ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

PROIECT
REALIZAT SUB COORDONAREA: PREP.UNIV.DRD. GEORGIANA BALABAN DE CATRE: COMAN ANCA STRILCIUC ELENA

Bucuresti
2009

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CUPRINS
INTRODUCERE ..2 CAPITOLUL 1 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ..3 CAPITOLUL 2 EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE 5 2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic .6 2.1.1 Rolul ISD n susinerea creterii economice 6 2.1.2 Impactul ISD asupra balanei de pli ..7 2.1.3 Influena ISD asupra veniturilor i cheltuielilor bugetare 7 2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital .8 2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata .8 2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic ...9 2.2.1 Impactul ISD asupra forei de munc ...9 2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii 9 2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizrii .10 2.2.4 ISD i activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D) ...10 2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii ..11 CAPITOLUL 3 IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI 11 3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice .11 3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de Capital ...12 3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati ..13 3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare ..........................................13 3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca ...........................................................................14 3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice ..14 CAPITOLUL 4 IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD ...15 CAPITOLUL 5 ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI ...18 BIBLIOGRAFIE 23

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Introducere

Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existnd, n acest sens, preocupari att la nivel national ct si international. La nivel macroeconomic, am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica att direct, prin suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe ct si indirect, prin stimularea investitiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea activitatilor productive, n plus, investitiile straine au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenta ntre intrarile si iesirile de capital) accentundu-se odata cu cresterea intrarilor de capital strain. De asemenea, am subliniat ca ISD au influentat semnificativ nivelul de trai al populatiei si au demarat cercetari in nenumarate domenii tocmai pentru a obtine un nivel de cunoastere tot mai inalt. Totodata ne-am propus sa analizam si impactul crizei actuale asupra investitiilor straine, indreptandu-ne atentia catre Romania, dar in lipsa unor date concrete straduinta noastra a avut ca rezultat un material care instiinteaza despre anumite evenimente ce au avut loc in Romania in domeniul investitiilor straine, incepand cu anul 2007 si pana in prezent. De asemenea, n spiritul unei abordari riguroase au fost utilizate informatii si date statistice furnizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Oficiul National al Registrului Comertului si Banca Nationala a Romniei.

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CAP. 1 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE

Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un interes (pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara. Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici, agentul economic emitent si agentul economic receptor, situati n spatii nationale diferite. n functie de raportul stabilit ntre emitentul si receptorul investitiei se disting doua categorii de investitii internationale: investitiile straine directe (ISD) si investitiile straine de portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investitiile straine de portofoliu preced investitiile straine directe. Astfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra activitatii receptorului. n cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, n consecinta, implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfasurarii unor activitati speculative posibile n situatia investitiilor straine de portofoliu. Spre deosebire de ISP care reprezinta externalizarea unor active financiare (actiuni si obligatiuni), investitiile straine directe genereaza un flux investitional internalizat care include att active de capital (tangibile), ct si active intangibile (cunostinte manageriale, de marketing, know-how).

* n acceptiunea UNCTAD, fondurile de investitii colective (collective investment funds) includ, printre altele, firme private de investitii (private equity firms) si diverse fonduri de investitii financiare (fonduri mutuale si fonduri de risc). 4

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------O definitie posibila ar fi aceea ca Investitia straina directa este o categorie a investitiilor internationale care reflecta scopul unei entitati rezidente ntr-o tara (investitorul direct) de a obtine un interes de durata ntr-o companie rezidenta ntr-o alta tara (investitia directa). O alta definitie ar fi: investitiile straine directe constau n transferul unui pachet industrial n care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertiza manageriala, cunostinte de marketing etc., ce permite investitorului sa exercite dreptul de control asupra investitiei(Negritoiu, 1996, pag.53). Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile n urmatoarele conditii: agentii economici implicati sa fie situati n spatii nationale diferite, si anume: investitorul direct (persoana fizica sau juridica) este rezident n tara de origine, iar investitia directa se regaseste n tara gazda sau tara receptoare; interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung; investitorul sa exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investitia. Majoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de investitii straine directe se compun din: actiuni: participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce presupune crearea, extinderea unei societati sau achizitionarea unei firme deja existente; mprumuturi intracompanie: includ fondurile mprumutate ntre investitorul direct si filiale, sucursale si firme asociate; profituri reinvestite: acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care nu au fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului direct. Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi: Costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul marginal obtinut din aceasta operatiune Existenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin costisitoare decat exportul aceluiasi produs Productia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea licentelor

Concluzii:
Sub aspect conceptual, investiia strin direct presupune internalizarea unor active tangibile i intangibile n urmtoarele condiii: agenii economici implicai s fie situai n spaii naionale diferite; interesul investitorului s se manifeste pe termen lung; investitorul s exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investiia. Prin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai mare ctig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare, acestea internalizeaz pieele externe, genernd fluxuri interne (n cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri, servicii, cunotine etc.. Aadar, firmele realizeaz ISD atunci cnd dispun de avantaje ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare n afara granielor naionale, ceea ce implic, n opinia noastr, faptul c s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economic al rilor surs. Nivelul de dezvoltare economic influeneaz att volumul ct i structura fluxurilor de ISD generate i receptate de o ar. n acest sens, analizele efectuate au demonstrat c exist o relaie bidirecional ntre nivelul de dezvoltare economic al rilor central i est europene i volumul fluxurilor de investiii strine directe receptate de ctre acestea. Astfel, decalajele iniiale existente sub raportul volumului ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------de dezvoltare al rilor din CEE care a influenat, la rndul lui, volumul intrrilor de capital strin. Decizia de a investi ntr-o anumit ar se bazeaz pe o analiz amnunit a factorilor locali (avantajele rii gazd), corelai cu necesitile de rentabilitate ale agenilor economici i mrimea (intensitatea) riscului aferent operrii ntr-un mediu strin. Ponderea fiecrui factor n stabilirea deciziei de a investi depinde de motivaia investitorului strin. n contextul actual, al economiei de pia globale, n care orice avantaj propriu se poate eroda foarte rapid, aceste motivaii capt o semnificaie deosebit. Dei mrimea pieei i costul factorilor de producie sunt principalele motivaii ale companiilor multinaionale de a investii n Europa Centrala i de Est, o importan din ce n ce mai mare este acordat mediului economic i politic (stabil), calitii instituiilor guvernamentale, sistemului juridic (stabil i transparent), nivelului de acces la informaii i gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de comunicaii etc).

CAP. 2 EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Din punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se refer, n principal, la urmtoarele aspecte: Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma pe care o mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol (greenfield), creterea economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii privatizate. Stimuleaz investiiile interne, ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face fa concurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n creterea produciei i a calitii bunurilor realizate. Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei. Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent. Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul direct produce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituie importurile.

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii. Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ att la nivel macroeconomic, ct i la nivel sectorial. O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente i se manifest, n general, pe termen scurt, apariia lor fiind strns legat de implementarea investiiei i/sau eficientizarea acesteia, ca de exemplu: Creterea importurilor, reflectat negativ asupra soldului balanei comerciale, se datoreaz importului de maini i utilaje finanat de investitorul strin, fr de care implementarea investiiei nu ar fi posibil. Pe termen lung, n msura n care retehnologizarea activitii se concretizeaz n creterea productivitii i competitivitii, se poate nregistra o diminuare a deficitului comercial, n principal, atunci cnd investitorul strin este orientat preponderent ctre export sau substituirea importurilor. Creterea omajului datorit restructurrii ntreprinderilor privatizate cu scopul eficientizrii rapide a activitii. Este evident c, n acest caz, se poate nregistra o reducere a numrului locurilor de munc n ntreprinderile privatizate. n opinia noastr, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ n situaia n care ntreprinderile restructurate beneficiaz de creterea eficienei i competitivitii activitii, caz n care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de munc (prin dezvoltarea unor activiti aflate n amonte sau n aval). Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilitilor fiscale acordate investitorilor strini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de alt parte, creterea numrului omerilor ca urmare a privatizrii i restructurrii ntreprinderilor de stat genereaz cheltuieli suplimentare la buget, ntruct fora de munc disponibilizat de sectoarele restructurate nu este imediat absorbit de activitile aflate n dezvoltare. Pe termen lung, pe msur ce investiiile realizate ajung la maturitate, se poate nregistra o cretere a veniturilor la bugetul statului datorit impozitelor i taxelor pltite de noii contribuabili (firme i salariai). Aadar, impactul ISD asupra economiei rii gazd este diferit de la o ar la alta, n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic i de gradul de ptrundere a capitalului strin.

2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic

2.1.1 Rolul ISD n susinerea creterii economice Relaia bidirecional dintre investiiile strine directe i creterea economic se datoreaz pe de o parte, impactului acestora asupra mediului economic din fiecare ar i pe de alt parte, influenelor pozitive pe care creterea economic susinut i durabil le are asupra fluxurilor de capital strin receptate. Potrivit specialitilor n domeniu, pentru o ar dat, perioadele de cretere economic intens sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri importante de investiii strine directe (Lipsey, 2000, pag.72). Romnia dei a cunoscut ritmuri nalte de cretere economic, aceasta nu a fost susinut n aceeai msur de investiii strine directe. La nivelul anului 2005, ponderea stocului de investiii strine directe n PIB reprezenta 24,2% , valoare situat sub media european UE-25 (31,7%).

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------n consecin, n contextul globalizrii i al integrrii economice concretizate, n principal, n internaionalizarea produciei, investiiile strine susin creterea economic, ntr-o msur mai mare sau mai mic, n funcie de condiiile concrete existente n fiecare ar. 2.1.2 Impactul ISD asupra balanei de pli Efectele investiiilor strine directe asupra balanei de pli sunt numeroase i, uneori, contradictorii, fiind determinate de o serie de factori, dintre care cei mai importani sunt: tipul investiiei, eficiena economic, domeniul de activitate, accesul la resurse, costurile tranzaciilor clasice i interveniile rii gazd. Analiza impactului ISD asupra balanei de pli trebuie s aib n vedere att fluxurile comerciale (balana comercial), ct i posibilele ieiri semnificative de capital sau deturnarea unor fluxuri poteniale din partea altor investitori (Dianu&Vrnceanu, 2002, pag.188). n acest sens, cel mai bun exemplu l constituie cazul companiei de telefonie fix Romtelecom, la privatizarea creia, investitorului strin i s-a garantat monopolul pe pia pe o durat de 5 ani (1998-2003), timp n care tarifele au crescut semnificativ. Aceste profituri mai mari obinute ca urmare a unor tehnici anti-concureniale se pot transforma n ieiri de capital, sub forma salariilor excesive ale expatriailor i a taxelor de redeven ridicate, influennd negativ balana de pli. n cazul rilor n tranziie la economia de pia, situaiile de acest gen nu sunt singulare, dac avem n vedere concentrarea ISD pe pieele de tip oligopol. O alt problem pe care o ridic analiza impactului investiiilor strine directe este cea a modalitii de finanare, care influeneaz direct nivelul datoriei private externe. Efectele negative asupra balanei de pli apar n cazul companiilor strine care se mprumut n strintate i se concentreaz ulterior asupra recuperrii rapide a investiiei prin utilizarea unor tehnici de eludare fiscal (preuri de transfer sau redevene mari). Un alt aspect al analizei impactului ISD asupra balanei de pli vizeaz urmrirea n timp a efectelor generate de proiectele investiionale, astfel: n prima faz (realizarea investiiei), intrrile de capital se nregistreaz n contul financiar, constituind un mijloc de echilibrare a balanei de pli, prin finanarea deficitului de cont curent; n faza a doua (implementarea investiiei) datorit importurilor masive realizate de firmele strine (echipamente, utilaje, materii prime etc) se nregistreaz un efect negativ asupra balanei comerciale; In faza a treia (maturitatea investiiei) efectele asupra balanei de pli, respectiv balanei comerciale sunt diversificate. Efecte pozitive asupra contului curent apar atunci cnd profiturile obinute se reinvestesc n ara gazd, iar ieirile de capital sub forma dobnzilor, redevenelor i cele generate de sistemul preurilor de transfer administrative nu sunt semnificative. Aadar, exist o multitudine de canale prin care investiiile strine directe pot afecta pozitiv sau negativ balana de pli externe a rii receptoare. 2.1.3 Influena ISD asupra veniturilor i cheltuielilor bugetare Un alt efect agregat al investiiilor strine directe este cel asupra bugetului, impact ce se poate manifesta att sub forma unor contribuii pozitive, ct i negative. n esen, specialitii consider c ntr-o prim faz impactul asupra bugetului este negativ pentru ca ulterior, odat cu dezvoltarea activitilor i crearea de noi locuri de munc, acesta s devin pozitiv. 8

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Contribuii pozitive i negative asupra bugetului: Contribuii negative Faza iniial (de implantare a investiiei) Reducerea veniturilor bugetare datorit facilitilor fiscale acordate investitorilor strini (politica de stimulente fiscale) Cheltuieli suplimentare la buget, de natur social, datorit creterii numrului omerilor ca urmare a privatizrii i restructurrii ntreprinderilor de stat Faza ulterioar (de maturitate a investiiei) Pot micora taxele i impozitele pltite statului gazd prin utilizarea mecanismului preurilor de transfer i a altor mecanisme. Contributii pozitive (apar numai in faza de maturitate) Venituri suplimentare la bugetul statului constnd n taxe i impozite pltite de noi contribuabili (salariai i ageni economici) 2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital Dimensiunea cantitativ a aportului de capital al influxurilor de investiii strine directe este exprimat de raportul procentual dintre fluxurile de ISD primite i formarea brut a capitalului fix (FBCF). Investiiile strine suplimenteaz capitalul intern fie atunci cnd se realizeaz pe loc gol conducnd la dezvoltarea unei noi activiti, fie n cazul schimbrii formei de proprietate (privatizri sau preluri de firme) dac firma astfel achiziionat ar fi fost nchis sau dac, prin realizarea investiiei strine, sunt mbuntite performanele acesteia. Evident c, din acest punct de vedere, impactul intrrilor de capital strin este mai puternic n cazul investiiilor de tip greenfield. 2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata Unul dintre cele mai importante efecte ale ISD, resimit direct de ctre consumatorii locali, l reprezint reducerea preurilor bunurilor i serviciilor cu impact pozitiv asupra standardului de via al populaiei autohtone. Prin ptrunderea n economia local a firmelor strine preurile scad, ca urmare a accenturii concurenei . Desigur, n situaia n care investitorul strin reuete s acapareze piaa i s dein o poziie de monopol, efectele sociale i economice sunt negative datorit creterii preului bunului sau serviciului respectiv n vederea obinerii unor ctiguri suplimentare. Un exemplu n acest sens l constituie privatizarea companiei romneti de telefonie Romtelecom urmat de creterea semnificativ a tarifelor, ca urmare a poziiei de monopol deinut de investitorul grec i garantat de statul romn pentru o perioad de 5 ani ( 1998-2003). n consecin, impactul net al ISD asupra standardului de via al populaiei autohtone este dificil de cuantificat. Dac avem n vedere numai aspectul legat de reducerea preurilor este evident c standardul de via se mbuntete ntruct consumatorii locali vor beneficia att de noile preuri, mai mici, ct i de o diversitate mai mare de produse. Dac avem, ns, n vedere aspectele mai complexe, respectiv efectele directe i indirecte pe termen lung, situa ia se schimb, ntruct pot aprea fenomene nedorite la nivel economic i social. Cu alte cuvinte, creterea standardului de via ca urmare a investiiilor strine directe care vizeaz piaa local (market-seeking) are un pre concretizat, n esen, n adncirea decalajelor dintre membrii societii.

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic

2.2.1 Impactul ISD asupra forei de munc Efectele investiiilor strine directe asupra forei de munc locale depind substanial de urmtorii factori: mrimea i tipul investiiilor; modalitatea de intrare a investitorului strin; domeniul vizat; strategia firmelor investitoare; condiiile specifice din ara gazd. Mrimea investiiei (firmei) afecteaz fora de munc local att din punct de vedere cantitativ ct i calitativ. Sub aspect cantitativ, societile transnaionale, dei reduse ca numr (aproximativ 2% din numrul de societi cu capital strin) atrag cea mai mare parte a forei de munc (peste 60% din angajaii firmelor cu capital strin), comparativ cu investitorii mici i mijlocii care predomin ca numr, dar atrag numai o mic parte a angajailor locali (circa 35%). Din punct de vedere calitativ, mrimea i fora financiar a firmei determin msura n care aceasta se implic n procesul de pregtire i formare profesional a angajailor si. Acesta este principalul motiv pentru care activitile de training sunt mult mai numeroase n cazul marilor societi transnaionale (ca de exemplu cele de telefonie mobil, societile financiare etc.) comparativ cu firmele mici i mijlocii. n acelai timp, companiile transnaionale, datorit comportamentului competitiv i tehnologiilor deinute genereaz, de cele mai multe ori, mai puine locuri de munc dect firmele locale de aceeai mrime. Tipul investiiei, respectiv motivaia acesteia, reprezint un alt determinant major al impactului ISD asupra resursei umane. Astfel, n cazul investiiilor strine motivate de costul sczut al forei de munc (pentru ramurile intensive n munc) i/sau calitatea forei de munc, caracteristicile resursei umane autohtone influeneaz semnificativ decizia de a investi, constituind principalul avantaj de localizare al rii gazd. Modalitatea de intrare a investitorului strin influeneaz cantitativ structura populaiei active. Astfel, prin investiiile de tip greenfield se creeaz noi locuri de munc cu efecte pozitive asupra ocuprii. Situaia este complet diferit n cazul ISD atrase n procesul de privatizare, ntruct ntreprinderile achiziionate se confrunt, n general, cu reduceri dramatice de personal, ca urmare a restructurrii activitii, cu impact negativ asupra pieei muncii. Cu toate acestea, n contextul n care investitorul strin reuete, prin eficientizarea activitii, s salveze de la faliment compania n cauz, pe termen lung, efectul nregistrat este benefic, datorit conservrii unor locuri de munc. Domeniul de activitate al firmei influeneaz att cantitativ ct i calitativ fora de munc local.Astfel, n funcie de tipul de produse realizate (intensive n munc, n capital sau n cunotine) poate predomina unul dintre factorii de producie. n situaia n care factorul predominant este munca, investiiile strine directe au un impact cantitativ semnificativ asupra forei de munc. Strategia firmei investitoare are efecte directe asupra forei de munc locale, sub aspect cantitativ. Astfel, n situaia n care compania multinaional produce direct n ara gazd impactul este cu mult mai semnificativ dect n cazul n care nfiineaz doar filiale (reele) de distribuie. De remarcat c, n Romnia, ca i n celelalte ri central i est europene au fost adoptate ambele strategii - producie direct, respectiv reele de distribuie. 2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii 10

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Societile transnaionale susin restructurarea economic a rii gazd att n mod direct, ct i indirect. Efectele directe se datoreaz: introducerii de noi tehnologii i/sau modernizrii celor deja existente, n interes propriu; dezvoltrii unor activiti noi; stimulrii furnizorilor locali n vederea integrrii verticale n sistemul corporatist. Impactul indirect este generat de intensificarea concurenei dintre firmele strine i cele autohtone. Astfel, pentru a putea concura cu productorii strini, firmele locale sunt interesate s-i restructureze i modernizeze activitatea. In funcie de nivelul la care se realizeaz restructurarea, literatura de specialitate identific urmtoarele tipuri: restructurare intersectorial: reflect parial revoluia informaional i const n restructurarea tututor sectoarelor de activitate ale economiei, tendina fiind aceea de cretere a ponderii serviciilor n detrimentul agriculturii; restructurarea intrasectorial: presupune trecerea, n cadrul fiecrui sector, de la activiti caracterizate prin productivitate sczut (intensive n munc) la activiti nalt productive, generatoare de valoare adugat mare, intensive n cunotine i tehnologie; restructurarea firmei: prin utilizarea unor tehnologii noi, moderne i realizarea unor activiti generatoare de valoare adaugat mare. 2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizrii Specialitii consider c una dintre cele mai importante contribuii ale investiiilor strine directe o reprezint transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, n acest sens, societilor transnaionale. Din punctul de vedere al rii receptoare, transferul tehnologic prin ISD, prezint o multitudine de avantaje, dintre care cele mai importante sunt: utilizarea unor tehnologii noi, a cror implementare presupune mbuntirea cunotinelor i abilitilor muncitorilor; difuzia de tehnologie, cunotine i capabiliti se repercuteaz pozitiv i asupra agenilor economici cu care ST intr n relaii de afaceri (furnizori, subcontractori, firme concurente), reflectndu-se asupra costurilor i calitii bunurilor i serviciilor furnizate; dezvoltarea relaiilor dintre ST i instituiile locale (institutele de cercetare, universitile, institutele de standardizare i controlul calitii, centrele de pregtire profesional); stimularea concurenei i impulsionarea firmelor autohtone s-i direcioneze eforturile pe linia tehnologizrii activitii; prin atragerea angajailor ST de ctre firmele locale apare un fenomen de dispersie a practicilor tehnologice i manageriale. 2.2.4 ISD i activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D) Evoluiile din ultimul deceniu au demonstrat c, urmare a accenturii presiunilor concureniale pe plan internaional i dezvoltrii tehnologice rapide, tot mai multe societi transnaionale i sporesc permanent cheltuielile de cercetare-dezvoltare pentru a-i menine avantajele competitive generate de inovarea tehnologic. n esen, societile transnaionale care dezvolt activiti de C&D n strintate se nscriu n una din urmtoarele categorii:

11

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ST care urmresc exploatarea activelor (assets exploiting): acestea sunt, n general, originare n rile dezvoltate i i internaionalizeaz producia pentru a avea acces la resurse naturale sau la for de munc ieftin, astfel nct situeaz activitile de C&D pe un plan secundar; ST care urmresc sporirea activelor (augmenting exploiting): sunt, de cele mai multe ori, originare n economiile n curs de dezvoltare i caut ca prin realizarea de ISD s ctige acces la capabilitile de cercetare-dezvoltare locale (cu scopul creterii competitivitii prin inovare tehnologic) motiv pentru care situeaz n centrul activitii lor activitile de C&D.

2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii Construirea economiei cunoaterii presupune trecerea de la abordarea industrial a economiei la abordarea informaional a crei caracteristic principal o reprezint viteza schimbrilor. n consecin, concurena acerb la nivel global a transformat cunotinele n fora vital a economiei, astfel nct pentru a supravieui, societile transnaionale sunt obligate s aloce resurse importante n vederea obinerii de cunotine. Importana cunotinelor n noua economie mondial a fost recunoscut oficial la nivelul Uniunii Europene odat cu adoptarea Agendei Lisabona care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunotine n vederea asigurrii creterii competitivitii i a unei dezvoltri economice susinute. Efectele investiiilor strine directe difer de la o ar la alta, n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic, gradul de ptrundere a capitalului strin i structura influxurilor de ISD.

CAP. 3 IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI

3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice Comparativ cu situatia nregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare nu se constata o corelatie directa si puternica ntre fluxurile de capital strain atrase si nivelul de dezvoltare dect n cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje, n special ntre zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19% din PIB, si regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si respectiv penultima pozitie n ceea ce priveste ponderea n fluxurile de ISD atrase, decalajul existent fiind, nsa, cu mult mai accentuat. Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain n timp ce zona de Sud-Vest care nregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat numai 3,4% din fluxurile de ISD.n acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai scazuta pondere n stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la

12

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o pondere relativ ridicata n PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si n cazul regiunii Nord-Est, atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai scazuta dect cea nregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea PIB este de 11,3%.n consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu n stabilirea deciziei de a investii ntr-o anumita zona. Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate si a personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltaredin punctul de vedere al industriei respective; existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum si apropierea de furnizori si de clienti. n opinia noastra, acesti factori n ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru regiunea Bucuresti-Ilfov care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar si de existenta fortei de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte. Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul nregistrat n dezvoltarea economiei romnesti, concretizat n existenta unor decalaje accentuate ntre diferitele regiuni, sugernd, n acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain sub forma investitiilor directe. Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai n conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, n opinia noastra, atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain, ar trebui sa reprezinte o prioritate reala afactorilor de decizie. n acest sens, avnd n vedere aspectele prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii, consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze cteva directii principale, si anume: 1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea eficienta si eficace a acestora (n 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%, aproape de 0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea ce ar genera o dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale n atragerea investitorilor straini, motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea oportunitatilor care au aparut n acest sens odata cu integrarea Romniei n Uniunea Europeana. 2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE n domeniul ajutoarelor de stat (acordate astfel incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda pe sectoarele care au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile (straine si autohtone), prin eliminarea ajutoarelor de tip salvare-restructurare si directionarea acestora cu prioritate catre obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung, cum ar fi:dezvoltarea regionala, dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D, cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca, sustinerea ntreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a economiei romnesti. 3. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straine (ARIS) n promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. Atragerea unor investitori straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a potentialul acesteia, n special n zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar putea contribui la reducerea decalajelor regionale. 3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de capital 13

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea economica este formarea capitalului autohton, ntruct ISD au efect multiplicator asupra investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straine directe au stimulat investitiile autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain, contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, n principal, a celor aflate n amonte sau n aval fata de obiectul de activitate al filialei straine. Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta n suplimentarea resurselor interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului ntre economiile interne si necesarul de investitii si, n consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial,fluxurile de ISD au nregistrat niveluri relativ reduse si au fost ndreptate preponderent catre procesul de privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constnd n dinamizarea achizitionarii de active fixe. Ulterior, se nregistreaza treptat o crestere a ISD atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora n favoarea investitiilor de tipgreenfield, astfel nct impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din ce n ce mai puternic. incepnd cu anul 2004 se nregistreaza niveluri superioare ale ponderii ISD n FBCF, cuprinse ntre 23% si aproximativ 32%, datorate, n opinia noastra, att preocuparii investitorilor straini pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii produselorrealizate pentru a face fata concurentei de pe Piata Unica, ct si intensificarii investitiilor straine de tip greenfield n vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, n contextul integrarii Romniei n Uniunea Europeana. Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza n efecte pozitive reprezentate att de suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe, ct si n stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe si indirecte, asupra cresterii economice. 3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei comerciale este negativ, att datorita dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor straine dect cea a exporturilor realizate de catre acestea, ct si ca urmare a faptului ca s-au importat cu precadere bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, n cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scazut. n opinia noastra, aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, n principal, unor cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea preponderenta catre activitatile de comert si lipsa capabilitatilor autohtone necesare dinamizarii avantajelor comparative prin ISD. Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de cont curent, n special ncepnd cu anul 1997 cnd sau receptat fluxuri mai mari de capital strain. De asemenea, analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei, companiile straine extrag mai putin dect introduc, efectul financiar net (calculat ca diferenta ntre intrarile si iesirile de capital) accentundu-se odata cu cresterea influxurilor de ISD. n acest context, apreciem ca intrarile masive de capital strain constnd, n principal, n participatii si profit reinvestit, n defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent. 3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar, capitalul strain influentnd att direct ct si indirect evolutia acestuia. Pna la nivelul anului 14

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------2002, ISD ndreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, n cea mai mare parte, n faza de implementare, au contribuit la adncirea deficitului bugetar. Ulterior, ca urmare a intensificarii preocuparii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati pe teren gol si atingerii fazei de maturitate n cazul majoritatii investitiilor implementate n perioada anterioara, investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului bugetar concretizata n cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de natura sociala (crearea de noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului). 3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca Apreciem ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca consta att n contributii benefice, concretizate n dinamica pozitiva a cstigurilor salariale si mbunatatirea pregatirii angajatilor, ct si n efecte economice si sociale negative, pe termen lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor de mbolnaviri profesionale. n plus, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost ndreptata catre activitati intensive n munca, n detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la cteva domenii de activitate din sectorul serviciilor (intermedieri financiare si telecomunicatii). 3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice Investitiile straine directe au generat efecte semnificative la nivel microeconomic reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de intrari mai mari de capital strain. n acest sens, analizele efectuate permit evidentierea urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate investitiilor straine directe. Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor economice, investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei romnesti, n sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii si intermedieri financiare) concomitent cu restrngerea activitatii n alte domenii industriale (ca de exemplu industria materialelor de constructii). Romania, aflata n prezent n stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale, patrunderea masiva a capitalului strain orientat, ntr-o mai mare masura, catre activitatile care ncorporeaza un continut ridicat de resurse locale si, n principal, de tehnologie si cunostinte, ar putea favoriza ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori de productie specializati. n acest sens, att teroria ct si practica economica, inclusiv experienta celorlaltor state central si est europene, demonstreaza ca pe masura ce fluxuri din ce n ce mai mari de ISD vor patrunde n economie, impactul acestora asupra mediului economic, social si natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate. Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a Romniei trebuie sa se axeseze cu prioritate pe mbunatatirea capabilitatilor umane si tehnologice, singura optiune viabila n vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor masuri care sa vizeze: mbunatatirea calitatii resursei umane, prin cresterea investitiilor n educatie, inclusiv a celor care urmaresc formarea continua a fortei de munca, ntruct construirea unei societati bazate pe cunoastere nu este posibila n conditiile n care educatia reprezinta numai un obiectiv marginal; stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor parteneriate ntre sectorul public si cel privat; 15

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------ncurajarea initiativei locale, prin reducerea birocratiei si crearea unui cadru administrativ eficient; ncurajarea firmelor investitoare sa-si dezvolte activitatile generatoare de valoare adaugata mare si sa investeasca n acele activitati care sporesc avantajele comparative ale resurselor autohtone; stimularea formarii clusterelor bazate pe activitati nrudite, inclusiv prin implicarea mai activa a administratiei locale n solutionarea problemelor si doleantelor investitorilor (exemplul Ungariei si al Poloniei este relevant n acest sens). n vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state europene, Romnia are n mod obiectiv nevoie de investitii straine directe care sa completeze si potenteze efortul autohton, sustinnd cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor. Avnd n vedere att experienta proprie ct si exemplele pozitive ale unor state central europene apreciem ca maximizarea raportului dintre contributiile pozitive si negative ale investitiilor straine directe impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate,orientate catre utilizarea inteligenta a fluxurilor de capital strain ca instrument al strategiei de dezvoltare.

CAP. 4
IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD In cele ce urmeaza vom face o analiza asupra investitiilor straine directe din Romania, din perioada 2003-2007, pentru a observa nivelul acestora pe regiuni de dezvoltare nationale, milioane euro
2003
VALOAR E BUCUREST I SUD-EST CENTRU VEST SUD NORDVEST SUD-VEST NORD-EST TOTAL 5236 1041 629 744 798 648 355 211 9662 % DIN TOTAL 54,2 10,8 6,5 7,7 8,2 6,7 3,7 2,2 100,0

2004
VALOAR E 8426 1752 1038 1093 1273 1035 405 18 15040 % 56,0 11,6 6,9 7,3 8,5 6,9 2,7 0,1 100,0 VALO ARE 13 264 1 838 1 610 1 491 1 388 1 257 745 292 21 885

2005
% 60,6 8,4 7,4 6,8 6,3 5,8 3,4 1,3 100,0

2006
VALO ARE 22205 2653 2559 1948 2228 1570 938 411 34512 % 64,3 7,7 7,4 5,6 6,5 4,6 2,7 1,2 100,0 VALO ARE 27516 2448 3541 2365 2942 1907 1379 672 42770

2007
% 64,3 5,7 8,3 5,5 6,9 4,5 3,2 1,6 100,0

Sursa: Banca Nationala a Romaniei - directia Statistica

16

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Evolutia investitiilor in perioada 2003-2007

50000 40000 30000 totalul investitiilor 20000 10000 9662 0 2003

34512 15040 2004 0 2005 anul

42770

2006

2007

Volumul investitiilor

Milioane euro Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069 miliarde euro, si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%, a anuntat banca centrala. Fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de Erste Bank pentru actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma preluarii pachetului majoritar din octombrie 2006, nivelul investitiilor straine directe din 2006 se ridica la aproximativ 6,9 miliarde euro. In aceste conditii, in 2007 se remarca o crestere usoara - cu 2,4% - a investitiilor straine directe. In 2006, investitiile straine directe de 9,1 miliarde euro au acoperit aproape in totalitate (89,6%) deficitul de cont curent din acel an, de 10,156 mld euro. BNR a revizuit in crestere deficitul de cont curent din 2006, de la 9,97 miliarde euro cat anuntase la inceputul anului trecut, astfel ca ponderea in PIB a acestuia, estimata initial la 10,3%, a urcat la 10,4% in 2006, la un PIB calculat de Eurostat la 97,718 miliarde euro. Gradul de acoperire a deficitului contului curent prin investitii straine directe a scazut usor in decembrie, de la 43% in primele 11 luni din 2007. Creditele intragrup au reprezentat peste jumatate (54,1%)din investitiile straine directe in 2007, diferenta constand in participatiile la capital si profitul reinvestit (45,9%), potrivit BNR. Pentru acest an, banca centrala estimeaza o plafonare a deficitului de cont curent ca pondere in PIB la nivelul anului trecut sau chiar o usoara scadere, in timp ce observatorii internationali sunt mka pesimisti. Agentia de rating Fitch a avansat chiar o estimare de crestere a deficitului de cont curent al Romaniei pana la 17,5% din PIB in acest an.

17

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Criza financiar mondial taie din investiiile strine directe n Romnia. Potrivit estimrilor oficiale, acestea se vor njumti n acest an i vor ajunge la 4,7 miliarde de euro, fa de nou miliarde de euro investite n 2008. Cu toate acestea, se prevede ca n 2010 investiiile strine s ajung la valoarea de 5,4 miliarde de euro. Componenta mai puin afectat se ateapt s fie investiiile strine din profitul reinvestit, dac se ia n considerare c n principal este vorba de distribuirea ntre dividende i investiii a profitului obinut n anul 2008. Aceast tendin va fi sprijinit i de msura prevzut n Programul de guvernare, privind scutirea de la impozitare a profiturilor reinvestite, se arat n Programul de convergen 2008, pentru perioada 2008 2011, potrivit Mediafax. Estimrile privind relansarea economiei arat c pentru 2010 investiiile strine vor fi de 5,4 miliarde de euro. n 2008, acestea au fost de 9,024 miliarde de euro, n cretere cu 25% fa de 2007, iar deficitul de cont curent a fost acoperit n proporie de 53,5% de aceste intrri de capital. Finanarea deficitul extern se va realiza ntr-o proporie semnificativ, pe seama surselor autonome negeneratoare de datorie extern, ajungnd la finele anului 2011 la circa 65%, se arat n programul de convergen, care va fi trimis la Comisia European. (A.G.) Compania Enel a anunat c are n plan pentru urmtorii cinci ani investiii de 700 de milioane de euro pentru reelele de distribuie a energiei electrice pe care le deine n Romnia, n regiunile Muntenia, Banat i Dobrogea. Proiectele de investiii se refer la introducerea unor tehnologii avansate, modernizarea staiilor electrice i nlocuirea echipamentelor. Potrivit datelor proprii, Enel are o cot de pia de 30% i deine fostele companii Electrica Dobrogea, Electrica Banat i Electrica Muntenia Sud. Compania are o reea de 93.000 de kilometri, 2,5 miloane de clieni i un numr de aproximativ 5.500 de angajai, fiind cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice din Romania. (A.G.) Fondul britanic de investiii Fabian Romnia a obinut autorizaia de construire pentru proiectul de locuine din Timioara, pentru a menine valoarea terenului, chiar dac lucrrile de construcie nu vor fi demarate n acest an. Avnd n vedere condiiile curente ale pieei, am obinut aceste autorizaii pentru a menine valoarea terenului. Vom analiza condiiile de pe pia la nceputul anului viitor i vom stabili care este cel mai bun moment pentru a iniia lucrrile de construcie, a declarat, ntr-un comunicat, Mark Owen, property director al fondului. La sfritul lunii trecute, Fabian a anunat amnarea dezvoltrii rezideniale din Timioara, Satu Mare i Oradea, cu un total de 900 de uniti locative, estimnd la acea dat c acestea vor fi finalizate n perioada 2011-2012. Aceast strategie a fost modificat pentru a reduce riscurile operaionale i financiare. Proiectul din Timioara va fi dezvoltat n dou etape n parteneriat cu firma Coltex Construct i va avea 429 de locuine cu un total de 38.812 metri ptrai i 540 de locuri de parcare. La Oradea i Satu Mare, fondul va dezvolta, n parteneriat cu firma ungar SCD Group, un numr de 388, respectiv 165 de locuine. Lucrrile de execuie pentru acestea dou urmau s fie iniiate n primul trimestru al lui 2009. (A.G.) Investiiile strine directe au nsumat n luna ianuarie 912 milioane euro, n cretere cu 51,2% fa de nivelul nregistrat n luna corespunztoare din 2008, de 603 milioane euro, potrivit datelor publicate de Banca Naional a Romniei (BNR). Din totalul de 912 milioane euro investite de nerezideni n prima lun a anului, participaiile la capital au reprezentat 49,6%, creditele intra-grup 36,2% i profitul reinvestit 14,2%, se arat ntr-un comunicat al BNR remis ageniei MEDIAFAX. 18

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------BNR a modificat n scdere nivelul investiiilor strine directe pentru ianuarie 2008, cifra publicat anterior fiind de 695 milioane euro. Deficitul de cont curent a sczut n ianuarie cu 54,6% fa de prima lun din 2008, la 525 milioane de euro, n principal ca urmare a reducerii deficitului balanei comerciale cu 66,4%, la 385 milioane de euro. n aceste condiii, deficitul contului curent al balanei de pli a fost finanat integral prin investiii directe ale nerezidenilor n Romnia, comparativ cu un nivel de 52,1% n luna ianuarie 2008. Investiiile strine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, n cretere cu 24,5% fa de 2007, i au acoperit n proporie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la 16,87 miliarde euro.

CAP. 5 ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI

ANALIZA SWOT (PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE, OPORTUNITI, RISCURI) PUNCTE TARI COTA UNICA Cota unica de impozitare presupune acelasi rang de impozitare pentru persoane fizice si companii, deci un sistem de impozite corelate, cu rata unica de impozitare, pentru toate tipurile de venituri obtinute din diferite activitati. Succesul regimului cotei unice de impozitare depinde, se pare, de nivelul acestei rate: cu cat aceasta este mai mica, cu atat este mai eficienta colectarea ei. Desi s-a constatat ca o rata mai mica de impozitare conduce, in general, la sporirea gradului de plata a taxelor respective, impozitele mai scazute pot conduce, dupa stabilizarea apetitului de plata al celor impozitati, la scaderea veniturilor la Bugetul de stat. De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra, toate impozitele au devenit 16% impozitele pe venitul global, la dobanzile bancare (la dobanzile platite de banci clientilor pt depozite la termen), castigurile la bursa si castigurile din tranzactiile imobiliare ale firmelor si particularilor. Romania s-a inscris astfel printre primele PUNCTE SLABE INFRASTRUCTURA Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate. "Infrastructura feroviara romaneasca poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat aproape deloc investitii in acest sector", a afirmat ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureti, Petr Dokldal, singura barier n dezvoltarea investiiilor din ara noastr rmne infrastructura. Investitorii isi exprima nemultumirile cu privire la timpul indelungat pe care il petrec in asteptarea unei decizii a autoritatilor. Infrastructura feroviara publica prezinta urmatoarele caracteristici generale: lungime retea (km) -11.380; lungime totala a liniilor

19

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------tari membre UE care au marsat la cota unica de cale ferata (km) - 22.247; lungime totala de impozitare europeana. a liniilor electrificate (km) - 8.585; tuneluri (numar/km) - 211/63; poduri (numar) -4.236; SALARII MICI BIROCRATIA Costurile reduse ale salarizarii si cresterea Fluidizarea mecanismelor birocratice, productivitatii vor continua sa atraga eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa investitorii straini in Romania, declara si financiara sunt problemele aduse din nou economistul sef al Bancii Comerciale in discutie de investitorii straini in Romania. Romane, Lucian Anghel. o Cozi la ghisee Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar o Geam de sticla intre om si functionar productivitatea de doar 0,5 mai mica fata de o curse de la un ghiseu la altul tarile din regiune. Asta inseamna ca o Intarzieri si greseli in redactarea Romania este bine pozitionata si ca va documentelor notariale. atrage in continuare investitii straine o Zone de asteptare la diferite institutii directe. Vor veni in continuare investitori, in conditii greu de suportat dar in dorinta de a deveni competitiv in o Insuficient transparen. mediul international, care se focalizeaza din o Slaba dezvoltare a ce ince mai mult pe reducerea costurilor, parteneriatului Romania poate deveni in urmatorii ani sursa public-privat. cresterii eficientei pentru mariiinvestitori. MEMBRA UE VALORIZARE POPULATIE Potentialul de crestere a productivitatii si SI RESURSE UMANE apartenenta la Uniunea Europeana. Sporul natural este negativ, populatia tanara Calitatea de membru al UE benefica si avand o rata descrescatoare in timp. necesara pentru stabilitatea politica si Cresterea substantiala in ultimii ani a sociala a spatiului in care se desfasoara o numarului de absolventi, conduce la (potentiala) afacere. suprasaturarea pietei fortei de munca. Intrarea in Uniunea Europeana a fost Diferenta mica intre ajutorul de somaj si insotita, fara exceptie, de cresteri ale salarii incurajeaza somajul mascat si munca pietelor financiare si, in general, ale la negru. Insuficienta armonizare a economiilor noii tari membre Aderarea la Uniunea Europeana este sistemului asociata cu cresterea investitiilor straine educaional postgimnazial cu directe,prin cresterea nivelului de cerinele predictibilitate,stabilitate legislativa si nu in pieei muncii i dezvoltrii viitoare ultimul rand prin reducerea continua a a costului finantarii. societii. Statutul de membru aduce in primul rand un Decalaj ntre pregtirea oferit de plus de incredere in randul investitorilor coal straini, dar si autohtoni. i cerinele pieei muncii Aderarea la Uniunea Europeana este Migrarea, n ultimii ani a tinerilor(si asociata cu cresterea investitiilor straine nu numai) n alte tari, dar care le directe, prin cresterea ofer nivelului de predictibilitate, stabilitate mai multe oportuniti. legislativa si nu n ultimul rnd prin reducerea continua a costului finantarii. POTENTIAL TURISTIC Ritmul de cretere a investiiilor strine se CALITATEA VIETII Comparativ cu alte tari europene, media 20

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------va reduce, pe fondul crizei, ns Romnia va continua s reprezinte o destinaie profitabil pentru investitori, anun Agenia Romn pentru Investiii Strine. Carpatii Romnesti, att prin desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303 kmp), ct si prin pozitia centrala, configuratia generala si altitudinala, se impun ca un component de baza n structura geografica si peisagistica a Romniei. Cu aceeasi importanta se nscriu si n activitatea de turism prin bogatia si varietatea potentialului lor turistic. Se pot practica mai mult de zece forme de turism, dupa cum urmeaza: drumetie, odihna, sporturi de iarna, tratament balnear, de interes stiintific, pentru cunoastere, pentru alpinism si speoturism, vnatoare si pescuit sportiv, pentru agrement nautic, foto-safari, sporturi de aventura etc. calitatii vietii in Romania nu este deloc satisfacatoare. Aceasta se datoreaza faptului ca familiile din zonele rurale ale tarii au ramas in urma cu ceea ce reprezinta conditii de viata adecvate(ca sa nu mai spunem moderne). Infrastructura extrem de scazuta nu atrage investitorii si prin urmare posibilitatea de dezvoltare a calitatii vietii este extrem de scazuta. Mai mult de jumatate din populatia tarii apreciaza locuinta personala ca fiind buna, restul indreptandu-se catre clasificari precum satisfacatoare, proasta sau foarte proasta. Peste 70% din populatie nu reuseste sa faca economii, iar o mare parte dintre ei detin un raport venit-consum subunitar. Un total de 90% din populatie detine propria locuinta, in timp ce mai putin de 20% dintre acestia detin afaceri profitabile. Accesibilitatea nvmntului, cu valori pozitive modeste Remarcm nivelul deosebit de modest al evalurii gradului de respectare a drepturilor personale Temerile populaiei aduc n atenie probleme sociale importante, mai ales cele referitoare la preuri i impozite. Satisfacia fa de viaa politic i evaluarea conducerii rii rmn n zona deficitar, -Nivel ridicat al importului de produse de pe Piata Europeana fenomenul globalizarii SISTEMUL EDUCATIONAL In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului educational a scazut in comparatie cu perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot mai mult de o diminuare a numarului de ani de studiu in speranta de a concentra in splanul de invatamant numai acele notiuni extrem necesare. Problema grava insa, este aceea ca institutiile de invatamant din Romania nu dispun de toate aparaturile necesare studiului elevilor si chiar si in universitati de renume din tara studentii folosesc utilaje demult scoase din uz din

-Existenta reservelor de materii prime

pentru anumite sectoare economice (prelucrarea lemnului, constructii) -Traditie indelungata in anumite sectoare prelucrarea lemnului, industria alimentara, industria textile, constructii, constructii de masini -Pozitie geografica buna ca si granita de est a Uniunii Europene

21

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------domeniul din care provin. Aceasta nu conduce decat la o neconcordanta a ceea ce este pe piata si ce invata elevul ca este. Prin urmare, mana de lucru a absolventilor unor studii superioare nu mai are randament maxim(cel putin pentru o perioada de acomodare cu noile utilaje). BENEFICII ADUSE DE IMM-uri Apar anumiti factori cu impact pozitiv generate de integrarea europeana asupra IMM(intreprinderi mici si mijlocii)cum ar fii :-acces mai bun la piete; - angajeaza multa forta de munca - sunt flexibile - ajuta la intensificarea concurentei -legislatie si regulamente imbunatatite; -furnizori potentiali mai ieftini si mai buni -cooperarea mai buna spre inovare; -acces mai bun la noile tehnologii; -proceduri de achizitie mai corecte; -accesul la fonduri structurale OPORTUNITATI Modernizarea drumurilor nationale, judetene si constructia autostrazilor. Restaurarea si reconstructia cailor ferate si de telecomunicatii necesare. - Valorificarea superioar a potenialului turistic - Stabilirea unor obiective comune i a unui parteneriat ntre instituiile de instruire i angajatori. - Dezvoltarea de parteneriate ntre mediul academic i mediul de afaceri, n vederea satisfacerii cerinelor pieei - Colaborarea i stabilirea de parteneriate ntre centrele locale de instruire i instituiile similare din UE. - Asigurarea utilitilor (apa, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri) n zonele noi in care sunt planificate a se construi noi locuine, pentru a atrage RISCURI - Emigrarea forei de munc calificat - Instabilitatea legislativ; - Lipsa credibilitii mediului de afaceri - Desfiinarea multor centre de cercetare - Corupia - Creterea preurilor la serviciile de telecomunicaii i transport - Lipsa unei coordonri a aciunilor de atragere de investitori strini -Pierderea pana si a capitalului roman investit in favoarea investirii lui in tari straine. -Renuntarea agentilor straini de a investi in Romania datorita lipsei infrastructurii.

-Scaderea nivelului de trai din Romania datorita lipsei investitiilor in crearea de firme mici si mijlocii care ar reprezenta o oferta de locuri de munca pentru populatia tarii.

22

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------investitorii in acele locuri. - Asigurarea unei colaborri i coordonri ntre regiile de interes public ce asigur repararea i asfaltarea drumurilor, nlocuirea conductelor de gaz i celor de ap i canalizare, n vederea eficientizrii procesului de modernizare i a evitrii viitoarelor blocaje i disfuncionaliti. - Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investiii strine. - Crearea de faciliti pentru investitori - Incurajarea exportului de produse cu valoare adugat mare. - Dezvoltarea antreprenoriatului - Cooperarea cu alte ri n domeniul educaiei i formrii. - Posibilitatea de promovare a produselor i serviciilor datorit existenei celor mai variate ci de publicitate i a firmelor specializate n acest domeniu. - Dezvoltarea firmelor specializate n studii de pia, consultan n afaceri, consultan financiar, proiecte etc. - Atragerea de studeni din alte ri - Dezvoltarea de parteneriate cu universiti de prestigiu din alte ri - Creterea numrului de burse oferite n strintate pentru studenii romni. - mbuntirea sistemului educaional - Continuarea proceselor de modernizare i dotare a colilor i liceelor - Preocuparea tot mai accentuat pentru colaborarea cu coli i licee din strintate n vederea organizrii de aciuni comune -Formarea unei rate a somajului extrem de ridicata care ar duce economia nationala in faliment. -Slaba dezvoltare a ariilor(zonelor) industriale

23

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Concluzii:
In prezent Romania este tara membra a Uniunii Europene, insa in postura de ultima venita,cu cele mai mari decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor, productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea la maximum a oportunitatilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un adevarat magnetpentru investitorii straini. Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc, imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piata. Impactul integrarii va fi benefic economiei in ansamblu: acesta va fi cel mai probabil distribuit inegal, iar unele categorii (de exemplu intreprinderile mari aflate in proprietatea statului,intreprinderile industriale care lucreaza in pierdere) vor beneficia mai mult decat altele cum ar fii intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele productive. Rezultatul va fi pozitiv numai daca procesul integrarii va fii condus intr-o asemenea maniera asa incat sa tina cont de nevoile diferitelor categorii.

BIBLIOGRAFIE 1. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995. Pag. 5-24, 33-56. 2. Ioan Denuta, Investitiile straine directe ( in tarile est si central-europene), Editura Economica- 1998. Pag. 135-173. 3. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004. Pag. 27-32, 65-66, 129-137, 215-219, 146-158, 4. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE. Pag. 76-82, 82-90. 5. Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition, Editura Thomson South-Western 2006. 24

Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pag. 15-16, 49-70. 6. Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiia Zahiu, Teza de doctorat-Investitii straine, Bucuresti 2005. 7. Lupasc Ioana, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Marcel Stoica- Teza de doctorat: Eficienta investitiilor atrase de intreprinderile mici si mijlocii in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Bucuresti 2007. 8. Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat: Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005. * * * Publicatii: 1. Autor: Laureniu Popa, Articol: BERD vrea s investeasc n acest an 300 milioane euro n Romnia- 12 Martie 2009, Revista CAPITAL. 2. Consultanta FONDURI EUROEPENE NERAMBURSABILE, Articole online.ro * * * Surse Web: 1. Baza de date Agenia Romn pentru Investiii Strine (ARIS), Raport de activitate 2004, Romnia: www.arisinvest.ro; 2. Baza de date Asociaia Mondial a Ageniilor de Promovare a Investiiilor Strine www.waipa.org; 3. Baza de date Consiliul Investitorilor Strini (CIS), Romnia: www.fic.ro; 4. Baza de date Uniunea European (UE): www.europa.eu.int; 5. Rapoartele de progrese pe tari ale UE: www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm 6. Rapoarte despre progrese pe ri pe calea aderrii http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm 7. Pagina de internet a Agentiei Romane de Investitii Straine: www.arisinvest.ro site-ul Bancii Mondiale: www.worldbank.org 8. site-ul UNCTAD: www.unctad.org 9. site-ul Institutului National de Statistica: www.insse.ro 10. site-ul Oficiului National al Registrului Comertului: www.onrc.ro 11. site-ul UNDP in Romnia: www.undp.ro 12. site-ul Institutului European din Romnia: www.ier.ro 13. site-ul Bancii Nationale a Romniei: www.bnro.ro 14. site-ul Agentiei Romne pentru Investitii Straine: www.arisinvest.ro 15. site-ul Consiliului Concurentei: www.consiliulconcurentei.ro 16.site-ul de rapoarte statistice internationale: www.factbook.net/statsmap.htm 17. site-ul de raportari statistice europene: www.eurostat.com

25