Generalitati

Coloranii sunt substane organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hrtie, etc.), rezista in timp la lumina, splare, frecare. Culoarea substanelor se datoreaz prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaii ale luminii, fiecrui cromofor corespunzndu-i una sau mai multe benzi de absorbie in spectrul vizibil. Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta in molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de ntreaga structura chimica a substanei.

Cele mai importante grupe cromofore sunt: a) grupa nitrozo -N=O b)grupa nitro -NO2 c)grupa azo -N=Nd)grupa cetonica -C=O e)dubla legtura >C=C< Substanele care conin in molecula lor unul sau mai muli cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substana sa devin si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lng cromofori, si alte grupe, numite auxocrome. Principalele grupe auxocrome sunt: a)grupa amino -NH2 b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaii ei alchilati) Grupele auxocrome, pe lng faptul ca imprima substanei proprietatea de a colora, produc o nchidere si o intensificare a culorii.

Clasificarea coloranilor
Coloranii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare: structura lor chimica si dup proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre). Dup structura lor chimica se deosebesc urmtoarele clase de colorani:

a)colorani azoici---conin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt coloranii cei mai raspanditi si cei mai uor de preparat b)colorani antrachinonici---care deriva de la antrachinona c)colorani trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului d)colorani indantrenici e)colorani de indigo f)colorani de sulf Dup proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se deosebesc urmtoarele tipuri de colorani: a)colorani bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le conin in molecula lor. ---ei vopsesc fibrele proteice(lna si mtase) in soluie neutra, fixarea lor pe fibra fcndu-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora ---pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordani(tanin) --- cei mai importani colorani bazici sunt coloranii azoici, trifenil-metanici, etc. b)colorani acizi---au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil OH sau carboxil COOH libere, care le dau proprietati acide ---ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie slab acida, fixndu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora ---din punct de vedere structural, coloranii acizi fac parte din clasa coloranilor azoici, antrachinonici, etc. c)colorani substantivi---au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lna si mtasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila ---vopsirea cu colorani substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl). Dintre aceti colorani cei mai importani sunt cei din clasa coloranilor azoici, tipul reprezentativ fiind rosul de Congo.

Coloranii de mordant---se fixeaz pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaz cu mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre ---cei mai muli colorani de mordant sunt coloranii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor colorani este alizarina Coloranii de cada---sunt insolubili in apa si nu dau sruri solubile; pentru a fi folosii, ei sunt redui prin tratare cu ageni reductori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformai intr-o substana incolora, solubila in apa ---fibrele sunt apoi introduse in aceste soluii si apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxideaz colorantul redus, care trece in culoare insolubila ---din aceasta clasa fac parte indigoul si derivaii si, precum si coloranii antrachinonici si cei de sulf Coloranii de developare---sunt insolubili in apa si se fixeaz direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da natere la un colorant insolubil ce se fixeaz pe fibra ---din grupa coloranilor de developare mai fac parte coloranii care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compui cu care fibra a fost in prealabil mbibataex. negrul de anilina, care se obine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, colorani pentru par si blanuri