este reală. Glumele nu sunt
insistente pentru că pot fi urmate a doua zi de un hohot de plƒns neașteptat, proporțional cu
m ărimea m uștei de pe căciula celui ‚n cauză.
Dup ă cafeluță
Pentru cei mai mulți blogul a devenit principala sursă de informare. A ș zice că
sentimentele contradictorii față de articolele Penifestului, de curiozitate, team ă sau interes,
fac loc treptat unui respect veritabil. Și asta pentru că articolele sunt documentate, știrile -
fierbinți, iar punctele de vedere – incisive și susținute.
Marea masă a celor care deschid blog-ul o fac avƒnd convingerea că ‚n mod cert vor găsi o
lectură interesantă, vreo noutate, cƒte ceva amuzant, sau o știre picantă. Unii nu au internet
la serviciu și abia așteaptă să-și deschidă computerele de acasă, alții mai strecoară cƒte o
ocheadă pe blog cu ajutorul calculatoarelor din birou. De la serviciu e mai greu, ‚nsă, cu
postarea comentariilor. Deh, serverele...
Printre cei care au r ăbare să-și bea cafelu ța €nainte sunt cei care abia a șteaptă să vadă
o urecheală virtuală trasă şefului nedrept sau incompetent, sunt cei nemulțumiţi de
‚ncetineala cu care se orientează sistemul nostru pe făgașul cel bun. O ameni care ‚și ‚năbușă
dorința de a striga de disperare, de teama consecințelor, colegi care nu au altă cale de se face
auziți.
Totuși, blogul poate prelua și face publice doar o parte din probleme, iar personalul din
sistem ar trebui să ‚nvețe să-și asume poziții clare ‚n situaţiile cƒnd sunt nedreptățiţi sau văd
tot felul de nereguli.
Daca tot acest efort va avea drept rezultat o ‚mbunătățire cƒt de mică a calității actului
managerial ‚n sistemul penitenciar, o creștere a transparenței decizionale și un imbold cƒt de
ne‚nsemnat dat reformei, atunci, administratorii și autorii vor avea satisfacția că au identificat
un mod de a pune um ărul, de a face ceva.
by Stig 16 Comentarii
15 SEPTEMBRIE 2 008
Pe langa acuzatiile initiale, care s-au confirmat in totalitate, se pare ca s-a descoperit si
disparitia unor documente din dosarul de penitenciar al unui membru marcant al lumii
interlope. Cazul se anunta interesant, vom reveni cu amanunte.
Daca schimbarile de la Braila, Jilava, Baia Mare au fost anuntate de catre directorul general al
ANP, demiterea lui Florin Stanciu, fostul sef al inspectiei ANP s-a facut cu discretie. Constantin
Ioanitoaia, inlocuitorul lui Stanciu si-a preluat deja functia.
Link-uri utile:
by Huginn 19 Comentarii
'Bursierii' penitenciarelor incep scoala
Daca trendul ultimilor ani se mentine, azi incep Procent detinuti scolarizati din total
scoala peste 3000 de detinuti, aproape
jumatate analfabeti. Cursurile sunt organizate
in colaborare cu unitati scolare din cadrul
Ministerului Educatiei si Cercetarii, cursantii
fiind remunerati pentru 'efortul' depus.
Detinutii sunt platiti sa faca aceste cursuri. Legea prevede ca personale private de
libertate care participa la cursuri de scolarizare ori de formare profesionala, primesc lunar, pe
durata cursurilor o remuneratie egala cu salariul minim pe economie. Frumos! Nu-i asa?
Statul, adica platitorul de impozite, ii premiaza lunar si dumnealor devin rapid cetateni onesti
si muncitori.
In realitate insa interesul detinutilor pentru alfabetizare, finalizarea studiilor sau formare
profesionala nu a crescut semnificativ. Desi exista perspectiva ca trendul crescator al
scolarizarii sa se pastreze si in anii urmatori, rezultatele nu vor fi spectaculoase. Doar
costurile finantarii acestor programe vor produce emotie.
by Huginn 40 Comentarii
14 SEPTEMBRIE 2 008
O posibila explicatie pentru scotocirea continua a arhivei SIPA, dar mai ales pentru
distrugerea unui volum important de documente in 2004. Magistratii identificati de CNSAS
risca sa fie pusi sub acuzare pentru infractiunea de fals in declaratii si sa fie exclusi din
magistratura pentru colaborarea cu securitatea.
Link util:
by Huginn 6 Comentarii
by Huginn 67 Comentarii
Ziua pompierului
Grea meseria de pompier, grea dar cat se poate de utila. Se trezeste noaptea din somn,
in cinci minute trebuie sa se echipeze si sa alerge cu casca in vant in celalalt capat al
orasului. Este de presupus ca pompierii nu se gandesc niciodata sa aleaga, atunci cand
riscandu-si viata, se arunca la propriu in bratele focului, pentru a salva de la moarte sigura
un batran, o femeie, un barbat sufocat de fum, ca sa nu mai vorbim de copii neajutorati.
Asadar pompierul nu alege sa salveze omul bun , in detrimentul omului rau, asadar
pompierul se arunca in flacari, riscandu-si viata, pentru a salva in egala masura un criminal
sau un sfant. O sa spuneti ca pompierul nu cunoaste mai inainte identitatea victimei, ca
urmare este nevoit sa salveze pe toata lumea. Pai asta isi si propune pompierul, sa salveze
pe toata lumea! Asta ar trebui sa-si propuna si lucratorul de penitenciare, sa salveze toti
detinutii, sa salveze in felul acesta toate virtualele victime!
"Eu stiu ca pe hot nu trebuie sa-l ajuti cu nimica. Sa sufere si sa traga. Mai e unii care
cred ca hoti au venit aici la pension si ajuta infractorii. Bine ai zis ca ar trebui sa luptam cu ei.
da sint unii care tradeaza. Cica drepturile omului, cica sa iasa la activitati ca sa nu se
plictiseasca. Parca nu stiu eu cit le pasa lor de activitati. Astia trebuie calcati pe cap domne si
tradatorii de psihologi carei tot asculta sa fie pedepsiti". Iata un comentariu suculent, postat
zilele trecute pe blog si-mi pot imagina cu usurinta cortegiul lucratorilor de penitenciare,
impanat cu pancarde ca la 23 august. Printre pancarde, sloganuri gen "Moarte detinutului"
sau "Afara cu psihologii".
"Marile acte de coruptie in sistem nu se fac cu bila in sutien sau telefonul in pantaloni.
Sunt 'afaceri' mult mai mari, contracte de munca preferentiale si negociate in interesul
propriu, licitatii trucate, sponsorizari de ochii lumii, asigurari de bunuri mobile la firme care
cotizeaza mai bine, clasificari in regimuri de excutare mai usoare pentru interlopi,
boli 'ascunse' pentru capii unor retele, ingrasaminte si medicamente pt. animale date doar pe
hartie, sustinere pe functii de conducere dupa slitul fustei si multe, multe altele!" sustine, tot
pe blog, unul dintre colegii nostri.
Cum spuneam, grea meseria de pompier, dar utila. Dupa cum la fel de grea si la fel de
utila este si meseria noastra de lucrator la penitenciare. In realitate nimeni nu ne impiedica sa
defilam de ziua noastra pe strazile orasului. Sau daca ne impiedica cineva, atunci piedica
suntem noi insine!
by admin 38 Comentarii
13 SEPTEMBRIE 2 008
Acum c•teva zile un articol dintr -un ziar de scandal povestea cum un deţinut a publicat
pe internet imagini de cƒnd se droga... ‚n camera de detenţie. ANP a anunţat că, după ce a
văzut imaginile, a identificat deţinuţii şi a luat m ăsurile de rigoare. Imaginile vorbesc de la
sine.
Pe langa un set voluminos de imagini in care acesta este prezentat in diverse ipostaze,
pe contul de "hi5" al puscariasului apar mai multi colegi, intre care unul vorbeste la
celular. Imaginea lasa de inteles ca detinutii care au telefoane in celule nici macar nu se
mai obosesc sa le ascunda si nu ezita sa se fotografieze in timp ce vorbesc cu nonsalanta
la celular. (sursa: Cancan, Un detinut s-a fotografiat in timp ce se droga)
Anticorup ţia €n general stă, p ăstr•nd proporţiile, la fel de prost. Conform statisticilor
Consiliului Superior al Magistraturii doar 10 din cei 41 de condamnaţi pentru fapte de corupţie
au primit o pedeapsă privativ ă de libertate, cu executare. Pedepsele aplicate sunt ‚ntre 1 şi 5
ani, doar una fiind de 15 ani.
.
†n schimb justiţia rom•nă stă mai bine la capitolul găinari condamnaţi. Proporţia celor
condamnaţi la ‚nchisoare este mult mai mare şi pedepsele sensibil mai mari. Aşa merge
treaba. Senzaţia de bine pe care o produce judecătorului obrazul subţire al coruptului nu se
compară cu repulsia indusă de găinarul care, dacă are ghinionul să mai fie şi recidivist, face
puşcărie cƒt 10 corupţi la un loc.
Doar 10 dintre cele 41 de persoane condamnate definitiv anul acesta pentru luare de
mită au primit pedeapsă cu inchisoarea cu executare, potrivit statisticilor Consiliului
Superior al Magistraturii, insă marile dosare privind această infracţiune făcute de
procurori sunt tergiversate. Potrivit datelor CSM, 9 persoane au fost condamnate definitiv
anul acesta la pedepsa inchisorii cu executare intre 1 şi 5 ani şi o persoan ă a primit o
pedeapsă definitivă de pană la 15 ani de inchisoare cu executare. Astfel, cele mai multe
condamnări definitive pentru luare de mită sunt cu inchisoare cu suspendare. (...)
Spre exemplu, unul dintre cazurile de condamnare pentru mită recente este cel al prim -
procurorului la Parchetul de pe langă Judecătoria Dragomireşti, Anuţa Bucur. Aceasta a
fost condamnată la o pedeapsă de 4 ani de inchisoare cu executare, pentru o mită de
4000 de euro. (sursa: Ziua - In 2008, Justitia a pierdut meciul cu Coruptia cu scorul de
10 la 41)
by Huginn 9 Comentarii
Concursuri pe bune?
by Huginn 39 Comentarii
Definiţia omului integru: ceea ce g†ndeşte este ceea ce simte; ceea ce simte este
ceea ce spune; ceea ce spune este ceea ce face. Definiţia celorlalţi: ceea ce g†ndesc
este diferit de ceea ce simt; ceea ce spun depinde de cine ascultă; ceea ce fac depinde
de cine priveşte.
Spuneam ‚ntr-un articol anterior (Nu toate obiectele interzise zboară) că un mare adevăr al
celor care luptă cu infracţionalitatea este acela că nu vor cƒ ştiga niciodată. Indiferent de locul
‚n care muncesc, lucrătorii de penitenciare sunt angaja ţi ‚n bătălia cu infractorii şi
infracţionalitatea. Unii sunt conştien ţi de asta şi nu cedează, alţii au păcălit la angajare sau pe
parcurs şi au clacat ‚n fa ţa cƒ ştigului imediat, al tentaţiilor, al speranţelor deşarte…
Integritatea ‚nseamnă a trăi ‚n concordanţă cu ceea ce sim ţi, gƒndeşti, spui şi faci, fără
duplicitate. Să nu induci ‚n eroare, să nu fii viclean, să nu simulezi aparenţe sau preocupări ‚n
‚ncercarea de a ‚nşela şi profita, de a manipula sau de a controla. S ă nu ai alte dorinţe decƒt
cele pe care pari a le avea. Să fii demn de ‚ncredere.
Cum se c•ştigă €ncrederea? Apare atunci cƒnd ceilalţi percep suprapunerea dintre cuvintele
şi acţiunile cuiva. Uneori ne este fric ă să avem ‚ncredere şi ‚n noi ‚nşine iar a avea ‚ncredere
‚n ceilalţi, deja este prea mult. Nu suntem dispuşi să riscăm. Ne e team ă că vom fi vulnerabili
‚n faţa familiei, colegilor, apropiaţilor.
.
Cƒteodată, cei din jurul nostru ne cƒştigă ‚ncrederea şi ‚i considerăm oneşti pƒnă cƒnd aflăm
că sunt necinstiţi, necumpătaţi, corupţi. Aflăm că ‚mprumută bani şi nu ‚i mai restituie, că
trădează un secret personal, că spun şefului lucruri neadevărate despre noi, că aduc bunuri
interzise deţinuţilor şi ceea ce este cel mai rău poate dintre toate: fac trafic de droguri. De
ce este condamnabil traficul de droguri? Pentru c ă ele ucid iar traficantul este un criminal.
.
Nu o să m ă refer la psihologul delincvent descoperit ‚n aceste zile ci mai degrabă la colegii săi.
Putem şti ce s-a petrecut zilele acestea ‚n mintea şi sufletul colegelor de la Centrul de Testări
Psihologice? Ce dezam ăgire trăiesc de cƒnd au aflat că apropiata lor colegă este suspectă de
trafic de droguri, apartenenţa la un grup de crim ă organizată etc.? Vor mai avea ‚ncredere
unele ‚n altele de acum ‚nainte?
Atunci cƒnd o persoană este integră nu poate fi uimită sau speriată; merge ‚nainte, pƒnă la
capăt, cu bune şi rele. Ceea ce gƒndeşte, simte, spune şi face se potrivesc dar pentru asta se
străduieşte. Ştie că „dacă obişnuieşti să spui ƒntotdeauna adev ărul nu trebuie să ţii
minte ceea ce ai spus.” Un sfat ‚nţelept şi probabil greu de urmat.
Este dificil:
Sunt cƒteva ‚ntrebări la care vă invit să medita ţi, asupra cărora să faceţi comentarii şi chiar s ă
daţi sugestii pentru cei care poate caută ‚ndrumare.
Pentru asta este nevoie de mult exerciţiu, efort, tact, autodisciplinare. Este o alegere grea, o
provocare mare. S ă fii dispus să plăteşti un preţ covƒrşitor dar şi să obţii nişte rezultate
remarcabile, chiar neliniştitoare. Să cultivi speranţă şi credinţă.
.
Cunoaşteţi desigur cazuri ‚n care o persoană a dat dovadă de atƒta concordanţă ‚ntre ceea ce
a spus şi a făcut ‚ncƒt şi-a dat viaţa pentru credinţa sa, mai degrabă decƒt şi-a negat sau
trădat convingerile cele mai profunde.
.
Dar despre bunătate, un alt principiu al puterii, voi vorbi data viitoare şi chiar dacă
unii spun că aceste subiecte sau articole sunt „puţin cam biblice” pentru gustul lor, ‚i invit să
‚ncerce şi acest gen.
by Vladimir 43 Comentarii
12 SEPTEMBRIE 2 008
Comisia Paritară s-a €ntrunit azi la Ministerul Justiţiei ‚n formaţie aproape completă. S-a
discutat, aşa cum era stabilit, proiectul de Ordonan ţă de urgen ţă a Guvernului pentru
modificarea şi completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
.
S-a remarcat Radu Buică care a ‚ncercat să-şi depăşească condiţia de scrib oficial al
Ministerului Justiţiei. A spus cuvinte, a avut idei şi chiar le-a argumentat... din punct de
vedere teoretic. Bravo Radule! Uite aşa te ridici şi tu uşurel, şi mƒine poimƒine, te văd
director adjunct la Registrul Comerţului.
.
Au fost discutate toate propunerile, singura ‚n divergenţă rămƒnƒnd deja celebrul articol
28, cel care stabileşte ordinea ‚n care se ocupă posturile vacante. Urmează ca ANP şi
sindicatele din penitenciare să definitiveze proiectul pentru a fi ‚naintat MJ ‚n vederea
promovării.
***
Conducerea Direcţiei de Cet ăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei a intrat ‚n vizorul
ministrului. Se pare că Dan Sfƒrnă et co nu sunt doar manageri slabi, ministrul primind
informaţii şi despre 'micile atenţii' care grăbesc aplicarea "prevederilor legale ‚n materie de
cetăţenie". Numeroase plƒngeri din partea celor care solicită cetăţenie romƒnă au convins
ministrul că trebuie luate m ăsuri.
.
Se pregătesc m işcări de trupe la Registrul Comerţului. Bogdan G ăurean pregăteşte un atac
surpriză ‚mpotriva directorilor de altă culoare politică. E posibil să se ducă ‚n tăcere ca şi
ceilalţi 10, dar poate se coalizezază şi atunci să vezi bătălie.
.
Link util:
by Huginn 62 Comentarii
†mpreună cu Marius Iosif petrecea minunate dimineţi de scenariu şi plăcută sim ţire ‚n
compania unei ceşti de cafea. Marius, şeful ANP, şi Tiberiu, şeful spionilor, erau cei doi
prieteni din Abecedarul de pe vremuri.
.
Dacă unul văzuse două verze cƒt casa, celalălt inventase deja oala ‚n care să se fiarbă
sarmale din leguma cu pricina. Dacă unul auzise că s-a inventat apa caldă, celălalt ‚l informa
sfătos c ă vinovatul a fost deja prins mergƒnd pe jos... cu propriile picioare.
.
†n acele vremuri Tudor Chiuariu auzise că ar exista o arhiv ă a fostei SIPA şi ar fi
vrut s-o inspecteze. Doru Dobocan, acest spiokhtonus din justiţie, fusese ‚nfrƒnt şi aruncat
cu un masiv şut ‚n dos tocmai pe treptele Ministerului Justiţiei (unde a rămas şi acum
clătinƒndu-se). Calea era liberă.
.
Aşa se face că a fost numită o comisie prezidată de acelaşi Marius Iosif, posesor de sigiliu şi
chei de acces. Pretenu' lui Q-aru ‚şi petrecea singurel, fără martori, ore ‚ntregi ‚n arhiva
aflată, ce surpriz ă, după uşa cu oglinizi unde-şi duce traiul liniştit Tiberiu Ungureanu.
.
Ce a g ăsit nu ştiu, avƒnd ‚n vedere că nu prea mai suntem amici, şi nu mi se mai
destăinuie. Cert e că ceilalţi membri ai comisiei de 'recepţie' au cerut să fie eliberaţi de
această sarcină, iar Tiberiu, băiatul cu oala, i-a ţinut de şase.
.
Puţine şanse ‚nsă să mai fie găsit ceva de folos. †n 2004 mare parte din arhivă a fost topită
sau 'predată' celor interesaţi, după care a tot fost periată pƒnă prin 2007 de diverse comisii
de 'recepţie'.
.
Aşa se explică €nsă de ce nu avea timp Ungureanu de prevenit criminalitatea. C ăutări
prin arhive, cafele de bƒrfă, scenarii, spionatul sindicatelor şi al corespondenţei angajaţilor ‚i
ocupau timpul.
***
Uite că, fără să vreau, iar l-am supărat pe nostalgicul cekist . Iar o să se activeze tinerii de
numai 27 de anişori care-l divinizează ‚n tăcere aşteptƒndu-şi cu credinţă promovarea. Va
trebui să vă obişnuiţi dle. Ungureanu... pentru că va urma.
.
Link-uri utile:
by Huginn 10 Comentarii
Aprilie 2006: se ia decizia, pentru prima oară ‚n istoria sistemului penitenciar, să fie
elaborată o strategie de comunicare şi imagine.
Mai - iunie 2006 : este scris draft-ul unei strategii pilot, structurată pe două componente
(analiză a mecanismelor de comunicare şi construcţia teoretică a obiectivelor) şi ‚nsoţită
de un plan de acţiune, a cărui implementare trebuia finalizată pan ă la sfarşitul anului.
Iulie - august 2006: Strategia este prezentată purtătorilor de cuvant, ‚n doua sesiuni
distincte, şi directorilor de penitenciare. Este adoptată prin decizie a directorului general
la jum ătatea anului.
August - decembrie 2006: Perioadă de implementare. Dovedeşte limitele de concepţie
iniţială, definirea nerealistă a unor termene, dezinteresul şi opoziţia multor directori de
penitenciare ‚n raport cu atingerea unor standarde minimale de transparenţă a
sistemului (implementarea ajunge la un nivel de circa 65% din totalul acţiunilor
propuse). †n acelaşi timp, strategia produce o schimbare de mentalitate, necesitatea
efortului de PR fiind, totuşi, internalizată. Ac ţiunea cea mai de succes rămane un studiu
sociologic de anvergură finalizat ‚n februarie 2007, care acoperă ‚ntregul sistem
penitenciar şi to ţi actorii implicaţi direct ‚n activitatea sistemului (angajaţi, deţinuţi,
jurnalişti, ONG -uri). Studiul zace nefolosit.
Ianuarie 2007 - martie 2007: Se ‚ncepe lucrul la o nouă strategie şi un plan de acţiuni
‚ntins pe doi ani. La concepţie lucrează un grup de 10 purtători de cuvant,
compartimentul de comunicare ANP şi un consilier MJ. La sfarşitul lui martie documentul
era aproape finalizat.
Aprilie 2007 - mai 2008: Acceleratorul de particule de la CERN este pus ‚n funcţiune la
ANP ‚ntr-un program pilot. Apare o gaura neagră care ‚nghite orice urm ă de decenţă,
profesionalism şi integritate. Strategia de comunicare dispare şi ea ‚n găurile negre
m ărunte din capetele domnilor Şpaiuc şi Iosif.
August 2008: Strategia este scuturată de praf, reactualizată şi spartă ‚n dou ă
documente mai mici: Strategia de comunicare şi imagine a ANP şi un plan de acţiune,
separat, dedicat dezvoltării comunicării intrasistem. Este eliminată o parte importantă a
strategiei iniţiale care privea o serie de studii şi analize ale sistemului penitenciar.
3. O strategie cu probleme
.
Spuneam că, citind strategia, autorii s-au pripit ‚n a o lansa ‚n cadrul ‚ntalnirii cu purtătorii de
cuvant. Nu am să intru azi pe o analiză de conţinut a strategiei (postarea ar fi mult prea
lungă) şi nici nu am să ating problema planului de acţiune pentru dezvoltarea comunicării
intrasistem. Am să fac acest lucru ‚n urm ătoarele două postări. Totuşi, am s ă atrag, pentru
‚nceput, atenţia autorilor strategiei asupra unor probleme evidente (cred eu), cu promisiunea
că am să revin asupra lor. Pană atunci, puteţi accesa aici documentul. Vă invit să vă spuneţi
părerea şi să contribuim toţi cei interesaţi la ‚mbunătăţirea ei.
.
Aşadar:
.
1. Strategia propusă nu este, €n realitate, o strategie, ci doar un plan de acţiune .
Simpla enunţare a 3 obiective nu va conferi unitate şi coerenţă efortului de comunicare şi
construcţie de imagine şi, dincolo de simpla bifare a acţiunilor, implementarea strategiei nu va
conduce la un rezultat unitar. Nu este prefigurat "brand-ul", nu sunt identificate mesaje cheie,
nu sunt construite etapele temporale ale efortului de PR, nu sunt stabilite grupurile ţintă, nu
este prezentată metodologia de implementare (definirea competenţele celor implicaţi ‚n
implementare, resursele, mecanismul de monitorizare a implementării, evaluarea personalului
şi succesului acţiunii), nu sunt identificate riscurile ‚n implementare, nu sunt proiectate
rezultatele dorite (cantitative şi calitative) etc.
..
2. Strategia nu este adecvată unor necesit ăţi dovedite. †n mare, sunt de acord că din
martie 2007 şi pană astăzi, necesităţile sistemului penitenciar ‚n materie sunt cam aceleaşi.
Totuşi, nu poţi prelua un plan de acţiune care răspunde unor nevoi identificate după
implementarea unei strategii pilot din 2006 şi planta aceleaşi acţiuni ‚n 2008 fără a face o
analiză a situaţiei actuale. Fără doar şi poate, imaginea sistemului este ‚n regres faţă de acel
moment, mecanismele de gestionare a comunicării şi imaginii s -au deteriorat, iar reflexele
instituţionale ‚n comunicare s-au tocit. Oricum ar fi situaţia, era necesară o analiză, fie ea
minimală, a stării actuale (un miniaudit, pretenţios spus). Practic, strategia actuală răspunde
unor nevoi ghicite ale sistemului, şi nu dovedite.
.
3. Nu sunt stabilite canale media şi vectori de comunicare. Strategia 2006 a mizat ‚n
cea mai mare m ăsura pe transparentizarea şi responsabilizarea penitenciarelor, deci pe
canalele media locale. Principalul vector de imagine erau serviciile de intervenţie psihosocială
din unităţi. La vremea respectivă s-a considerat că principala problema era opacitatea totală a
unităţilor penitenciare şi imaginea proastă a acestora. După cum am spus, o analiză mai
serioasă ar putea arăta astăzi că situaţia s-a inversat sau că structura centrală a regresat, ca
imagine si reputaţie, la nivelul unităţilor. Ceea ce ar schimba accentul de pe media locale pe
cele centrale.
.
4. Obiectivele sunt definite deficitar . Ele nu sunt difuze doar prin suprapunerea unor
activităţi, ci prin ‚nsăşi formularea lor. Astfel, de exemplu, Obiectivul 1 (Promovarea imaginii
de partener social şi implicarea activă a societăţii in activitatea serviciului penitenciar) şi
Obiectivul 2 (Dezvoltarea colaborării cu partenerii sociali şi creşterea transparenţei
instituţionale) sunt, ‚n formulare, aproximativ redundante (exceptand partea cu
transparenţa).
.
5. Suprapunerea obiectivelor duce, ‚n mod automat, la definirea şi concep ţia deficitară şi
lipsită de coeren ţă a m ăsurilor şi activităţilor din planul de acţiune . Exemplul cel mai
la ‚ndemană este num ărul de m ăsuri identificate ca necesare pentru atingerea primului
obiectiv: 1 m ăsură. La grade de generalitate identice (1 obiectiv - 1 m ăsură), am dubii că nu
m ăsura este obiectivul real. Sau m ă pot gandi că obiectivul nu este bine definit. Din punctul
meu de vedere, ambele. M ăsura este identică cu obiectivul, ‚n cazul nostru:
Ob. 1: Promovarea imaginii de partener social şi implicarea activă a societăţii in activitatea
serviciului penitenciar
Măsura 1: Promovarea activităţilor Serviciului Penitenciar ‚n comunitate.
†ntre cele două nu e nicio diferenţă...
***
to be continued
11 SEPTEMBRIE 2 008
Mƒine la ora 10.00, la Ministerul Justiţiei, se ‚ntruneşte Comisia Paritară. Pe agenda de lucru
va fi discutarea noului proiect de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi
completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor.
.
†n discuţie sunt urm ătoarele aspecte:
Modificările sunt, fără discuţie, obligatorii, de şi, ‚n mod ciudat, tocmai acest gen de bune
intenţii fac necesară noua ordonanţă de urgenţă .
by Huginn 22 Comentarii
Presa de azi a abordat, cu pu ţine excep ţii, o singură tem ă dintre cele prezentate la
conferinţă . Cazul ofiţerului psiholog, implicat ‚ntr-o reţea de trafic de droguri care
aproviziona consumatorii din Rahova, a fost singura informaţie care avea elementul de
spectacol şi inedit care face rating.
Jurnaliştii au avut surse bune la DIICOT* şi la BCCO** şi au primit de acolo toate detaliile pe
care conducerea ANP s-a ferit să le dezvăluie. Operaţiunea EGO a devenit astfel informa ţie
publică "pe surse". (Reportaj Antena 1)
S-ar putea spune, desigur, că sistemul penitenciar nu are nevoie de acest gen de publicitate
avƒnd ‚n vedere că deja se află ‚ntr-o situaţie dificilă, dar semnalul de alarm ă nu poate fi
ignorat.
Acest exemplu ar trebui să-i pună pe gƒnduri atƒt pe cei care ‚ncalcă legea cƒt şi pe cei care
cred că obiectele interzise zboară. Nu demult auzeam conducerea ANP explicƒnd savant cum
mii de telefoane zboară peste garduri ‚n fiecare an. Atunci mi s-a părut cam fantezistă
declaraţia, acum mi se pare ficţiune pură.
N-am auzit €nc ă explicaţia pentru cele c•teva sute de cazuri ‚n care au fost descoperite
droguri, ‚n special ‚n Penitenciarul Rahova şi ‚n Penitenciarul Jilava. Avem doar un corupt prins
şi sute de capturi ‚nregistrate. Cam puţin, dacă nu cumva, zboară şi drogurile.
Avem aparate care ar trebui să ‚mpiedice introducerea drogurilor, şi totu şi se ‚ntƒmplă. Vom
avea şi cƒni antidrog, şi ‚ncă vor mai intra droguri. Totul dintr-un motiv foarte simplu: dacă
există cerere va exista şi ofertă, iar preţul de 10 ori mai mare decƒt cel de pe stradă face
ca tenţaţia să crească pe m ăsură.
Link-uri utile:
1. Realitatea TV: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic
de droguri ‚n ‚nchisoare
2. Ziua: Comert de puscarie
3. Adevarul: Trafic de droguri ‚n Penitenciarul Rahova, cu ajutorul psihologului
4. Evenimentul Zilei: Droguri de la psiholog
5. NewsIn: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic de
droguri ‚n ‚nchisoare
6. NewsIn: Hoţii ‚nvaţă să umble cu calculatoarele ‚n ‚nchisoare, ca să le folosească ‚n
libertate
7. Realitatea TV: Demiteri şi sancţiuni la mai multe penitenciare din ţară
8. Ziare.com: Psiholog al Penitenciarului Rahova, membru intr-o retea de droguri
9. Gardianul: Prison Break in varianta romaneasca la Penitenciarul Rahova
10. Cotidianul: Un psiholog al Penitenciarului Rahova, acuzat de trafic de droguri
11. Antena 3: Telenovelă la Rahova...
12. Libertatea: Psiholoaga puscariei s-a indragostit de un detinut
13. Antena1: Amor printre gratii
14. Click: Deţinutul primea droguri de la iubita psiholog
(*) DIICOT - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; (**) BCCO -
Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog
by Huginn 9 Comentarii
Dl. Băla a ‚nceput conferinţa de presă cu o prezentare detaliată a situaţiei ANP. Prezentarea a
fost destul de obositoare pentru reprezentanţii presei. A fost anunţată ş i prinderea coruptului
şi demiterile recente. Coruptul şi reţeaua care-l sforărea nu a fost identificat pe nume, dar o
parte a presei a prins ideea şi a aflat de la DIICOT toată povestea.
Emoţia primei conferinţe de presă s-a sim ţit, din cƒte spun participanţi la eveniment, dar
‚ntrebările jurnaliştilor prezenţi nu au dat emoţii..
Jurnaliştii au aflat cƒteva cifre relevante pentru sistemul penitenciar, dar mai puţin
interesante pentru viitoarele lor ştiri. A fost prezentată echipa de conducere şi concluziile
evaluării penitenciarelor din subordine. Calificativele acordate sunt urm ătoarele:
nesatisfăcător - penitenciarele: Baia Mare, Colibaşi, Jilava, Vaslui, Tr. Severin, Tg. Jiu,
Aiud, Ploieşti, Codlea, PMT Craiova;
satisfăcător - penitenciarele: Galaţi, Brăila, Iaşi, Tulcea, Giurgiu, Rahova, Pelendava,
Deva, Bacău, Satu Mare, Arad, Miercurea Ciuc, PMT Tichileşti, CR G ăieşti, Poarta Albă,
Spital Jilava;
bun - penitenciarele: Oradea, Gherla, Botoşani, Slobozia, Focşani, Tƒrgşor, Spital
Colibaşi, Spital Tg.Ocna, Spital Dej, Timişoara, Tg. Mureş, Craiova, Bistriţa, CR Buziaş.
Personal am rezerve ‚n privinţa calificativelor acordate ‚n cel puţin trei cazuri, dar poate vom
discuta despre asta cu alt prilej.
.
Au fost prezentate şi concluziile unei radiografii de ansamblu a sistemului penitenciar
romƒnesc. Astfel, conducerea ANP apreciază că principalele dificultăţi sunt:
lipsa unei strategii aplicabile sistemului şi a unui plan de acţiune pe termen mediu;
lipsa de continuitate la nivel managerial;
lipsa unor criterii obiective privind evaluarea performanţelor manageriale pentru
personalul cu funcţie de conducere;
neimplicarea personalului ‚n luarea deciziilor privind sistemul penitenciar şi
implementarea soluţiilor de reform ă;
gestiunea ineficientă a resurselor umane, materiale, financiare şi informaţionale;
imagine instituţională defavorabilă şi comunicare defectuoasă ‚n interiorul şi ‚n afara
sistemului.
Intenţii de viitor
Cum era de aşteptat, stăm mai bine ca alte ţări la capitolul evadări, sinucideri, mortalitate ‚n
detenţie. Stăm mai prost la alţi indicatori pe care nu-i m ăsurăm, dar asta e altă poveste.
Droguri şi telefoane mobile sunt descoperite cu duiumul. 155 de cazuri ‚n 2007 şi 69 de cazuri
‚n 2008 ‚n care au fost descoperite droguri. Telefoane descoperite mai bine de 5000.
Coruptul
†n final, au fost anun ţate m ăsurile luate ‚n cazul scurgerii de informa ţii de la Penitenciarul
Jilava. Directorul general a anunţat, fără să dea nume, şi faptul că un angajat al sistemului
penitenciar a făcut parte dintr-o reţea care introducea droguri ‚n Penitenciarul Rahova.
O poveste de dragoste terminată prost sau lăcomia a ‚mpins un ofiţer psiholog să se implice ‚n
traficul de droguri. N -o să-i dau nici eu numele, deşi nu este nimic de trecut cu vederea ‚n
comportamentul acestei 'doamne'.
.
Cum spuneam, nimic spectaculos. Primul corupt a fost, sper că mai urmează. Mai multe
despre subiect veţi găsi ‚n presa de azi. O să ‚ncerc să găsesc link-urile articolelor publicate.
.
Revista presei:
1. Realitatea TV: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic
de droguri ‚n ‚nchisoare
2. Ziua: Comert de puscarie
3. Adevarul: Trafic de droguri ‚n Penitenciarul Rahova, cu ajutorul psihologului
4. Evenimentul Zilei: Droguri de la psiholog
5. NewsIn: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic de
droguri ‚n ‚nchisoare
6. NewsIn: Hoţii ‚nvaţă să umble cu calculatoarele ‚n ‚nchisoare, ca să le folosească ‚n
libertate
7. Realitatea TV: Demiteri şi sancţiuni la mai multe penitenciare din ţară
8. Ziare.com: Psiholog al Penitenciarului Rahova, membru intr-o retea de droguri
9. Gardianul: Prison Break in varianta romaneasca la Penitenciarul Rahova
10. Cotidianul: Un psiholog al Penitenciarului Rahova, acuzat de trafic de droguri
11. Antena 3: Telenovelă la Rahova...
12. Libertatea: Psiholoaga puscariei s-a indragostit de un detinut
13. Click: Deţinutul primea droguri de la iubita psiholog
***
PS. Astăzi domnul B ăla se află la Baia Mare, pentru a participa la instalarea noului director al
penitenciarului. Horia Chiş va fi numit ‚n funcţia de director, ‚nlocuindu-l pe Vasile Chiorean.
by Huginn 57 Comentarii
10 SEPTEMBRIE 2 008
Pasaportul anticoruptie
by Huginn 23 Comentarii
organizată de Ministerul Justiţiei, săptămƒna trecută, la ceas de seară. Cei prezenţi s-au
ocupat, după c‚te scrie ‚n minuta ‚ntƒlnirii, cu:
Cum coordonatorii regionali erau deja identificaţi, şi zonele delimitate, participan ţii au fost
invitaţi să-şi dea adƒnc cu părerea.
Link-uri utile:
by Huginn 28 Comentarii
†n realitate, lucrurile stau puţin altfel şi explicarea motivului e o sarcină dificilă pentru mulţi.
†ncercƒnd să ‚i convingă pe cei aflaţi deasupra lor ‚n ierarhie, deseori nimeni nu se preocupă
să ‚i conving ă pe cei aflaţi sub ei.
Ca exemplificare, poate că ‚mputernicirea unuia sau a altuia ‚n funcţii de şef direcţie sau
directori de penitenciare, este o soluţie bună dar cine s-a gƒndit să argumenteze hotărƒrea ‚n
faţa celor care vor fi subordonaţii direcţi ai celui ‚mputernicit?! Li s-a acordat acestora un
minim de respect? Poate nu ar fi fost rău dacă se discuta ‚n teritoriu sau ‚n unitatea interesată
intenţia conducerii sistemului penitenciar. Doar gestul ar fi convins pe mulţi de buna credinţă
a celor care decid soarta atƒtor angaja ţi!
2. Răbdarea este o piatră de ‚ncercare pentru toată lumea: şefi şi subordonaţi. Trebuie să fie
răbdători atƒt cu procesul cƒt şi cu persoana, ‚n ciuda eşecurilor, neajunsurilor şi
inconvenientelor celorlalţi, ca şi a propriilor nerăbdări şi speranţe legate de atingerea
scopurilor. E greu!
Cum mai pot cei din unităţi să aibă răbdare cu cei din ANP cƒnd au fost dezam ăgiţi de atƒtea
ori la rƒnd? Cum să mai ai răbdare cu şefi de direcţii sau servicii care nu sunt specialişti ‚n
domeniul pe care ‚l conduc şi au nevoie de o mare perioadă de timp pentru a pricepe ce este
de făcut? Cum să mai ai răbdare cu cei din ANP cărora le-ai trimis o solicitare pentru a primi
lămuriri sau ajutor şi nici după luni de zile nu ţi s-a dat răspuns adresei?
Pe de altă parte, cƒtă răbdare să ai cu un director adjunct de unitate c ăruia i-ai atras atenţia
de mai multe ori că pe masa ta de şef direcţie sau de director general s-a strƒns un num ăr
‚ngrijorător de reclamaţii din partea subordonaţilor tăi şi e cazul să schimbi ceva ‚n atitudine?
Poate dacă s-ar „creşte” oamenii potriviţi pentru locurile potrivite, dacă s-ar crea condiţii
pentru evoluţia, schimbarea, dezvoltarea acestora…Poate dacă ar ‚nvăţa cu toţii răbdarea, s-
ar ‚nregistra mai multe succese.
Umilinţă ? Am zis umilin ţă? Dacă mai e cum mai e cu răbdarea, umilinţa nu intră ‚n discuţie
cƒnd avem de -a face cu inspectorii ce vin ‚n controale (şi pleacă cu cuno ştinţele acumulate de
la cei pe care ‚i inspectează) sau cu lucrătorii din ANP pe care ‚i apelezi telefonic pentru a le
aduce la cunoştinţă o speţă pe care nu au prevăzut-o prin deciziile date (cazul le-ar putea
folosi pentru bune practici) şi ‚l tratează pe cel din unitate ca pe un nimic.
Ce să mai spunem despre cei care au avut şansa de a munci ‚n penitenciar ani de zile şi au
fost detaşaţi la ANP iar ajunşi acolo uită cu desăvƒrşire că pe parcursul evoluţiei lor cineva a
avut răbdare cu ei să depăşească un anumit stadiu, le-a predat cu plăcere tainele meseriei ‚n
ideea că va forma un om potrivit pentru postul pe care ‚l ocupă?!
Dacă din cƒnd ‚n cƒnd s-ar face schimb de locuri şi implicit de perspective ‚ntre cei de "sus" şi
cei de "jos", poate ar ‚nvăţa mai multe unii de la alţii. Nici aşa nu există garanţii dar ar merita
efortul.
by Vladimir 11 Comentarii
09 SEPTEMBRIE 2 008
†n total 28 de posturi de conducere de nivel superior sunt aşadar scoase la concurs. Toate
ocupate temporar, prin ‚mputernicire sau 'delagare'. A şteptăm să vedem ce se ‚ntƒmplă, dar
semnele nu sunt bune. †ntr-un alt articol ziceam că dacă peste 70% dintre ‚mputerniciţi vor
lua concursurile şi vor fi definitivaţi ar trebui să ne punem ‚ntrebări serioase ‚n legătură cu
obiectivitatea şi legalitatea acestor proceduri.
by Huginn 24 Comentarii
Miercurea trecută Ministerul Justiţiei a convocat viitorii şefi zonali din sistemul
penitenciar. Sunt 10 şi sunt cei mai buni. Aşa a spus reprezentantul ministerului la ‚ntƒlnire.
Joi, a doua zi, urma să se emită şi un ordin al ministrului. Nu s-a ‚ntƒmplat aşa pentru că au
fost alte probleme mai importante.
.
Regionalizarea sistemului penitenciar ar putea fi o idee bună. †n unele ţări funcţioneaz ă foarte
bine. Cum se va pune ‚n practică ‚nsă? Deciziile se iau şi de această dată ‚n spatele uşilor
‚nchise. Un num ăr de directori au fost ale şi pe criteriul "stării administrativ gospodăre şti" şi au
fost desemnaţi drept coordonatori ai unei zone. Doar atƒt? Gata cu regionalizarea?
.
10 zone şi 10 super-directori
.
Sunt 10 zone pentru că atƒtea penitenciare sunt pe lista celor care pot fi date drept exemplu,
‚n opinia iniţiatorilor. S -ar intenţiona aşadar instituirea unui soi de tutelă, iar fiecare dintre cei
10 ar trebui să se asigure că penitenciarele din responsabilitate se ‚ndreaptă neabătut pe
drumul propăşirii.
.
Toată lumea a fost ‚ncƒntată de idee. Cei chemaţi la minister cu siguranţă . Dumnealor, crema
penitenciarelor, vor fi puşi ‚n valoare, ca şefi de penitenciar şi mentor. Ceilalţi urmeaz ă să fie
‚ntrebaţi cƒndva, dac ă e cazul. Care sunt implica ţiile financiare şi legale vor vedea cu toţii
atunci cƒnd vor decide... să renunţe la idee.
.
Personal creditez această idee cu şanse minime de reuşită. Nu valoarea ideii ‚n sine m ă
face să am ‚ndoieli. Modul ‚n care este pusă ‚n practică, ‚mi ridică semne de ‚ntrebare.
.
Dintre cei 10 super-directori, chemaţi la minister pentru nobila misiune, 5 sunt ‚mputerniciţi,
iar 3 se pregătesc de pensie. †ntƒmplător anumite prezenţe sunt obligatorii ‚n acest grup.
†ntƒmplător anumite zone sunt suprareprezentate. †ntƒmplător… se ‚ntƒmplă prea multe
lucruri ascunse.
***
PS2 Circulă pe holurile Ministerului Justiţiei un zvon, care dacă se adevereşte e de mare porc
pentru instituţia ‚n cauză. Bogdan Costaş, liberalul fonf, cel care a vărzuit finanţele
penitenciarelor şi pentru care a fost schimbată abuziv din funcţie Carmen Galu , va primi un
nou ciolan.
Prietenul Găureanu i-a aranjat să fie numit ‚n funcţia de şef al Direcţiei Investiţii din
Ministerul Justiţiei. Azi e zvon. Mƒine e ordin al ministrului.
by Huginn 16 Comentarii
Reducƒnd la esenţă poate c ă aşa este. Dar, dacă ‚ncercăm să ‚nţelegem, descoperim munca
făcută din pasiune. Omul acesta nu cere mult. Să fie lăsat să muncească şi să-i fie
recunoscute meritele. Nu aşteaptă căruţa cu bani. O apreciere este de mult ori suficientă.
Este suficient să-l ‚ncurajezi şi entuziasmul lui ‚l va face să meargă pƒnă ‚n pƒnzele albe.
†n general nu-l interesează să ocupe funcţii de conducere. Prea multă bătaie de cap, iar
el are treabă. Nu are timp de şefie. Interesul se trezeşte abia atunci cƒnd vede că este
obstrucţionat gratuit de vreun şef incompetent. Nu-l interesează faptul c ă ani de zile l-a cărat
‚n spinare. Nu contează că şeful a avansat şi s-a menţinut pe munca lui. Acceptă cu uşurinţă
faptul că şeful are salariul dublu faţă de al lui. Dacă acesta este preţul pe care trebuie să-l
plătească pentru a-şi asigura liniştea necesară pentru a-şi duce mai departe munca pe care o
face din pasiune este gata să-l plătească fără să se ‚ntrebe dacă este moral.
Dar vine momentul ‚n care şeful nu-şi mai controlează orgoliile. †ncepe să creadă că ideile
sunt chiar ale lui. †ncepe să uite de unde s-a plecat. Se trezeşte ‚n el impulsul de dominare,
‚şi doreşte să controleze, să-şi impună voinţa, chiar dacă nu are habar despre ce este vorba.
Doar este şef, nu?
Şi atunci prietenul nostru €ncepe să deschid ă ochii. Vede că este scos la concurs un post
de şef mai mare sau mai mic. Stă un pic, se gƒndeşte, analizează şi ajunge la concluzia că
postul respectiv l-ar ajuta să-şi ducă munca mai departe. Ar putea obţine rezultate chiar mai
bune. Satisfacţia profesională ar fi şi mai mare. Şi atunci de ce nu? Dacă şeful, c ăruia ‚i
cunoaşte foarte bine nivelul, a reuşit s ă se descurce, ‚mputernicit fiind atƒta timp, el de ce nu
s-ar descurca?
Şi plin de ‚ncredere se hotărăşte să se ‚nscrie la concurs. Fie ce-o fi! Cel mai bun să cƒştige.
Dar… abia atunci descoperă că ori nu ‚ndeplineşte condiţiile de studii, vechime ‚n specialitate,
‚nălţime sau culoare a ochilor, ori nu reuşeşte să găseasc ă vreo carte trecută ‚n bibliografie
drept “must be” deşi nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul “Idiot’s guide”, ori nu are timpul
fizic necesar pentru a obţine copii legalizate după toate actele care i se solicită.
Descurajat, renunţă dar ‚şi promite că va fi atent să vadă cine ‚ndeplineşte criteriile solicitate.
Şi descoperă că şeful incompetent este candidatul ideal. SINGURUL…
Vine vremea concursului şi vede cum şeful cel făr-de-har, şi mai ales cel făr-de-habar, trece
probă cu probă ceva mai uşor decƒt gƒsca prin apă. Vine şi momentul anunţului final.
Felicitări, temenele ş.a.m.d. E clar! ŞEFUL este singurul potrivit să ocupe postul. De data asta
validat ‚n urma unui concurs fără cusur.
Dar lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel. Prietenul nostru a deschis deja ochii.
Acum este descumpănit de credulitatea de care a dat dovadă. E clar că nu contează cƒt de
bun eşti. Principalul este să fii CANDIDATUL IDEAL (aşa cum a fost definit de Roşu †mpărat…
vă mai aduceţi aminte de el… ?).
ŞEFUL se mƒndreşte cu alergătorii lui de cursă lungă. †şi ‚nchipuie că a reuşit să le pună
ochelarii de cal şi de acum totul va merge ca uns. Dar se ‚nşeală. Pƒnă acum alergătorii lui au
participat benevol la cursă. Fără orizont, fără peisaj. Asta nu-i interesa. Doar drumul conta.
Pƒnă acum …
PS Nu vreau să credeţi că aţi citit o pledoarie ‚mpotriva şefilor. Dimpotrivă. Am avut onoarea
să lucrez cu şefi ‚n fa ţa cărora şi acum ‚mi scot pălăria plin de stim ă nedisimulată şi
neprefăcută. Pur şi simplu am vrut să trag un semnal de alarm ă ‚mpotriva actualului sistem
de promovare care este mult mai inechitabil decƒt vechiul sistem bazat pe propuneri de
avansare venite din partea şefului ierarhic. Cel puţin atunci aveai o şansă dac ă aveai bafta
unui comandant inteligent…
08 SEPTEMBRIE 2 008
Ministerul Justiţiei afişează ca document de lucru o prim ă variantă a unui viitor proiect
de act normativ privind salarizarea ‚n domeniul justiţiei." (sursa: Site MJ , 08.09.2008)
unui viitor proiect", pe care Ministerul Justiţiei a publicat-o vineri pentru cƒteva minute pe site-
ul propriu.
.
Fosta adresă este acum un minunat document alb, care ‚ncă mai poartă numele de OUG
salarizare şi mai păstreză la proprietăţi numele editorului.
.
Cele două variante d e proiect sunt identice. Diferă doar anunţul postat de Ministerul
Justiţiei care, prins cu proiectul ‚n sac, nu a mai avut ce face şi a trebuit să-şi facă publică
intenţia de a modifica cele 4 acte normative referitoare la salrizarea şi statutul magistraţilor şi
personalului auxiliar din instanţe.
.
De ce ar publica o "variantă a unui viitor proiect" €nainte de alegeri? Documentul abia
se discută, existƒnd şanse să nu fie avizat. Ce rost are toată scamatoria?
.
Link-uri utile:
Ministerul Justiţiei afişează ca document de lucru o prim ă variantă a unui viitor proiect
de act normativ privind salarizarea ‚n domeniul justiţiei.
http://www.just.ro/Portals/0/Comunicate/septembrie%202008/OUG%20salarizare.doc
Ordonanţa de urgenţă - istoria uitată a justiţiei
Loteria salariilor din justitie
by Huginn 36 Comentarii
lucernă. Fiind, probabil, lăsat fără supraveghere a transmis un mail către lumea
penitenciarelor. Aflăm cu acest prilej că raportările către MJ sunt şi rămƒn zilnice. Credeam că
raportările astea sunt şi rămƒn prosteşti, zilnice fiind.
.
Se pare, ‚nsă, că junele Buic ă a descoperit calea marilor succese. Nu pauzele lungi şi dese, ci
raportările lungi şi inutile sunt de această dată cheia marilor succese după mintea consilierului
cu limbă de lemn.
.
Poate că prostia respectivului e intenţionată. Cineva trebuie să facă pe clovnul ‚n timp ce
ministerul ‚şi vede de ordonanţele secrete şi restul de m işcări politice. Oricum e enervant.
.
Citiţi şi v ă minunaţi:
(...) ˆncep†nd cu ziua de luni, 8 Septembrie 2008, urmează ca raportările zilnice să fie
transmise ‚n formatul ataşat acestui email. (...)
Totodată, vă solicit să re ţineţi că, chiar dac ă aceste raportări sunt şi ƒncă răm„n
zilnice, nu este necesar ca informaţiile furnizate să fie repetitive sau, mai rău, copiate
ad-literam din zilele precedente. O astfel de manieră de ‚ntocmire a situaţiilor solicitate
este de neacceptat pentru nivelul de profesionalism necesar a exista la nivelul
sistemului penitenciar.
Menţionăm că, ‚ncep†nd cu 8 septembrie, unităţile şi direc ţiile care vor continua să nu
transmită periodic datele solicitate, indiferent de pretextul invocat, vor fi identificate şi
prezentate ca atare, urm†nd a justifica cauzele pentru care nu au ‚ntocmit şi transmis
raportările ‚n discuţie. (...)
Ataşat aveţi tot documentul. Poate faceţi colecţie de astfel de ziceri. Mai jos aveţi şi
articolele referitare la trecute acte de vitejie birocratică ale eroului nostru. †nainte avea doar
probleme de exprimare, acum a trecut deja la un nou nivel.
.
Domule Buică, o să vă vƒnd un pont (de data asta pe gratis). Convinge ţi-vă şefii că acel plan
de eficientizare trebuie finanţat şi atunci se va m işca ceva concret. Altfel omorƒm copaci
şi facem trafic internet degeaba cu raportări despre vise şi cai verzi pe pereţi. Nu mai faceţi
pe şefu', scăpaţi de limbajul ăsta de lemn şi atunci o să fiţi luat ‚n serios.
.
Link-util:
***
by Huginn 5 Comentarii
Persoanele
Alex Tip ătescu – cetățean turmentat, artist
Crina Trahanache – funcționar mic burghez, revoluționar stƒngist ‚n timpul liber
Adina Dandanache – mam ă ‚n depresie postnatală, mahmură după o noapte de destrăbălare
Famiglia Mușat – blogger enervant, jurnalist de ocazie
Admin – blogger obositor, maestru de ceremonii ‚nțelept
Scena I
Pe ‚nserare, sƒmbătă, 6 septembrie, la iarbă verde. Ceva muzică rock la laptop, ‚n ciuda
vecinilor maneliști de peste gard. Un fir prăfuit spƒnzurat de o grindă a casei și un reflector de
fițe asigură ceva lumină improvizată ‚n curte. La vedere, ‚n mijlocul grădinii, un grătar
proaspăt achiziționat pe care sfƒrƒie carne de pui cu ceva emanații de vopsea ars ă.
Admin curăță ‚n tăcere cartofi ‚n penumbră, Alex cară spre gură un pahar de țuică și ‚ntreține
focul cu un carton suspect pe care, probabil, s-au urinat cățeii locului. Fetele se chițăie,
bƒrfesc și fac pe interesantele. Famiglia Mușat ‚ncearcă să le atragă aten ția și face eforturi să
fie spiritual. Se reia pentru a mia oară o discuție pro- și anti-gay. Nimeni nu mai d ă dă doi
bani pe argumente și pe discuția ‚n sine, dar lumea e mulțumită pentru un nou prilej de
tachinare și flirt.
Scena II
O oră juma ’ mai t‚rziu. O mas ă acoperită de o folie de plastic gri-gălbuie pe care se ghicesc
vestigii ale albului inițial. Un cƒine pofticios se holbează la resturile de friptură rămase ‚n
farfurii. Cei 5 protagoniști, ghiftuiți, se inghesuie pe sc ăunele grupate ‚n cerc, la 1 metru de
masă. Alex, amețit, bate cƒmpii, iar ceilalți 4 chicotesc și-l provoac ă. Se face ora 11 iar
famiglia Mușat devine neliniștit. E ziua lui să scrie pe blog și știe că trebuie să plece urgent
acasă. †ncearcă se se scuze, dar e copleșit de o avalan șă de reproșuri din partea celorlalți.
†nțelept, Admin decreteaz ă: stai și scriem acum și aici postarea. Le luăm interviu mocofanilor
ăstora, profani ‚n ale penitenciarelor, și vedem ce crede boborul despre sistem .
Scena III
(Famiglia M ușat, puțin agitat, ia laptopul ‚n brațe, adoptƒnd o mutră serios-tƒmpă de jurnalist
preocupat. Habar nu are ce să ‚ntrebe. Se gƒndește: Alex a mai auzit ceva discu ții despre
penitenciare, Crina e o cititoare ocazională a blogului iar Adina este o habarnistă perfectă. Ce
dracu să ne spună ăștia? Caută o privire salvatoare din partea lui Admin, dar aceasta nu vine.
La naiba, p†nă la urm ă percepția acestor oameni e m ăsura perfectă a modului ‚n care suntem
văzuți de ceilalți, se gƒndește el.)
Famiglia Mușat: Care sunt primele lucruri la care vă gƒndiți cƒnd auziți cuvƒntul penitenciar?
Alex Tip ătescu : O mulțime de oameni ‚ntr-o cameră foarte mică. Claustrofobie și un
televizor ‚n care urlă manele sau știri sportive.
Crina Trahanache (rƒde molipsitor ‚mpreună cu Adina și răspunde la m ișto): Oglinda
societății ‚n care trăiesc. O societate formată din cocalari și pițipoance. Are aceleași probleme
pe care le are societatea de peste gard și tu, famiglia Musat,: ‚nchis la nou, sufocat de
prejudecăți, inactiv mental și fizic.
Admin (revoltat): Cum poti sa zici ca famiglia Musat e inactiv mental?
Crina (‚nțepată și cu o privire pișicheră): †n fine.…
(Famiglia M ușat nu răspunde. E prea evident flirtul ca să oprească, bășicat, torentul de
tachinări și jigniri. †nsă decide să nu mai noteze răspunsul, momentan. Crina bate cƒmpii ‚n
continuare pe tema vinovăției comune a corpului social fa ță de fenomenul infracțional.
Bălăriile st‚ngiste uzuale despre poziția de victim ă socială a infractorului. )
Famiglia Musat: Bate ți cƒmpii. Concret, din ce ați mai auzit la televizor, din ce v-am mai
povestit eu și Admin, cum priviți sistemul penitenciar?
Alex Tipătescu: Sistemul penitenciar este casa unor criminali și a unor saraci.
Famiglia Mu șat (exasperat, aproape țipƒnd): Dar de ce va gƒndiți numai la pușcăriași cƒnd
vorbiți de sistemul penitenciar?
Alex Tip ătescu: Pentru că ei sunt clien ții.
Crina Trahanache: Pentru că e același lucru cƒnd vorbești de sistemul hotelier: te gandești
la turiști.
Alex Tipătescu: Restul sistemului penitenciar se comportă ‚n funcție de clienții pe care ii are.
Admin: Dar gandiți-vă că una din problemele angajatului este inflația de drepturi pe care le
are deținutul.
Adina Dandanache: Pentru c ă oamenii care sunt la pu șcărie nu sunt răi organic. Oamenii
ăștia sunt discriminați, ‚nainte de a fi deținuți.
Admin: De exemplu, deținuții nu vor să se școlarizeze, deși exista posibilitatea. Oamenii
acestia sunt adesea lipsiti de responsabilitate. De ce iti imaginezi ca niste persoane inculte
chiar doresc sa iasa din situatia in care sunt?
Adina Dandanache: Nu vor pentru că ei nu știu ce vor. Ei nu au avut avantajul de a
‚nțelege.
.
(Se lasă tăcere. Toată lumea se uită la foc. Famiglia M ușat se uită nemulțumit la Admin. I se
pare că nu-i iese articolul. Rahat, trebuia să m ă duc naibii acasă să scriu altceva, se gƒndește
cu disperare. Adina simte momentul și se enervează.)
Famiglia Mușat: Care este ultima știre despre sistemul penitenciar pe care ati auzit-o la TV,
‚n presă?
Crina Trahanache: Cea cu seringile și directorul penitenciarelor.
Alex Tip ătescu: Directorul penitenciarelor, la Realitatea TV, vorbind despre violența din
penitenciare.
Admin: Vă interesează știrile din penitenciare?
Crina Trahanache: Da, pentru că este o știre despre un loc ‚n care n-ai vrea sa fii niciodată.
Alex Tip ătescu: M ă interesează pentriu c ă sunt știri despre un loc ‚n care ai putea sa ajungi
oricƒnd.
Adina Dandanache: Consider ca no news is good news ‚n cazul ăsta, al sistemului
penitenciar.
07 SEPTEMBRIE 2 008
norma de hrană,
primele de vacanţă ,
biletele de transport pentru concediul de odihnă şi
deconturile pentru misiuni.
(...) in Sedinta de Consiliu m i s-a transmis ca la salariul din 10 septembrie s-ar putea sa
nu primim norma de hrana, din motive ca ANP nu mai are bani. Totodata nu se mai
platesc nici primele de vacanta ptr. cei ce pleaca in concediu, nu se mai platesc biletele
de transport pentru concediile de odihna, si nici deconturile pentru misiune.
Este foarte dureros tinind cont de ratele ce le avem si de faptul ca in aceasta perioada
incepe scoala iar cheltuielile vor fi si ele mari.
Link-uri utile:
by Huginn 56 Comentarii
Primul corupt
by Huginn 7 Comentarii
06 SEPTEMBRIE 2 008
Cel mai recent proiect de act normativ supus consultării publice de către Ministerul Justiţiei a
dispărut de pe site-ul oficial la numai 40 de minute de la publicare. Link -ul ‚ncă funcţioneaz ă
la această oră, dar anunţul iniţial şi documentul de consultare este invizibil.
.
Explicaţia cea mai la ‚ndemƒnă este că proiectul nu era destinat să ajungă ‚n atenţia
publicului larg. Doar o 'problem ă de comunicare' din MJ ne-a permis să-l vedem pentru
cƒteva minute. Ordonanţe de guvern promovate ‚n secret au mai existat, cea de fa ţă nefiind
o noutate. Acest eveniment explică ‚nsă un fenomen. Aveţi ‚n toată splendoarea reţeta
haosului legislativ. Justiţia €nsăşi nu respect ă principiile legifer ării.
.
Actul normativ este negociat ‚ntr-un cerc restrƒns şi este supus procedurii de consultare doar
dacă nu prezintă interes pentru public. Transparenţa decizională nu este aplicată proiectelor
sensibile, iar cel ap ărut c•teva minute pe site -ul MJ este din această categorie.
.
Transparenţa decizională - un moft?
.
Logica transparenţei decizionale scap ă intereselor personale. Apare astfel un act
normativ care va da prilej altor sute şi mii de procese şi care va trebui iarăşi modificat, de
prezentul sau de viitorul guvern, cu toată harababura de rigoare.
Aparatul de lucru al ministerului a ‚nvăţat cum să forţeze şi mƒna acestui ministru. Funcţionari
deprinşi cu trocurile şi trucurile legislative redefinesc agenda ministerială. Consilierii
ministrului nu fac excepţie. De cele mai multe ori se lasă folosiţi ca factor de influenţă de
către directoraşi mult prea vechi ‚n minister.
by Huginn 32 Comentarii
Link-uri utile:
***
by Huginn 19 Comentarii
05 SEPTEMBRIE 2 008
by Huginn 15 Comentarii
La audierile de joi ale candidatului la funcţia de şef al DNA, aşii din m†necă ai
procurorului-şef, Laura Codruţa K‘vesi, principalul intervievator al Monicăi Şerbănescu,
au fost două ‚ntrebări: c„nd a făcut ultim ă oară un rechizitoriu şi dacă va rezista la
solicitarea psihică şi fizică a postului, după ce, ‚n mai 2007, aceasta i-a solicitat
retragerea din secţia de reprezentare a recursului ‚n interesul legii din Parchetul de pe
l†ngă ˆnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde erau dou ă şedinţe pe lună, invoc†nd
motive medicale. (sursa: link)
Se anunţă o dispută interesantă, mai ales că vin alegerile. Ministrul Predoiu ar trebui s ă
‚nvăţe din acest semi-eşec şi să joace mai mult cartea competenţei şi mai puţin cea politică.
Link-uri utile:
by Huginn 7 Comentarii
"Minorii zv ăpăiaţi d uşi să vadă cum e dup ă gratii". Asta puteam citi ieri ‚n cotidianul
Jurnal Bihorean. Directorul Penitenciarului Oradea, previne şi el criminalitatea cum poate. De
această dată ‚nspăimƒntă tinerii care se pregătesc să-i fie 'clienţi'.
.
Acest gen de ştiri apare ‚n fiecare zi la revista presei, pe site -ul ANP. Articolele despre
violenţă şi condiţii de detenţie proaste sunt ‚nsoţite de articole despre spectacole, piese de
teatru, ieşiri ‚n comunitate sau camarele conjugale. Nu e mare lucru, dar e mai mult decƒt
nimic.
.
Ceva m ă agasează €nsă la aceast ă revistă a presei. Nu e vorba de faptul că spionii lui
Ungureanu trebuie să avizeze postarea unor materiale de presă. M-am obişnuit deja cu ideea,
deşi recunosc că mi-ar plăcea să văd revista presei dimineaţa, nu la ora 3 PM.
.
Cel mai tare m ă enervează un informatician din ANP. Cel care pune revista presei pe
site e noul meu duşman. M ă face periodic să-mi contorsionez gƒtul ca să citesc articole
scanate sucit, cƒnd ar putea foarte simplu să poziţioneze am ărƒtul ăla de document ‚ntr-un
mod lizibil. Dacă eu am reuşit ( vezi imaginea alăturată) cred că şi cineva cu diplom ă de
inginer informatician poate. Mulţumesc anticipat.
***
PS2 Am ‚ncercat Google Chrome, noul browser de internet cu care Google arată că poate
ţine piept Microsoft. †mi place. E mic, simplu şi deştept.
by Huginn 7 Comentarii
04 SEPTEMBRIE 2 008
Discret, prea discret, site -ul ANP s-a ‚mbogăţit cu bilanţul pe anul 2007. L-am tot căutat la
locul lui pƒnă prin iunie, dar la un moment dat am renunţat. Azi l-am găsit ‚ntƒmplător.
Documentul, căruia i-a dat citire defunctul Iosif la ‚ntƒlnirea la care oferea seringi gratuite
deţinuţilor toxicomani, a apărut ‚n sfărşit.
.
Dacă sunteţi curioşi să vedeţi ce s-a ‚ntƒmplat ‚n sistemul penitenciar €n 2007, mai jos
aveţi link-urile către fiecare secţiune a bilanţului pe anul care a trecut.
Un document editat decent, cu un conţinut tipic bilanţurilor ANP. Se num ără boboci ‚n
devălm ăşie şi se acuză bine ţintit m o ştenirea dezastruoasă. Comun, banal, plictisitor. Dar
misterul rămƒne. Ce l-a determinat pe Marius Iosif să nu publice acest document?
.
Link-uri utile:
by Huginn 12 Comentarii
Carmen Galu, fosta şefă a Direcţiei Economico - Administrative din cadrul ANP , a
obţinut ‚n instanţă anularea ordinului prin care Tudor Chiuariu, ministrul fenechiu al justiţiei, o
revoca din funcţie ‚n anul 2007.
.
Bogdan Costaş, aiuritul care s-a crezut şeful direcţiei ‚n acest răstimp, e rugat s ă-şi facă
bagajele şi să nu-şi uite pilele liberale prin sertare. Ce credeţi ‚nsă? Va răspunde Costaş
pentru prostiile făcute ‚n această perioadă?
.
Bogdan Costaş ‚mpreună cu Bogdan G ăurean, mariusiosiful de la Registrul Comerţului, i-au
orchestrat revocarea abuzivă din funcţie dintr-un motiv foarte simplu: Costaş, liberalul fonf,
avea vise de pream ărire care trebuiau să se realizeze, indiferent că pre ţul ar fi fost cariera
unui coleg.
.
Link-uri utile:
by Huginn 25 Comentarii
Cool. Deci la rubrica Tudor, n-o să g ăsiți nimic despre Tudor. Adică nimic din ce a făcut,
din ce a realizat, nimic despre studii sau carieră. Ăla nu e Tudor. †n schimb, Tudor va vorbi
despre el. Adică despre nimic, chiar dacă e neimportant.
Va fi, ‚n tot cazul, un work in progress. Nu m ă grăbesc, orice povestitor serios ştie că
există un anumit ritm al povestirii, care nu poate fi bruscat, şi care nu e bine să fie diluat.
Hopa. Tudor se transform ă €n Balzac. Deja observăm grija pentru acurate țea detaliului,
forța observației realiste și exactitatea științifică a descrierii și analizei psihologice.
Sensibilitatea autorului care are oroare de brutalitatea impulsivității, aspirația către esen ța
nediluată ne amintesc, ‚nsă, de tablourile lui Caspar David Friedrich și de momentele
preromantice ale tƒnărului Werther. Sim țim că, dincolo de realismul molcom, Tudor este un
romantic incurabil aflat ‚ntr-o "lucrare ‚n progres", o mică bijuterie neșlefuită aflată pe un
drum inițiatic, ‚n căutarea propriului sine. El ne invită cu candoare și elegan ță de salon
parizian să-i fim alături și s ă-l descoperim.
Aşa c ă deocamdată veţi găsi c†teva amintiri despre anii copilăriei. Voi continua să scriu
c†nd voi sim ţi sau c†nd cineva m ă va provoca.
M-am născut la 13 iulie 1976 ‚n municipiul Botoşani, ‚ntr-o familie obişnuită, middle
class, cum am spune astăzi. Mama, Carmen Silvia, era ‚nvăţătoare; tatăl, Alexandru,
economist. Am un frate mai mare, Ovidiu, care după terminarea facultăţii a locuit la
Bacău şi, mai nou, e rezident ‚n Australia.Mama mea provine dintr-o familie de rom†ni
bucovineni, bunicul meu fiind director de şcoală rom†nească, iar bunica ‚nvăţătoare, ‚n
Cernăuţi, după alipirea Bucovinei la Regat.
ˆntreaga familie din partea mamei s-a refugiat ‚n ţară după ocuparea teritoriilor
rom†neşti de către trupele ruseşti, ‚n august 1940, stabilindu-se ‚n zona R ădăuţilor. De
aceea am avut ‚ntotdeauna o ‚nţelegere directă, specială, a modului cum g†ndesc şi cum
simt rom†nii răma şi după cel de-al doilea război mondial ‚n afara graniţelor.Asta m -a
ajutat, c†nd eram ministru al Justiţiei, să iau m ăsurile necesare pentru ca rom†nii din
afara graniţelor să-şi poată redob†ndi cetăţenia fără a fi umiliţi de legi proaste, proceduri
greoaie şi funcţionari indolenţi.
Dap. El e. Fost ministru al Justiției. Și un mare asshole, dup ă cum am spune azi. Auzi
madam Cenușă, ingrato, de ce ți-au tras baieții o detașare scurtă la Biroul cetățenie? Nu că
erai cu gura mare, ci că Tudor era plin de sensibilitate față de fra ții basarabeni și bucovineni.
La patru ani m -am mutat, ‚mpreună cu ‚ntreaga familie, la Suceava, ce avea să devină
oraşul copilăriei mele. O copilărie fericită, umbrită ‚nsă de c†teva evenimente tragice,
care aveau să-mi influenţeze mult viaţa. Tatăl meu a murit c†nd eu aveam şapte ani, iar
bunicul meu dinspre mam ă, o prezenţă bine conturată ‚n universul copilăriei mele, şase
ani mai t†rziu. Tatăl meu provine dintr-o veche familie de răzeşi bucovineni. S-a născut
‚n comuna G rămeşti, zona R ădăuţi-Siret, ‚ntr-un sat ‚n care aproape to ţi locuitorii poartă
acela şi nume cu mine, Chiuariu:).
Localitatea a devenit cunoscută pentru că acolo a fost ‚nălţată, ‚ntre 1496 şi 1499, una
dintre bisericile despre care legenda spune că făcea parte din programul politico-teologic
al lui Ştefan cel Mare, "O biserică pentru fiecare an de mandat":). Merg†nd prin satul
natal al tatălui c†nd eram adolescent, am văzut cu surprindere că, la orice poartă ne
opream, ‚nt†lneam "rude", oameni pentru care numele de familie nu mai avea
semnificaţie, şi care se identifică mai cur†nd cu prenumele tatălui, eu fiind, ‚n
consecinţă, "al lu' Sandu". Biserica "Sf. Nicolae", de care pomeneam, este, se spune, una
dintre cele mai interesante ctitorii medievale moldoveneşti, din punct de vedere
arhitectonic.
Deja aici am izbucnit €n pl•ns. †n universul maturității mele, să aflu că trăiesc semeni de ai
mei pe care ‚i cheam ă Chiuariu, ‚ntr-un sat ‚n care există o biserică prevăzută a fi ‚nălțată ‚n
programul de guvernare din al 39-lea an de mandat al lui Ștefan cel Mare și ‚n care numele
Chiuariu nu mai are nicio semnificație, a reprezentat un dublu șoc: o comunitate stigmatizată
pe vecie prin inventarea buletinului și realitatea cruntă că nici strămo șii noștri nu respectau
termenele de construcție. Prelungire, bănuiesc, dublată de triplarea costului construc ției, deși
o variantă plauzibilă este și stoparea investițiilor de către vreun stră, stră, stră bunic, pe
nume, probabil, Chiuariu.
Așa cum junele contemporan, descălecat a doua oară de tata Fenechiu fix ‚n Apolodor 17, n-a
avut nevoie de banii de la Banca Mondială, tot așa vreun vechi patriot Chiuariu a tras o
flegm ă tocmai ‚n ochii căm ătarului medieval venit de la Banca Otomană.
Băi, asta e prost. Retrăiesc experiența livrescă a compunerilor tembele de clasa a 2-a, de la
‚nceputul anului școlar, ‚n care regurgitam tone de epitete tƒmpite ‚n descrierea romantico-
cretinoidă, cu sensibilitate de bucătăreasă fată bătrƒnă, a unor dimineți sau apusuri de soare
la mare, munte sau aiurea.
OK. E haios, d a’ eu nu mai rezist. Daca vreți să vă distrați ‚n continuare vă invit să vizita ți
blog-ul cretinului la adresa http://www.tudorchiuariu.ro/articole/5/Anii-copilariei.html. Aflăm
cine ne-a fost ministru. Un pic cam tƒrziu pentru noi. Poate nu și pentru ieșeni. Urmează
alegerile...
03 SEPTEMBRIE 2 008
Ministerul Justiţiei nu ştie cum să scape d e pacoste acum. Pe vremuri regia scotea din
joben maşini de teren sau sponsorizări consistente, acum e o broscă rƒioasă de care mai marii
justiţiei se leapădă. Miniştrii care au permis jaful nu mai sunt nici m ăcar ‚n peisajul politic, unii
de bătrƒneţe, alţii, precum Rodica 'Sanda' Stănoiu, din cauza mulţimii de ochi albaştri care-i
citeau rapoartele.
.
Datoriile şi pierderile sunt deja de cifra milioanelor de euro. Boala RAM* este
prelungită de Ministerul Justiţiei, care are opţiuni, dar nu are şi motiv să se implice. Nu iese
nici un profit din toată afacerea, iar şefii justiţiei nu s-au obişnuit ‚ncă cu ideea că au o
responsabilitate faţă de plătirorul de impozite, care nu se identifică nici cu partidul nici cu
firma.
.
Peste 300 de salariaţi lucrează ‚n fabricile din penitenciare. Sindicatul Regiei ‚ncearcă să facă
ceva. Se ceartă cu şefii din MJ, se roagă de şefii din ANP, negociază cu reprezentanţii AVAS.
Reprezentanţii AVAS afirm ă răspicat c ă responsabilitatea unei decizii aparţine ‚n continuare
Ministerului Justiţiei. Această decizie lipse şte ‚nsă, deşi planul prezentat la schimbarea lui
Marius Iosif de la conducerea ANP demonstrează că problema este cunoscută şi ‚nţeleasă ca
fiind foarte importantă. Dar planul ăla e deja istorie.
.
Penitenciarele nu mai pot pune la dispoziţie deţinuţi pentru sucursalele
supravieţuitoare. Plata cotei de 30% pentru de ţinuţii care muncesc, altfel obligatorie legal, nu
ajunge ‚n vistieria penitenciarelor. Drept urmare deţinuţii sunt ţinuţi pe cameră.
.
Poate că e greu de ‚nţeles, dar angaja ţii acestor fabrici nu au nici o vină că Ministerul Justiţiei
a asistat pasiv la devalizarea şi distrugerea unei operaţiuni comerciale altădată profitabilă.
Deşteptarea domnilor şefi! Aveţi o responsabilitate faţă de aceşti oameni. Nu ajută la
alegeri, e doar o chestiune de bun sim ţ, dar trebuie făcută.
.
Link-uri utile:
by Huginn 21 Comentarii
din penitenciare o tot abordează ‚n discu ţiile cu Ministerul Justiţiei şi cu ANP. Fără prea mare
succes pƒnă acum. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a finalizat, la presiunea
sindicatelor spune presa, proiectul privind asigurările de viaţă şi sănătate.
.
Proiectul stƒrneşte reacţii contradictorii. Unii salută iniţiativa, pentru că au avut prilejul să
cunoască munca poliţistului, alţii dimpotrivă. Pentru funcţionarii din penitenciare acest
proiect de hotăr•re de guvern nu a fost elaborat, deşi este obligatoriu conform legii
293/2004 privind statutul funcţionarilor publici.
Totodată, poliţiştii care nu deţin o locuinţă proprietate personală vor avea dreptul la o
indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază, pe o perioadă ce nu poate depăşi 15
ani, ca form ă de sprijin pentru construcţia sau cumpărarea, o singură dată, a unei
locuinţe.
Preşedintele SNPPC, Liviu Butunoi, a declarat pentru ziarul G†ndul că sindicatul pe care ‚l
conduce priveşte ‚ncă cu ne‚ncredere promisiunile MIRA, at†ta timp c†t acestea nu vor fi
puse ‚n aplicare. (Sursa: G†ndul, 03.09.2008)
(...)ˆn plus, poliţiştii vor mai beneficia de asistenţă juridică, pentru faptele săv†rşite ‚n
exercitarea atribuţiilor de serviciu, care va fi plătită de stat. „Se vor acorda despăgubiri
agenţilor ‚n cazurile de rănire ‚n timpul serviciului, dar şi ‚n situaţiile de invaliditate sau
deces“, se specifică ‚n actul normativ. (sursa: Cotidianul, 03.09.2008)
In plus, se lucreaza si la adoptarea unor pedepse mai aspre pentru cei care ataca agenti
si asta pentru ca cifrele sunt alarmante. Numai in trei luni, 127 de poltiisti au fost
agresati. In acest moment, la nivelul politiei romane sunt peste 5000 de locuri
neocupate. (sursa: ProTV, 2.09.2008)
Link-uri utile:
by Huginn 3 Comentarii
02 SEPTEMBRIE 2 008
Tƒnărul, fost consilier al lui Chiuariu, s-aplimbat acum dou ă luni pe la Sankt Petersburg unde
a plătit şi taxa de 1000 de euro pentru ‚nscriere. A şa se face că Registrul Comerţului s-a
‚nscris ‚n International Association of Insolvency Regulators şi ‚n rƒndul lumii. Banal, dar
necesar.
.
Care e informaţia de presă tov. G ăureanu? Unde e epocala reu şită şi magnificul efort? Ah, vin
alegerile şi ţi-ai aranjat şi matale puţin spa ţiu publicitar gratuit pe site-ul MJ. †n caz c ă ai
uitat ce spuneai despre "echipa ONRC" acum c•teva luni...
„Eu sunt omul de bază al lui Bogdan Olteanu“, „am acces direct la premier dac ă e
nevoie“, „să nu ai emoţii. Nimeni c†t e T ăriceanu premier nu m ă poate mişca“. Aşa se
laudă, ‚ntr-o conversa ţie pe Messenger, Bogdan G ăurean, 28 de ani, director adjunct al
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Găurean a fost numit ‚n 2007 de
către fostul ministru Tudor Chiuariu şi aprobat de către premierul
Tăriceanu pe postul de consilier personal al ministrului Justiţiei.
El constată, cu cinism, că nu va s ări nimeni ‚n apărarea celor concediaţi, ‚ntruc†t cei
răma şi vor spera c ă vor fi menţinuţi pe posturi, şi ‚i explic ă interlocutorului s ău că „ lumea
trebuie să ‚nţeleagă că registrul are şef“.
După ce i s-a atras atenţia că a penalizat Registrul comerţului, G ăurean dă un răspuns
lămuritor: „Care e problema dacă ar fi aşa? P†nă acuma sunt zece schimbaţi şi nu a
chiţăit nici unul. Zece ‚n patru luni“. (sursa: Cotidianul, 27.05.2008)
by Huginn 6 Comentarii
Cătălin Bejan , fostul director al Penitenciarului Poarta Albă, este noul şef al Direcţiei
Educaţie şi Intervenţie Psihosocială din ANP. Dna. Giurgea se ‚ntoarce, se pare, la
Penitenciarul Focşani;
Cristian Burea actualul director al Penitenciarului - Spital Colibaşi a fost ‚mputernicit
şef al Direc ţiei Medicale din ANP. Dl. Burea ‚şi valorifică destul de bine proptelele politice
‚n pofida numeroaselor probleme constatate de inspecţiile ANP la Colibaşi. D eţinuţi
favorizaţi, cheltuieli nejustificate pe medicamente...
Azi, la ora 07.00, directorul general al ANP, dl. Ioan B ăla, ‚nso ţit de Gheorghe Şpaiuc,
magistratul feng shui şi de Marian Stancovici, şeful Direcţiei Siguranţa D eţinerii şi Regim
Penitenciar au făcut o vizită la Penitenciarul Jilava.
Au fost anunţate demiterea lui Comunişteanu şi m ăsuri ‚mpotriva celor care au permis
scurgerea de informaţii secrete. Se pare că problema este mult mai serioas ă decƒt părea,
avƒnd ‚n vedere că ‚nsuşi directorul general al ANP se ocupă de soluţionarea acesteia.
by Huginn 98 Comentarii
Ordinul, adoptat cu 1 lună mai tƒrziu decƒt obliga OUG 75/2008, stabileşte că:
plata titlurilor executorii se face eşalonat (octombrie 2008 - 30%, martie 2009 - 40%,
octombrie 2009 - 30%);
bugetul de stat va fi rectificat pentru asigurarea fondurilor necesare punerii ‚n
executare a acestor hotărƒri judecătoreşti.
Link-uri utile:
by Huginn 2 Comentarii
01 SEPTEMBRIE 2 008
Asemenea incidente de securitate au mai avut loc, ajungƒnd subiect de presă, deşi nu au
făcut vƒlvă. La 13 septembrie 2007 ‚n Tricolorul, un ziar obscur din categoria Romƒnia Mare,
sub titlul "…n Rom„nia se fură p„nă şi din puşcărie", erau publicate ‚n ediţia print
documente clasificate strict secret aparţinƒnd Penitenciarului Spital Jilava.
Deşi i-au scăpat strict secretele domnul Nedelcu, şeful cu paza, e bine şi e viguros. Totul a
fost m uşamalizat cu atenţie de către ANP ‚ncă din 2007.
Informaţia legată de demiterea lui Comunişteanu este confirmată şi de alte surse din ANP.
Formal, 'a cerut' schimbarea din funcţie. La fel 'au cerut' la vremea lor Petre Stan şi Marin
Dumitru.
Link util:
by Huginn 10 Comentarii
"Spre deosebire de colegii de blog (cu care m -am contrazis adesea), sustin ca sistemul
penitenciar nu are nicio sansa de reformare cu oamenii din interior. Cred că acest sistem
este una din cele mai retrograde, disfunctionale si corupte institutii din Romania, alaturi
de institutii ale administratiei locale si ale sistemului sanitar. Si cum lipsa de
profesionalism, coruptia sau rezistenta la schimbare nu sunt fenomene metafizice ci se
manifesta concret prin oameni, nu vad cum indivizi corupti, slugoi, neprofesionisti sau
retrograzi pot pretinde că sunt potențiali vectori de schimbare."
Am citit cu mare atentie articolul postat de catre famiglia Musat. Fara indoiala este unul dintre
cele mai bune articole postate pe acest blog si recunosc ca radiografia de ieri, este in cea mai
mare masura una corecta. Sunt unul dintre colegii de blog cu care famiglia Musat s-a
contrazis adesea pe aceasta tema, pe tema reformarii sistemului penitenciar din interior si nu
din exterior. "Frumoasa tara, pacat ca e locuita!", este una dintre cele mai cinice teorii
emise de catre romani. Si vad sirurile lungi de romani plecand cu traista in bat spre alte
meleaguri si vad instalandu-se in urma lor familiile bine organizate de germani, de cehi, de
nordici si mai stiu eu ce alte popoare civilizate.
Intr-o anumita masura lucrul asta chiar se intampla, romanii pleaca din Romania ca si cum ar
fugi de ei insisi, pleaca sa traiasca si sa munceasca in tari mai sigure, in tari previzibile, unde
nu te inseala nimeni la "cantar", unde promisiunea este respectata si unde familia este in
siguranta. Problema este ca in locul lor nu se instaleaza japonezii sau suedezii antrenati sa
curete mizeria, sa construiasca autostrazile si sa vegheze la respectarea legilor. In urma
romanilor, raman tot romanii si in situatia asta se afla si sistemul penitenciar.
Oricat de mult m i-as dori, nu pot sa iau in calcul posibilitatea de a-l avea la sefia
penitenciarelor pe Superman, indiferent de varianta prin care ar poposi un asemenea
personaj la ANP - concurs, import- export, teleportare etc. Nu pot de asemenea sa iau in
calcul nici posibilitatea unei atente monitorizari a activitatii fiecarui lucrator de penitenciare si
eliminarea rapida a celui ce incalca regulamentul ori legea. Pentru ca Superman nu exista (si
daca da, presupun ca are alte prioritati!) iar lucratorii de penitenciare actioneaza si
reactioneaza, de la mic la mare, dupa un tipar anume, tiparul in care au fost obisnuiti sa
functioneze dintotdeauna.
Adaug la aceasta stare de fapt, aproape convingerea ca indiferent de bunele intentii (sau
nu!), anuntatele concursuri nu-i vor mobiliza, dupa cum s -ar cuveni, pe anonimii profesionisti
din sistemul penitenciar, sa dea masura cunostintelor si calitatilor lor. Evident as prefera sa
vad cate 10, 20 de oameni batandu-se "la baioneta" pentru un post de director. Ma tem ca nu-
i vom vedea. Fie pentru ca nu au incredere in organizarea si corectitudinea acestor
concursuri, fie pentru ca nu sunt incurajati si nu au suficienta incredere in propriile forte. Si
intr-un caz si in celalalt, cel care pierde in primul rand este sistemul penitenciar.
Evident, m i-as dori la randul meu o rezolvare rapida a "situatiei", printr-o infuzie de "sange"
sanatos, aplicata direct in vena cam zbarcita si cam inlemnita, a sistemului penitenciar
romanesc. Stiu insa ca o asemenea infuzie si o asemenea deschidere nu este posibila. Cel
putin nu deocamdata. Cred de asemenea cu tarie ca oamenii - cel putin o parte dintre ei! - cei
care astazi sunt prinsi in haosul "increngaturii" s-ar elibera bucurosi daca li s-ar oferi o
asemenea ocazie sau s-ar "elibera" de nevoie daca li s-ar impune acest lucru.
Cel mai bine este cand "ocazia" asta vine de sus in jos. De jos in sus nu se mai cheama ocazie.
by admin 19 Comentarii