Vladimir Lossky, Essai sur la théologie mystique de l’Eglise d’Orient © Les Editions du Cerf, 1990

ISBN: 973-96697-5-1

VLADIMIR LOSSKY

Teologia misticăaBisericii de Răsărit

Traducere din limba franceză dePr. Vasile Răducă

Editura Bonifaciu1998Tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

Coperta: Iconostasul Mănăstirii Pantokrator,Muntele Athos (sec. VI, detaliu)Prezenta versiune reprezintăo traducere nouă, îmbunătăţită şi adăugită.Difuzare:S.C. SUPERGRAPH S.R.L.str. Afinelor nr. 24, sector 4,BucureştiTipărită la TIPOGRAFIA MIRONTel. 335.88.25; 336.33.04Redactor: Corina GăgeanuConsilier editorial: Anca Andrei Fanea

Capitolul 1Introducere:Teologie şi mistică în tradiţiaBisericii de Răsărit

În această lucrare ne propunem să analizăm cîteva aspecte ale spiritualităţii răsăritenereferitoare la temele fundamentale ale tradiţiei dogmatice ortodoxe. În cazul de faţă, termenulde „teologie mistică“ nu desemnează aşadar nimic altceva decît o spiritualitate care exprimăo atitudine doctrinară.Într-un anume sens, orice teologie, întrucît face arătarea tainei dumnezeieşti, deci adatelor revelaţiei, este o teologie mistică. Pe de altă parte, adesea teologia este opusămi0sticii, aceasta din urmă fiind socotită ca un domeniu inaccesibil cunoaşterii, ca o tainănegrăită, ceva ascuns care poate fi mai degrabă trăit decît cunoscut şi care nu se dezvăluieatît prin vreo putere de percepere a simţurilor sau a priceperii noastre, cît printr-o experienţăanume, care este mai presus de facultăţile noastre de înţelegere. Dacă ne-am însuşi întru totulaceastă ultimă părere, opunînd în mod hotărît mistica teologiei, am ajunge în cele din urmă lateza lui Bergson care, în Les deux sources de la morale et de la religion, deosebeşte „religiastatică“ a Bisericilor – religie socială şi conservatoare – de „religia dinamică“ a misticilor,religie personală şi înnoitoare. În ce măsură avea dreptate Bergson cînd afirma o atareopoziţie? Este greu de dezlegat o astfel de întrebare, cu atît mai mult cu cît la Bergson cei doitermeni pe care îi pune în opoziţie în domeniul religios se întemeiază pe cei doi poli aiviziunii sale filosofice despre univers: natura şi elanul vital. Dar, independent de atitudinea bergsoniană, adesea se exprimă părerea conform căreia mistica ar fi un domeniu rezervatcîtorva, o excepţie de la regula comună, un privilegiu acordat cîtorva suflete ce s-ar bucura detrăirea adevărului, pe cîtă vreme celelalte ar trebui să se mulţumească doar cu o supunere maimult sau mai puţin oarbă faţă de dogmă, care s-ar impune din afară, ca o autoritate coercitivă.Adîncind această opoziţie, se merge prea departe, mai ales dacă se constrînge puţin realitatea