CUPRINS

Introducere: contabilitatea creativa

Contabilitatea creativa: contabilitate de intentie sau inginerie financiara? Etica Contabilitatea creativa intre sistemul european si sistemul anglo-saxon Contabilitatea creativ versus frauda contabil

BIBLIOGRAFIE

Contabilitatea creativa: contabilitate de intentie sau inginerie financiara?

Contabilitatea creativ reprezint procesul prin care profesioni tii contabili i utilizeaz cuno tin ele legate de regulile contabile pentru a manipula n mod legal cifrele raportate n contul unei companii. n ciuda cre terii importan ei poten iale a documentelor de sintez i a complexific rii activit ii dezvoltate de organismele de normalizare, informa ia contabil nu reu e te s - i ndeplineasc dect par ial func iile ce i sunt atribuite. Proba cea mai peremptorie a acestei constat ri o constituie numeroasele scandaluri financiare.Ele, scandalurile financiare, au la baz fie descoperirea unor falsuri, fie descoperirea unor tehnici de disimulare a situa iei reale, fenomene cunoscute ast zi sub denumirea de contabilitate creativ . No iunea de contabilitate creativ a fost invocat pentru prima dat n literatur , n anul 1973, de c tre cercet torul britanic J. Argenti. Acesta a stabilit o leg tur direct ntre practicile de contabilitate creativ , incompeten a managerilor i declinul afacerilor, preciznd c utilizarea contabilit ii creative reprezint un indiciu prevestitor de criz . Trotman define te contabilitatea creativ ca fiind o tehnic de comunicare ce vizeaz ameliorarea informa iilor furnizate investitorilor.Pe aceea i linie, Colasse este de p rere c expresia contabilitate creativ desemneaz practicile de informare contabil , adesea la limita legalit ii, practicate de anumite ntreprinderi, care, profitnd de limitele normaliz rii, caut s i nfrumuse eze imaginea situa iei financiare i a performan elor economice i financiare. Stolowy reduce semnifica ia no iunii de contabilitate creativ , preciznd c : fraudele nu au nimic creativ, practica op iunilor contabile exist de mult vreme i nu constituie contabilitate creativ , subiectivitatea inerent evalu rii este de neocolit i exist dintotdeauna, numai cteva mecanisme financiare genereaz o veritabil contabilitate creativ .

Defini ia cea mai substan ial i apar ine ns lui Naser. Conform acestuia, contabilitatea creativ este: 1) procesul prin care, dat fiind existen a unor bre e n reguli, se manipuleaz cifrele contabile i, profitnd de flexibilitate, se aleg acele practici de m surare i divulgare ce permit transformarea documentelor de sintez din ceea ce ele ar trebui s fie n ceea ce managerii doresc; 2) procesul prin care tranzac iile sunt structurate de asemenea manier permit producerea rezultatului contabil dorit. nct s

Literatura de specialitate asimilieaza insa metodele i tehnicile de contabilitate creativ cu no iunea de evaziune fiscal ,,tolerat , n special din perspectiva rolului acestora n manipularea cifrelor din situa iile financiare, avnd loc astfel ,,consolidarea indicatorilor economico-financiari ai firmei practic prin denaturarea con inutului informa ional al acestora. Existenta incertitudinilor de tot felul atat in plan economic ct si contabil, in care intreprinderea isi desfasoara activitatea, face ca multe din elementele situatiilor financiare, sa nu poata fi masurate cu certitudine, ci doar estimate.Optiunea managementului intreprinderii pentru una din multiplele tratamente si politici contabile, creaza implicit posibilitatea alegerii intentionate a celei care raspunde intereselor sale,care nu intotdeauna converg spre imaginea fidela, si mai degraba spre o imagine convenabila. Apare astfel, o distorsionare a calitatii informatiei financiare, genernd incertitudini cu privire la consecventa si comparabilitatea informatiilor destinate utilizatorilor, situatie in care avem de a face cu o contabilitate de intentie, altfel spus, se intra in sfera contabilitatii creative. n activitatea financiar-contabila apar o serie de probleme care impun celor implicati sa decida n ceea ce priveste comportamentul pe care l adopta. Astfel, cerintele de a manipula taxele si impozitele datorate, cerintele cu privire la generarea unor date care sa induca in eroare actionarii, cu privire la ascunderea unor informatii, cerintele referitoare la manipularea unor proiectii ale datelor financiar-contabile care sa conduca la obtinerea unor surse suplimentare de finantare sunt probleme zilnice cu care se confrunta toti cei implicati n activitatea financiar contabila. Globalizarea afacerilor, da nastere permanent unei provocari din partea contabililor, pusi in fata unor noi forme de manifestare a identitatii firmelor aflate in permanenta competitie, pe o piata mult amplificata, unde nevoia de informatie este mult diversificata si rapida,devenind uneori si un instrument de marketing si publicitate. In acest context, contabilul trebuie sa gaseasca solutii rapide de adaptare la noile cerinte informationale, uneori fara a mai astepta normalizarea,impunndu-se astfel nevoia de creativitate, in a gasi solutii si tratamente care sa favorizeze imaginea companiilor si obtinerea unui avantaj, fara a intra in conflict cu legea. De asemenea, dezvoltarile economice, juridice si sociale, dar si presiunea utilizatorilor de informatii au facut necesara inovatia contabila iar pe aceasta baza dezvoltarea unei contabilitati creative. O asemenea contabilitate, s-a dezvoltat cu precadere in economiile anglo-saxone datorita libertatilor profesiei contabile

De i politicile de contabilitate creativ promovate de managementul firmei reprezint adesea un mijloc de ,,cosmetizare a situa iilor financiar-fiscale, exist i opinii n domeniu, care apreciaza ca, n masura n care aceste op iuni nu se abat de la normele contabile (ci doar exploateaza spa iile de libertate ale cadrului normativ),ele nu au un scop fraudulos, disociind astfel no iunea de contabilitate creativ de no iunea de contabilitate de inten ie. Mai mult chiar, fenomenul actual de globalizare a activit ii economice a presupus, n ultimul timp, o deplasare dinspre no iunea de contabilitate creativ c tre cea de inginerie financiar . Etica

O problema a eticii in activitatea financiar-contabila este legata de creativitate si inovatie.Majoritatea dintre noi privim activitatea financiar-contabila ca pe una rigida, nelasand posibilitatea utilizarii imaginatiei. Acest fapt a fost ins combatut printr-o multitudine de situatii in care s-a constatat ca imaginatia in managementul activitatii financiar-contabile poate avea un rol foarte important atunci cnd distorsiunea realitatii devine o necesitate primordiala. Prin natura lor, activitatea financiar-contabila, controlul, auditul se afl n stransa legatura cu etica, morala si religia. Conceptele de morala, etica si religie sunt apropiate, conexe si complementare..Etica poate fi definita "ca o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor. Consecintele morale pot fi trasate in termenii potentialului de daune pentru fiecare beneficiar al deciziei . Etica este un cod de conduita care se aplica in viata de zi cu zi si care se ocupa de corectitudinea sau incorectitudinea anumitor actiuni ca rezultat al deciziilor individuale. Se apreciaza ca o decizie etica posed urmtoarele caracteristici, considerate cumulativ :* este o decizie competenta, adica se bazeaz pe cunostintele si experienta acumulata; * este o decizie luata in contextul identificarii cu claritate, ntr-o situatie particulara, a persoanelor interesate, a obligatiilor fiecarei parti implicate, precum si a problemelor specifice; * este o decizie echilibrata, in sensul ca permite identificarea si ierarhizarea principiilor etice relevante ntr-o situatie particulara; * este o decizie pertinent, adica se bazeaz pe determinarea si estimarea tuturor optiunilor relevante de decizie si actiune; * este o decizie pragmatica, in sensul ca permite actionarea pe baza de obiective partiale,clare, posibil de atins in mod obiectiv si responsabil tot timpul, pana la formularea concluziilor. Practicienii, n procesul lor de construire a informa iei contabile, au dearmonizat mai multe interese, adesea divergente, legate de utilizarea informa iei contabile: interesul clientului (managerului) de la care prime te onorariul, propriile interese profesionale (asigurarea prestigiului profesional i maximizarea veniturilor) i interesul general, reprezentat de to i ceilal i utilizatori de informa ii contabile (ac ionari, bancheri, fisc, salaria i etc.). De aceea,

deontologia contabil , respectiv comportamentul etic al profesionistului contabil, este asigurat prin aplicarea i respectarea reglement rilor contabile, ncondi ii de independen i competen profesional Dilemele etice cu care se confrunta cel mai adesea categoriile de actori implicate in activitatea financiar-contabil si nu numai pot aparea din numeroase motive, cele mai frecvente fiind conflictele de interese, securitatea informatiilor, practica cadourilor.Conflictele de interese apar de regula din motive de concurenta ntre firme similare si nu numai. Practica binecunoscuta a cadourilor este vazuta ca o problema delicata in lumea afacerilor; in tara noastra, cadourile sunt insa utilizate pentru a obtine ceva anume,acestea fiind considerate "mita", platita pentru ncurajarea afacerilor. Printre cauzele comportamentului neetic pot fi mentionate: castigul, deoarece trebuie s recunoastem rolul tentatiilor n comportamentul neetic, mai aies n conditiile n care procesul de motivare stabilit n interiorul firmei nu este unui corespunzator sau, de altfel,nici nu exista; competitia vazuta atat ntre ntreprinderi, ct si ntre membrii acesteia; personalitatea influenteaza gradul de moralitate al fiecaruia dintre noi; cei care sunt orientati mai mult spre valoare economica sau tind spre putere fac uz de un comportament neetic pentru a-si atinge scopurile. Profesionistii financiar-contabili nu traiesc izolati, ci se manifesta pe o piata unde se confrunta cererea si oferta de informatii financiar-contabile. "Artistii" financiar-contabili si auditori vor sa si vanda marfa si vor oferi o imagine a performantei pentru tarile in care investitorii manifesta o presiune puternica, o imagine a stabilitatii pentru tarile n care bancherii domina si o imagine fiscala pentru tarile in care statu joaca un rol semnificativ in domeniul financiarcontabil (consideram a fi si cazul tarii noastre). Importanza cunoasterii eticii in domeniul financiar contabila rezida si din faptul ca, prin normele elaborate de ARACIS, o disciplina obligatorie pentru specializarile economice -si nu numai - o constituie "Etica in afaceri". Astfel, consideram ca se constientizeaza informarea viitorilor profesionisti, fie ei contabili, manageri, finantisti, auditori etc., cu privire la importanta respectarii principiilor eticii profesionale. De altfel, cele mai multe organizatii profesionale dispun de un cod etic elaborat si rafinat pe parcursul timpului. In domeniul financiar-contabil si de audit pe plan international, Comisia de Etica a IFAC elaboreaza si emite standarde si declaratii pe problematica eticii profesionale, utile profesiei contabile si de audit ale membrilor sai actuali sau potentiali. De asemenea,Comisia de Etica promoveaza dezbateri la nivel international pe probleme de etica profesionala cu care se confrunta membrii profesiei. Insa procesul nu se poate opri aici:apare nevoia de a ne asigura ca att membri actuali ai profesiei, ct si cei potentiali nteleg si aplica prevederile acestor reglementari ntr-o maniera corecta, adecvata si cu buna-credinta. Mai mult dect att, trebuie subliniat ca o conduita etica profesionala impecabila impune profesionistului sa fie autodidact

n prezent, n Romnia s-a elaborat Codul etic national al profesionistilor contabili, n conformitate cu Codul etic international al profesionistilor contabili elaborat si revizuit de IFAC8, prin intermediul caruia sunt stabilite norme de conduita si sunt formulate principiile fundamentale care trebuie respectate de toti cei implicati in activitatea financiar-contabila integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala si bunavointa,comportamentul profesional, confidentialitatea, responsabilitatea, normele tehnice si profesionale - in vederea fundamentarii deciziilor manageriale, realizarii obiectivelor, pentru o buna informare a tuturor celor interesati de informatiile financiar-contabile fundamentale, pentru a oferi o imagine fidela asupra oricarei entitati. In vederea ndeplinirii obiectivelor profesiunii contabile, profesioni tiicontabili din Romnia trebuie s respecte un num r de condi ii preliminare sau principii fundamentale.Principiile fundamentale sunt: Integritatea Un profesionist contabil trebuie s fie sincer i corect n realizareaserviciilor profesionale. Integritatea implic nu numai onestitate pur i simplu,dar i abordarea ei n mod corect i veridic. Obiectivitatea Principiul obiectivit ii impune obligativitatea ca to i profesioni tiicontabili s fie corec i, one ti i s nu aib conflicte de interese.Profesionistul contabil trebuie s fie impar ial i nu trebuie s admit prejudec i sau abateri, conflicte de interese sau influen area sa de c tre al ii in privin a inc lc rii obiectivit ii. Competen a profesional i bun voin a

Profesionistul contabil trebuie s indeplineasc serviciile profesionale cu bunavoin , competen , asiduitate i are datoria permanent de a- i men inecuno tin ele profesionale i aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura c unclient sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolu ii din domeniul practicii, legisla iei i tehnicii. Confiden ialitatea Profesionistul contabil trebuie s respecte confiden ialitatea informa iilor dobndite n timpul ndeplinirii serviciilor profesionale i nu trebuie s utilizezesau s divulge aceste informa ii f r autorizare clar i expres sau numai dac exist un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru. Comportamentul profesional Profesionistul contabil trebuie s ac ioneze ntr-o manier conform cu buna reputa ie a profesiei i s se ab ina de la orice comportament care ar puteadiscredita profesia. Obliga ia de a se ab ine de la orice activitate care ar discredita profesia presupune existen a unor

responsabilit i ale profesionistului contabil fa de clien i, fa de ter i, de al i membri ai profesiei contabile, de angaja i i colaboratori, de patroni, i fa de publicul larg. Normele tehnice i profesionale Un profesionist contabil trebuie s - i indeplineasc sarcinile profesionalen conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesioni tiicontabili au datoria de a executa cu grij i abilitate instruc iunile clientului s u patronului n m sura n care sunt compatibile cu cerin ele de integritate,obiectivitate i, n cazul liber-profesioni tilor contabili, cu independen . Cunoasterea normelor etice generale, capacitatea de a identifica actiunile non-etice si de a evita situatiile compromitatoare se constituie ca un fundament pentru toti cei care intentioneaza sa paseasca n lumea afacerilor sa aiba succesul scontat si, mai ales, sa cstige respectul tuturor partenerilor, colaboratorilor si publicului.. Majoritatea lucrarilor de specialitate prezinta activitatea financiar-contabila creativa cel mai adesea prin latura sa negativa, fiind privita ca un proces de manipulare a cifrelor financiarcontabile astfel nct performantele economice si financiare sa fie influentate n sensul dorit de managementul firmei sau chiar de proprietari.Utilizarea unor tehnici si politici creative si inovatoare n activitatea financiar-contabila poate avea numeroase consecinte, dintre care mentionam:majorarea/diminuarea cheltuielilor, veniturilor, activelor, fondurilor proprietarilor,datoriilor, reclasificarea activelor sau datoriilor, manipularea informatiilor prezentate n anexa.

Contabilitatea creativa intre sistemul european si sistemul anglo-saxon

Deoarece exist dou sisteme contabile diferite (sistemul continental european i sistemul anglo-saxon) contabilitatea creativ se va manifesta diferit n cadrul fiec ruia. In timp ce sistemul continental european este caracterizat de posibilitatea alegerii diferitelor metode contabile si de existenta unui grad mare de estimare, rationalizare si predictie in ceea ce priveste nregistr ri contabile, sistemul anglo-saxon prezint oportunit i pentru contabilitatea creativ din punct de vedere al ncheierii de tranzac ii artificiale i al planific rii tranzac iilor reale n momente diverse. Dup prezentarea bre elor din sisteme mentionam motivele care duc la aplicarea contabilit ii creative: astfel n sistemul anglo-saxon unde finan area este majoritar de tip bursier , creativitatea se concentreaz pe impactul asupra deciziilor investitorilor de pe pia a bursier . Se urm re te deci: cosmetizarea profiturilor volatile care pot avea consecin e negative asupra pre ului ac iuni; maximizarea pierderilor n anul n care au loc pentru a ar ta apoi o situa ie mai bun n anii urm tori,

amnarea profiturilor pentru anii viitori pentru a corespunde previziunilor; majorarea veniturilor pentru a distrage aten ia de la tiri nedorite; cre terea pre ului ac iunilor att prin reducerea nivelurilor aparente ale datoriilor, ct i prin crearea unei aparen e privind tendin a profitului.

Lista acestor manipul ri poate continua, ns pe pie ele eficiente anali tii nu vor fi p c li i de cosmetizarea conturilor. Sistemul continental european este caracterizat prin influenta statului, conectarea contabilitatii la fiscalitate si finantarea prin intermediul unitatilor bancare. In fata acestor caracteristici, contabilitatea creativa vizeaza aspecte precum: reducerea profiturilor raportate (cota de impozitare are ca baza rezultatul contabil) angajarea finan rii ntr-o asemenea manier nct s nu fie reflectat ca o datorie n cadrul bilan ului contabil (statul impune restric ii n cazul acordurilor de finan are privind suma ce poate fi mprumutat n func ie de m rimea capitalurilor proprii)

Contabilitatea creativ versus frauda contabil

Frauda contabil repezint un act inten ionat ntreprins de una sau mai multe persone din cadrul conducerii, celor ns rcina i cu guvernan a, angaja i sau ter e p r i, care implic folosirea unor n el torii pentru a ob ine un avantaj ilegal sau injust.Aceasta este foarte greu de identificat n practic deoarece ea const n a crea aparen a unei contabilit i regulate, prin utilizarea de documente false(precum facturi false i documente pentru cheltuieli false), n scopul major rii tuturor cheltuielilor efectuate, diminu rii veniturilor, inerea unei eviden e duble (reale i fictive), falsificarea bilan urilor. PricewaterhouseCoopers eviden iaz faptul c pentru a combate eficient frauda, pe lng control este necesar i existen a unei culturi organiza ionale, a unui Cod etic i a unui sistem de management al riscurilor. Conform Studiului Global al PricewaterhouseCoopers asupra Infrac ionalit ii Economice, edi ia 2010, frauda contabil se situeaz pe loculal II lea mpreun cu nc lcarea drepturilor de proprietate intelectual ambele fiind declarate de 15% dintre responden ii romni, pe locul I este furtul men ionat de 23% dintre reponden ii romni, pe locul al III lea se afl corup ia i mita acestea fiind men ionate de 10% dintre responden i iar pe loculal IV lea sp larea de bani men ionat de 1% dintre ace tia. Adaptarea practicilor contabile ca urmare a dezvolt rii economice, juridice i sociale , care in de latura creativ a contabilit ii i care respect legea dar nu i spiritul ei, nu trebuie confundat cu

frauda contabil care nu reprezint nimic altceva dect acele acte de rea credin prin care se ncalc legea i care au un caracter negativ.

Surse bibliografice http://www.ceccar-iasi.ro/curierul/Articol%20Dr.%20Dragos%20Patroi.pdf; http://www.curierulfiscal.ro/wp-content/uploads/2008/10/d-patroi.pdf; http://ec.europa.eu/romania/news/17_03_08_tva_ro.htm; http://www.moneyweek.com/personal-finance/how-carousel-fraud-is-putting-the-vatsystem-in-a-spin.aspx. Contabilitate creativa de Malciuc Liliana Creativitate vs fraud n controlul de gestiune de Flavius-Andrei Guinea Codul privind Conduita Etica si Profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania