:1 :]

r*L.

Wh,

,t'

;&

I
s
b

FRATELE L CANABISU
GHTDUL ESENTTAL PENTRU CUNOSCAT0RI
d.n )tnunn
t (2 O tt

Withnia

/-,

.R'ti

PRINS CU
6 SL rNrRoDucERE
'i

\
T

'rr

r-{

r V tsronncunuRRu
BorAt'lcE $7 rilroRMATl 3o

t
?,

fF

\r,
f{
\

V
V

cumvAREA 60
IEHl{rct, t1'tsIRUt{Et[IE $tootcEtunl

ItE cAt'tABts $P ,,c0r'n{AtssEuRil" 104 V TNFoRMATn DEsPREcANABts 144

Y.

V V V

GmsAR r5o BrBuoGRAnE ts4 rNDEttlso

V iluquilrnnoo

T \I
INTRO D CERE U
anabisul parte cultura face din universal; cel pulin1O000 de ani,de oind de plantei inceput fie folosite pentru fibrele tulpina din au s; te$turi.A fostfolosit pentru gi fabricarea pentru provocarea hainelor a hartiei, alimentalie, medicind, in in gi cel pentru fi high, transelor religioase, maiadesea, a vand,cui,euforic, etc. dus peste in lume, la gr;dinile Astdzl cultivat este panS tot de hidroponice Olanda din in munfii Columbia din Britanic5, p5durile sequoia districtului din de ale californian Humboldt pana plajele Florida. fumeaz; Swaziland pe din Se in New gi Guinee. ;i Elvelia, York Noua gi Este consumat cStre de analfabeti si intelectuali, indieni soldali mistici afgani, jamaide gi canii cartierelecocioabemilionarii din de calculatoarelor dinSilicon Valley. denumit Este pakalbloin ln dagga Altica Sud9i motain Mexic, de Hawaii ciocohftin Spania, ise Fi gi ,,copaci" hip-hoperi. spune de faniireggae de ,,iarbA" cdtre pictur; muzica, Consumatorii de marijuana produs avizi au multd literaturS, gi mai ales ultimii in 170deani.incercaJi sdvAimaginali doar muzica secolului farA XX Louis jurd Armstrong, Beatles Bobl\4arleyl care folosesc scopuri gi the il in Cei medicale ca-i ajutd suporte bine sd mai scleroza multipla, si cronice. SIDA durerile Cercetdri recente la au scos iveal; existenta slstem canabinoizi unui de naturali creierul in uman, a fdrd outea stabili orecizie lor. cu rolul Totu;i,canabisul fostinvinuit secole fiindcauza a de ca actelor subversive a si perversiunilor sexuale, gi violenlei lenei iralionale, ciuda in toleranlei oficiale cateva din in cu nicaieri este nu pedeapsa complet $icelpulin larisuslin legal, trei ldri, frunte Olanda, pentru cu moadea traficul canabis. de Avand vedere iarba este d;undtoare in cd nu mai prohibitieijustificare dec6t alcoolul, greu gdsim este sA-i o rationalS. Adev;ratul motiv probabil, este, r5zboiul cultural. cartea The in sa Botany Desire, of Michael Pollan scrie: gicapitalismulprobabil au dreptate detesteplantS este s5 o cum canabisul". ,,Cregtinlsmul

gi de totald de beatitudine El susline prinefectele c5, euforlce, implinire a simlur;lor, ideologia conform cireia,,fericirea" odatA viata apoi arveni canabisul submjneazi cu de de frenetic bunuri servlcii. aga Sau, cumglumea sauarfi condjlionatd consumul de 9i pentru Bruce, cauzici singurul motiv care fumezl iarbe comediantul Lenny din este o acela ,,A-l de slujipediavol Placereal". de alt6parte, mullime cregtini Pe de devin profitabilS pentru de foarte hEh, canabisul o posibilitate relaxare fiind unii,stimuland gi precum livrerile pizza. gi de de asemenea venzarile CD-uri filme, de Legile obligatorii. numai In cinci sunt ani,intre1998$i 2003,circa milioane 3 de ci canabis. Legile antldrog reprezentat americani fost au arestati pentru delineau doar au pentru gi unor rasiale a un mijloc convenabil condamnarea 9i intemnitarea minorltdli pe indivizilor caresocietateaconsidera il devianli. gi Dece n-arputea oamenii meargd magazin $ aleag;intreo satlya se la dulcegi picante suava acelaFi in care gi in fel bdutoril vin potalege inill5toare o mdlca de un $i sau californian? ce nu potoamenii meargd De Beaujolais franluzesc un Cabernet sd la cum mergla bar,atatatimp cat sunt fel de legalla o cafenea undese vindecanabis gi magina Actualii suficient maturi nu conduc de dupi ce l-auconsumat? conducitori privilegiile lupE pentru menline americanilor bogali a conduce ai Statelor Unite a de gi,in timp,poart; un,,rdzboidrogurilof al impotriva mongtri superpoluanfi acelagi unui pacient care-9i un vlaguit SIDA de aprinde jointamdrat. prima am lV-am int6lnit datecu canabisul 1969,cAnd cumpirat pungulA in o de plimberi in iarMde calitate dubioasa numai dolari, timpulunei cu 5 dintr-o samb,ta il ?n Village, NewYork.De atunci, gdsesc dupa-amiaza Greenweech in cand amuzant unele in momente, folositor altele daunator 9i prostegte ln exces. folosit sau Mi-af;cut plecere scriu sd este gtiinla botanica gi ierbii9i sper aceaste expedjlie istoria, in gi captivanta informativ;. sAvi se pari interesanta, s; sdturat fiutratat sd Siincdimi place fiu hEh 9i m-am ca un criminal. Steven Wishnia, ianuarie 2OO4 b

te" , ilu

'::'

ISTO CU RALA RIA LTU

Drahestdtu ln camera tntr-o transd sa ,,Russell hipnoticd,frrd sd;tie cdpdienjmiSulpricinuit
\

deplanta pe carernArnA i-o didusedz Pa;teii scdparc sa desub control.Stda acolodepimat, apatic,frrd ulagd, Si- celmai tragicpentnt o minte alburatd de drograra taroa.
Lenny ;ce, stampHelp out, 1960

h*
!

le acest narcotic ,,Persoanecareconsumd fumeazdfunzelz uscate plantei, careau efecul dz a-i innebuni ale complEt...Cadpradd acestui drog,iar sub influenyalui. . . deain maniaci dzmenpi, capabili sd ucidd sausdseimplice in oice formd dz uiolenyd asupra ahorperoane, folnsind.u-se de ceh mai silbaticecruzirni de frrd nici un simg rdspundzre rnorah,'
gful politiei LosAngeles, din Chades Jones, A. lntr-o scrisoare judecatorul catre canadian Emily MuDhy, 1922

r
rl

i
,

I
i-

nu .Oamenii Kcarali,, Stiuceai dzgnnd,"

8l6ckSabbath, ,SweetLeaf, l97l

f RA I LLt UC A i l A B t S l l l t lt

IARBA VENTRABILA ITATE LINANTICH CANABISU

pentruprimadatdin istorie Taiwan, in Canabisul atestat este in urmi cu aproximativ 8000 de ani i.Hr.,fiind descoperite de decorate impletituri fibrede c6nep5. cu fragmente ceramice folosirea canabisului Primamenliune scrisi, careconsemneazi de dreptmedicament, dateazidin Chinaanului2737 ?.Hr., pe vremea impdratului ShenNung
n S"ren Nung, gu', legendar; f I rrparatului 5 scitti * ln secaluli.Ht., I ,storia s-a candbi5Jlui. atribLit canabis I oentru adedu ,,boboc;..de ginsengului, efedrei a in cortuiinchise inhatau 9i descoperirea 9i ti runut Ghidul prinlumea sau ceaiului cofeinizat. consurnate rnodexcesiv fac s, ,,vezl in te demofi"sausd,,comunici spiritele". cu principala Canabisul constituia materie prirna pentru productia fibredin China de

ierburilor, transmis a lungul de veacurilor, $i a fostfolosit pentru primei fabricarea (ma)pentru recomanda canabisul constF colide hartie secolul i.Hr.Ceva in I mai patie, crampe menstruale reumatism, in secolul d.Hr., tarziu, ll chirurgul chine: 9i lnt-o ullerioamenimai,.drstrati". editie ca oar; se menlioneaza semintele HuaT'ofolosea dreptalesle/ic liertur; o de hagilcu vin. in Inoia, r canabisul folosea med se pentru iltra in rranse . r, Fi religioase a Textul sacru despre,,gtiinla farmecelor", Atha\a Veda,scrisintreanii 2000 ti 1400i.Hr.,descria canabisul pe una ca diltre pla.ltele care,,ne e|bereaza nell de nigte". Indienii cunoiteau canabisul sub trei lorme- bna4e. baulJr;lacuta o dil lapte, iarbe. zahS'. ti mirooeniiiEant nuci
rr| statuetd din brcnz inlSlifendu.lpe Shiva Nalataja. zeul hindutilor, considerct descope ritotu I

din ,,bobocii" frunzele veri;9i chalas, $i r69ina hasisul care sau suntfolosite 9l aziin viatareligioasi sociala. gi Legenda spune zeulhindusilor, ca Shiva,,,St;panul bhangului",descoperit a canabisul ir gi muntiiHirralaya I-aadus India. in

ti !ir i l l rtLruP :Li

In mileniul dinaintea nagierii Crislui tos,canabisul r;spandise AsiaCense in ra l a si : n E ur ooa.c r r :i , n ri b ' a rb o i 1 .c S u

mormantul fetede 14 anicare unei se presupune a muritla nagtere, jurul ca in

a n u l u3 9 0 i .H r. i (la In EvulMediu. nomad insetat sange propriu) haiisul resoandit s-a de care 9i musulmana, probabil fjind adus a lr; Lpel;rmLrire no'dice Mari Neg.e. in lumea ale deosebire alcool, de priflii inhalatori canabis din India. Spre canasunt de atestali documentar. jurulanului in 440 i.Hr., grec istoricul Herodot scria dupe c;, inmormant sciliiridicau cortmic ri, un if;untrulc;ruiaeraun cercde pietre inrogite foc. ,,Ace9tia seminle in iau de canepa, strecoara cort 9i arunc, in se peste pietrele seminlele incinse. Seminteleincep indaHsAfumege, emanand un abJ'oe carenu-lpoate intrece o baie nici de aburi Grecia. din Scitilor place le atat de mult,incaturlA placere." de Aceasta o.actici, impreuni alleritualuri cu srristre de inmormantare regal;, s-auconfirmatin 7929, candun arheolog sovietic a gesitseminle intr-unmormant. carbonizate Probabil sciliiardeau ce de ,,bobocii" cairepA, pe urmalor ramanand de doar semintele. Vecinii tracii, lor, ardeau canabis focurile tabdra. in de practica Pelange inha16rii, au scilii :at lumiiii cuvantul S-a ,,canabis". preqenell suplsca vechiul cuvant evreiesc in saokanehbosm, tradus Biblie drept calamus trcstiede zahdt,at ti de sau Exisugi argumente contra, 'aptcanabisul. :'rest L. Abel,in catlea Maijuana.Primii :2 000 de anl,susline fiinddescris cA qeneh :. Jn condiment dulce, arfi mai r.grabe zaherul. 1993,in lsrael, in s-au pentru prima ::scoperit dat; intr-un sit :'-:o ogicurmeconservate hagig de in bisulnu este explicit interzis Coran. in Se spune Haidar, cA fondatorui sectei islamice a sufililor, descoperit 1155mancand l-a in din frunzele ,,plante unei dansatoare". in orice caz,cu rnaibinede un secol inainte, numitlbnWahshiyah un medic avertrz; grosolan, perico pe exagerand asupra elor planH. Egiptul le aceasti in care aduce segr;dina colului Xlll-lea, al Cafour Cairo din eralocul favorit consumatorilor al de hagis.
tn tr e a n l lz5 l st 1l 16 s-a tncercat de

* Miniatur; indiane din secolul al XVlll-lea infe!$6nd lachii carc prepad gania si b;ututa din canabis nunitd bhang.

1I

T KA I L Ll Ll tUUA I{A B IJUL l

drog, fiindaplitreiori suprimarea acestui pedepse cum ar fi execulia cate drastice, gi celorcareo cultivau scoaterea dintilor celorcarre consumau. Toateau eguat.

in Egipt. 1971 au fostdescoperite Etio in pia narghilele utilizate, caredateaziaprodin ximativ 1320.in secolul XVll-lea, al hotentolii, bogimanii zululiidin Africa d ii Sudfumaudag",uneori pipefAcute din

Exista un trecut inv;luitin legenda al li consumului hagig: de legenda,,hagiginilor", mu9uroaie pdmant. din de Populatia conbashilangedevenit, rezboinica. adeplii ucigagi conducitorului ai razboinic golezE a din dar Hasan-lbn-Sabah. mairasp6nditi, Cea versiune aceea este ti maispectaculoase al in careHasan folosea hatli, fecioare dinsecolul XIX-lea, se de biitinagii bashilange pana vinovati crimi erauobligal sAfumeze ingropaF de imbrdcate sumar figuranli ii p6na la gatin nisipstropit sange jur-?mpre- canabis cu de candleginau. jur, pentru induce viitorilor viziuin Europa, romanGalen a adepfi medicul pentruugurarea gi Conform recomanda canabisul neaparadrsuluia datoriei eroice. gl legende, hagig etimologia dd cwandurerii limitarea llatulenlei. Romanii, acestei vikingii9i galiicultivau care fi canepi pentru tului ,,asasin", poate insi derivat $i din cuventul arabhassas ,,aucide"Hagiapare, asemenea, multedintre de in lul povesjile 1001de nopli -,,Nuti-e din
* Hooka[ naratrilea tndilionald turceasci. in EvulMediu,hatitut s-afispSnditln lumea

pacifiste dupi ce a inceputsA idolatrizeze german riamba.Contotm unui explorator

produclia haineli de frenghie, in de iar EvulMediu,in ltaliaa inceputproductia la scari largea librelordin cSnepi.in oricecaz,existeputinereferinte istoria in europeane despre folosirea in cenepii alte decatobtinerea fibre.Se pare scopuri de totugicAvrejitoarelefoloseau ritualur. o in dreptpentru carePapaInocenliu Vlll-le? al a declarat-o fiind sataniciln 1484. ca pengi din Polonia Rusia foloseau o TAranii tru calmarea durerilor dintigi a dureride lor nagterii. secolul XVI-lea, docts in al un de cabinet evreu, Da Garcia Orta,care practica portugheza medicina colonia in Goa,descria gi efectele bfiangulul notac: eralolositaii de coloniiti.in 1680, cepilanul englez vasThomas de Bowrey a
!* Nu exis5 nici o dovadd

de sa ruiinetie,mancatorule ha9i9, dormi gol pl9ca$i cu scula leapani?" gi Tot in EvulMediucanabisul ajunge pe coa*a de est a Africii,adusfie din India,de c;tre negustorii anbi, fie din

cd rcmanii funau canabis, inse iI cuftivau pentu oblinerea de fibft textile ,i-l foloseau ln medicini.

l Sl 0RI l U l T l J ]]]l tAi l

povestit au bautbhargin India. cum Unul dintre marinarii gi-atinutcapul lui intrun palru ore,in timpce alt., borcan timp de inchipuiau suntimpdrali". ce ,,i9i Dupd cucerirea LumiiNoide c;tre spap nioli,in secolul XVI-lea, teritoriile ocu al

in din Virginia fosttrimisd labricile a de pentru vasedin NewEngland. ThosfoarA masJeffersonsprijinit a cultivarea iar ei, lui Washinginsemn;rile jurnalul George djn seminatd la ton din 1765-,,canepa groapa gi noroioasi lenga mlagtin;", apoi

pate inceput se canepa a aproape irnediat cultivarea cripticul apucat separe ,,s-au in de camprea canabisului. cultivati Chile, 1545, masculine ceafeminini... Era in pentruproductia franghie velaturi de 9i necesare armatei marinei spaniole din 9i poate fi fostadusA Mexic in colonii, se s, ii tarziu" facparte dejadin folclorul fumaWashington cultiva torilorr snse,,George milta,ftatel".insa esteputin probabil,
s* Cultivatorut de cAnepa eeoqe WashinEton. Notaliile din jumalul lui WashinEton desprc sepa a ma scuIi lor cle rate de notalii despte innuieEa tulpinilot in tu, ardend ce o cultiva pentru fibre.

pr n 1530,de unuldintre nici conchistado'ii deoarece exisHaproape o dovadi nu pentru pe canabis lul Hernan Codez, numele Pedro lui ci vestici; consumau care rut In a li high at'li fost preamulli inaintede uuaoraoo. 135u,conlorm Ernest guvernatorul in Abel, Mexicului ordonal i-a 1800. Acest fapt se va schimba cateva l-i Cuadrado partenerului sb reducd decenii. sau li produclia, incepusera deoarece,,bagtinalii plantele pentrualtceva s; foloseascA 9i decetpentrusfoar;".Altii speculeazA ca odate c ooiceiul a fumaiarbd venit de a de maurb a fuma de spaniolii, la tradilia kif in stilulnordafrican. Exista dovezi sclaviiimportali ca din Angola adus in Allii au canabisul Brazilia. argumenteaz; estemai probabil porca ca pentru fibre9i tughezji fi adusplanta s; africani fi inceput furneze. ar s-o ca sclavii maconha Orasul de Janeiro inlerzis Rio a in 1830,pedepsindu-j treizilede cu pringi fumeaza. pe sclavii inchisoare ca Ljnite, in Statele canepa textila culera putin de tlvata Virginia 1611,la mai in in pfimei ageziri :rlc an de la intemeierea lost nevoie trermanente Jamestown. la A a autoritile cevamunca convingere de nu :llorbritanice, deoarece erala fel de r.ofitabila o productie tutun.Cea ca de de r ma'epadedin produclia c6neoa

..)

iRilI t i] t l l

1i8r5ti

I,ESTUL HIGH AJUNGE

a Egiptul exista nu nici un fel de Dali vina pe Napoleon! 1798 c6ndNapoleon invadat In pentru localde a fumaha9i9. Napoleon alcool soldalii agac; acegtia preluat sii, au obiceiul a de a incercat si-l interziciin 1800,insi cu acelagi succes li altetentative prohibilie ca niscaiva hasis ierbii.Treioameni $tiint; ataiatiarmatei franceze aduscu ei in Franta au de pentruexperimente. se facece prin 1830 hagigul egiptean bucura o popularitate se de A;a fumau,,pentru distractie". cresc6ndi 16ndul in care-l tinerilor portulMarsiliei, din
paradisartiBaudelaire scriain Les peste lumeca tcleis: ,,ha9igul intinde se d;rdpA o glazuri fermecata", ,,Provincii perspective nate,orizonturi indepertate, a urbane albitede lividitatea sc6rboas; de unei Juduni luminate c,ldura sau la incheia densS soarelui apus."Totugi, a paradisul putea gesitnunai fi el, daca ar intr-olingure gelatin, de verde, nimeni n-armaimunci, atuncj trdiacea am 9i

francez I n anii 1840,psihologul I fAcea I Jacques-Joseph Moreau cercetiri pe in despre efectele carele aveahagigul psivindecarea depresiei 1nstrmularea si holei.Dr. Moreau intemeiat asema de nea,,club Hashischins", grupde des un scriitori lunarintr-un carese intalneau din hotel,cendva elegant, acumdecAzut pentru cona Cartrerul al Parisului, Latrn
* Soldaliilui Napoleon

suma pasuverde haiil numita din o

in Eurcpa dupdinvazia Egiptuluidin 1798.

DiminealA Dupi". de dawamesk. Grupul organizat Theophile ,,groaznica de pe Gerard Nerval, in Marea Britanie Sta Dup; 1940, Gautier includea ii de 9i din erau Alexandre Dumas, teleUnitepreparatele canabis folosite in medicina clasic6, in cea Si li utilizdri erauamuBaudelaire experimental;. Unele Charles gi Honor6 zante.Scriitorul american Hugh Fitz de Victor Hugo, Balzac, Balzac degi prefera obicei de doars, observe. NIaitarziu,poetul Ludlow, autorulcaiii The Hasheesh marfadintr-odrogherie. Eater, procura igi Asemeni Baudelaire, lui a experimentat Pe atatextazul, li cogmarul. la 1880 cat in de selnfiinlasere ,,saloanele hagig"

Arthur Rimbaud va pentru NewYork alteoraledin Stalele le Ul si folosi hagigul panze pe violet drapen viziunile decorate exotic cu a cEuta 9i din carele provoca ornamentale m;rgele. in a simGanjajarnaicane fost introdusa ,,dereglarea lurilor". indieni contractat State catremuncitorii de

r i , L i ,i ,

,- , i

C[,,tr"/ 1.1;,1 p.,;o L Ji,,

Dup; ce a mancatun degetde past5de hasi9,Thophile GaLrtier avea haJucinalil de paietestralucitoare $i 'amestecuri carpe murdare,de iiguri umane ii anicu fiale", lnse ,,doarumorll bln le dezvau a ghearele asculitesi dinfii iaio$i...ca se'mi mormeiein urechezeflemelede ca nu-mi mai aduc aminte, care insa atuncl mi se pAreau foartespirituale".

talacultufala Americii culoare, fost a de a epicentrul curentuluilazz jive al anilol & '30. Exista intreag; o retea a9a-zise de anerede cear". apartamente lJmi']a cu ,,r colorate difuz5, unde - denu,,viperele" 9i mirerezultate guieratul se auzea din ce atunci candtrageau joint ascultau din muzic;la patefon. jazzului, Totii fanii indiferent culoade reapielii, agreau egala in n'rAsura marijuana. Pentru tenar munci un pe tor evreu carec6gtiga dolari 8 sSpt;mane timpull\y'arii in \

sclaviei 1838.in Mexic, in --3, abolirea din --:; revolutia 7910,La Cuca?cha -'a . a .,La ya cucaracha, cucaracha, no la porque tiene, porque : -:le caminar, no (Gandacul que ': ia, rnarijuana fumar." -- :!ate merge pentru nu aremarica nnul armatei tArani lui Pancho de a

Depresii, amintegte igi ,,vipera" Bernie Brightrnan cartea in lui LarrySlotman ReefetMadness, o minunatd sear; de sambat;costa pentr!biletul 10 centi de metrou,20 centiintrarea de in

. t*

\:4 i

Savoy Ballroom Harlem drn si I jur ,: . a ef um at . ) in ulan u l u 1 9 0 0 , i 25 de cenlipentru jointuri. trei { , , . i ulde masiv Statele in Ulite pri'l La petrecerile Brighton din : ::'-:di!l imigranlilor mexicani Texas Beach, in Brooklyn, spunea el, , : -arinarilor aducmarijuana care din de ,,cincizeci tipi isi pasau : s America Centrali. 1916a fost jointuri... in Puteati vA s5 -' p fl . i r-' aot ur a s oldali i o rl o ri c ad rn imaglnali scen;ca c o :'.-."a i L ) m ar m ar ijuan la .rb a p ri n s a a astain 19397" :: : - l: portul Neworleans, unde a
':' _ _ :ti )-.l a mr'n .i t^ri i ' a ft^ tt naor i < i dA i n e rn :n<ir r no

' :

:-7Lr. aroa a roSIpe var In antl Lldrpm di- NFWYork.capi -- -

' ' :

:''

.G czp tta l a

:. : .

.'

aA
De a

. -.,:,..a

16 FRTITLI CANIBISUL I\ITU

IARBA LU D RACU I MARIJUAN PROHIBITIA

mariiuana, muride ar hidosFrankenstein aflafali in fali cu monstrul s-ar ,,Dacimonstrul pentruNarcotice, 1937. Propaganda frici", tuna HarryAnslinger, gefulBiroului Federal in pareridicolS lui infricogitoare a astizi,insi alimentatide rasism de puritanism, dus la 9i prohibilia canabisului SUA9i apoiin lumea in intreagd.

r* Hary Anslin$eL teful pentu BirouluiFedetal Narcotice, declarctcd a narijuanaestemult mai lnspdimen$loare decAt Frcn kenstei in prcpaganda n, de Ercizarc din anjj '30.

care nrimele tArimoderne au interzis populatia I canabisul majoritar; aveau de de culoare, insi puterea detinuta o era minoritate de formatidin albi:Africa Sud gi Jamaica l9l I, apoio colonie britain gi nici in 1913.l\4area Britanie Noua pe zeelandd adaugat au canabisul lista narcoticelor ilegale anii'20. in

prohibitia marijuanei in Statele Unite, a undeerafumata inceput sudli sud-est, in 0e rmrgft)nlr neSn mexrcanr. uralul texan 9r de graniF El Pasoa scos-o ataralegi in ln in 1914,urmat Calilornia 1915, de in Texas 19199i Louisiana 1924.Un ln studiu f;cut in 1931-1932 randul in soldin concluziona dalilor americani Panama, cdfumdtorii iarbierau,,inapoiali de mintal psihopafi", ..nus-a pututdemonstra gi inse nici un eJect deteriorare de mintalA sau provocat fumatulde marijuana" fizicA de campania impotriva canabisului s-a prinanii'30. Editorul ziardin incins unui vreas; vA pot Colorado in 1936: ,,A9 scria poate aretace faceo micAflgara maricu juanaunuiadintrerezidentii nogtri degenerali vorbitori spanioli". Trustul pres, de de Hearst combetea ful de virulent: la ,,Fatala recunoscuta cu trebuie ca tigarir marijuana un DROG treMORTAL copiiiamericani 9i buiePROTEJATI EL". 1936,18 DE in stateau scosiarba ataralegii. in Harry Anslinger fostTn J, a fruntea (intr-un atacului. Rasist ambilios, raport

\t!I

|]tItR t-

7il,*l'

J.op* *quo,,o

.,

dupace vorfi traitpldcerea ademenitoare de a linein guri iointul unuibarbat negru. de de ,,Studenlii culoare la Universitatea petrec din l\,4innesota impreun; studente cu (albe) fumand atrigandu-le simpatia cu li poveltidespre persecutia rasial;",nota el. ,,Rezultatul sarcina." este omologul canadian, siu Emily l\,4ur F. judec,toare phy,o feministd rasista, dar proaste a produs multe mai articole antrasiatice antimarijuana pseudonimul sub ii laneyCanuk. Canada ad;ugat a canape listanarcoticelor prohibite bisul in 1923,cu caliva inainte ani de-a existat fi once semnalare l-arfi fumatcineva. ca In tYJl. OUpa OeTDaIere raO loa{e pid, in Congres, Statele Unite promulau gal MarirLana Act,o taxap.ohibrtivd Tax

lVaimulte filmeauexploatat printre fica, carcMa huana:Ihe WeedWith Roots in Hell, Assassin youth, cel nraicuof 9i
* Mlzerle tl ,,orEii biare": poster pentru

noscut, Reete/Madress,in Reefer Madness, grup liceeni un de absurd morali de (care grospuneau adesea ,Dumnezeule, zav, mami") afund6 se lntr-un abisdesex, suicid, nebuiie crime dupa fumeaza ce 5i peFonaje maijuana. dintre lJnul seamena leit cu VictorLincata. Totu;i,ink-ofazS care dmasdnecenzura$, drogat 9ofrLrl accidenteaza mortal un behan scap, nepedepsit,

with Rootsin Hell.

* Drumulspreprchibile a fosl preEelit poverli de degrcaze senzalionale

pentru grame canade 100 dolari 30 de bis.Legea a interzis nu utilizarea mediin cin;, insAcanabisulfostindepirtat a din

din 1934igidescria dintre unul informatorl ca fiind un ,,negrotei corcit"), fostun a oli ialinveTJnat prohib'tiei a"i, 20 $i a' ir marijuana diveGe rn .r( riticat articole, in ca Asasinul ce din i937, Marijuana: tineretll. Campania negativa inclus9i povesti a cum -angeroase, ar fi ceaa luivictorLincata, odatd tanar sdndtos, de mai ,,un Florida, ti-a care din ;'rba tacut" Tampa, !c s famllia un topor 1933,dupA cu in ce :evenrse.,jalnic de innebunit" la lumade (defapt,polilia Tampa t!l de,,muggles" din pe intr a lncercat interneze Lincata un se-l inainte fumeze iarbA). ospiciu sA O a U rPm;desinvocaU Ansl.nger de eraaceea fetele ca albevorfi distruse
I

IE TRAITLT CANTSISUL MtU

in farmocopeea american; 1941. l\,4ulli oameni, mai cel notabil fiindinfocatul activist pentru canepii, Jack cultivarea Herer, crezut prohibilia au c, marijuanei a fostaltceva nu a decat conspiraliecorpoo privind ralieiHearst-DuPont

in cartea TheEmpercr sa WearsNo C/othes, JackHereramintette chiarc; anticiDuPont, compania chimicale, de pase Marihuana Actin raportul Tax sau anual 1937.exprimandu-9i din ingrijorareaca taxele,,arputea transformate ti intr-uninstrument caresa fo4ezeaccep. tareaideilor foartenoi de reorganizare gi social,". industriala insaeslemultmai plauzibil in anii'30 vegnica nemulluca programele mirelegata de sociale regu9i lamentele a{aceri in impuse programul de pentrucorporaNew Dealsa Ji fosttipici liile mari. JackHerer susline, asemenea, de cA Andrew [,4ellon Pittsburg din bancherul unchiul solieilui Anslinger secretarul 9i gi geJul intre Trezoreriei, carefusese lui la 19309i 1932- ar fj luatparte complotca ,,principal su+inator financiar" al lui DuPont. orice in caz,istoricli nu gisescnjcj o dovadA legeturilor dintre a producator DuPont Mellon. principal Ca 9i de explozibili Alialilor timpulPrimului al in ii Rdzboi Mondial, DuPont mergea lui suficient binepe contpropriu. de Pentru larasuficient puritana o de pentru intenice 1919 alcoolul cel in a mairespandit recrealional lumea drog din prejudecAti pentru vestid 9i cu suficiente a iimitarestrictiile imigrare evreilor de a promulga pentru legi $i italienilor a 9i opiuimpotriva chinezilor,fostugor a ca New + Ptimarul Yorkului,
Fiorcllo La Guadia, a cerui conisie din 1944 a denitizat poveiti le prchib ilion iste hoffot desprc naijuana.

rW
:W
Alitut fitnului Reefel * Madnest filnul de grcazd desprc jahi din anii '30, carc a devenit unul dintrc favoite pentru consun atuii din anii '70.

eliminarea canepii comdin petitia lernnul folosit in cu jndustria precum gi hartiei, impotriva concurenlei cu fabricantii fibresintetice. de Acestlucruesteinsa pulin probabil. poate magnatul presa Se ca de William Randolph Hearst fi avutinvessa tilii substanliale exploatarile forestiere, in insaziarele n-auavutniciodatir lui nevoie in de vreunmotivpentru trambila public a amenintirile ale de diabolice timpurilor, la Spania 1898,la comunigti 1948. in in

ln 1937 se scoau in afara egii o sub stant; necunoscuti care fuseseutllizata in principal gi rnai d spretuI i imigranti de mexicani afro-arnerican si . in 1 94 4, !n stud iucer utde pr im ar ul \ew Y o'l^ u , fio rp lo Ld G Lddia d r ee u vat faptul cA publicitatea despre,,efecte e catastrofice" marij!anelera,.nefonale dat;"; iarbanu dddeadependenh,r-r! nu condLrcea heroinA, eta a cauzaa a crim nalitaliisi nu efa vandlta ado escent io r Asta nu i a stric aiplan! f ie ui A ns ing er,carein an ii 19 50 inc ; m ai
atud r.rtL(aLd avat. )

, \ - '\

(tt '1| rl

!/.4t

t? l

,1l. I tl 'e':

t
Jtt.: contti

atnt

tt) | t\et
/

1,1
"l

| - L la,t

,.sl i ,' ..t i l 't'ti .

si l tnat:,r

F u m a tud e iarba devenlo tradti prl ntre a t nrLr?eniodat;cu centi retide c i eratl l fl ml l Lrpri ni fe zee ,,vi pere acomoa' bl ) a zzd r a .r i'2A si 30, c;nd sL.r paniasunetele pLan. de tobes tromple in m de boogre,,Daca am tr,i toti a ie de nrut ca N4atusa memora noastra fi plin, de frLrnruseteacil em, ar 9 de i Lou d u r ao ie r ila mani uana".spunea s A rnrstrong ografri MaxJones. bi ui Va o o d nrl r_enl a, d LA . ro F \4uE E p. dt V a a'o, p r ln tr e r imel e nl r-unl l ng r r de nrel od despre p pri i rnanj l rana, ntre d care IexasIea P arl ya l l l B enny Wh e nI Ge tLotr,tGet H l gh aE e Fl 2gerad, i Go o d m a s arhcl foscLrtumn a fLrnS i orl l of mari l uana n efaj azzul u n de d , Drcanetl abaut a reeferfive feet lonE Ihe niEhty nezz but nat toa strcng Yaull be high but nat fat lang lf youJea vipel mezz" s relerala joiniLrfi vendutede N,4ezz e Mezzrow, clariun ,.[.4ighiy fet st carea ucratcu LoulsArmstrong S dneyEecket.,,1\,4arijLrana cA i rid S pe un mlzician in sferecu adev,rat m:iastre , scria N,lezzrow. ,,Auzitotu trebue.'C hi ar9i H enryA nsl i nger d n tr o d a t: s auziasa cLrm credea c, m a r ijL r a n afaceape cantarei de j azzcapabi sa c:nte ma mul tenote. ii s, cLr pr Astan u ' a i mp edrcat tna dosare ,.sl specti rnarl j uana', ntre de D s A i nl ca feAr m st rong !ke E l l i ngton D i zzyGl l espe. rmstrong, emntati n i 1 9 3 1 p e n tru a fl mal nrarl uanan parcarea c; ufui cl ubdi n LosA ngel es pertr! arb6. arestata a fost prima celebrilaie a! C;n te cel edespremanj Lrana i nceput sa i ntre i n decl i n dupa p r o lr lb e ,.The l vl an thetea man", pl angea neva n 1945 i nsi got t G se c i ca fta r e t d ej azz a! conti nl atsa pufi i e.l \,j al co X scri ai n autobi ografa rn rnarj uana'. sa :.in fe caretrup, ce pLrl i numatal edi n nr!2cl enifurneaza l L ain ceputLrl l or'40 I i nd !n smecheras esceni n H arl em, 4a af ado d N co m fi nanta trL.rpe. I !rna! pri n tara,van' care z:fd!-l e nari l uana. veamoi ntundi n N e!,v ,,A i Y ork, expl el . .N i menini codatA a rnaial zi t ca n . dc !n deal er amb! ant de nrarl !ana.'

legile la Drept urmare, cond!ce herolnb. federale aspr in acelasi s-au t an. fe de nger a Lltirnamogten lasata Ansl fo st Conv entLlnic a N a tu n i o rU n i te ia care as!pra Drogurilor 1961,untratat din s, venzarea e cerea semnatarior interzica (o'vertie ' . \dpd -n"rijLdne. Aceasu '. a a . i obc r acc lee In p o l r,d g a l o e ls chiar :aril intfucat propunea si eradl ul :aTea u nonmedicalcanabisu in Ltzu a r rrnatorii de an . 25

Duke EllingtonGGn1a extren): muzicjeniilui au toresislraiSweeil\4ariuana Browf. Louis,4rmsilong (snga): o vipeti .levob6.

20 FRtTlE tU CfimBlSUl t

'60 ANII EIGHT I|IGH MILES

Canabisul fost un ingredient a al in esenlial boemiei masi din anii '60. larbas-a risp6ndit peste strecurindu-se culturale politice timpului, si ale cu tot, odatecu rebeliunile numea total asupra manifestirile ceeace poetulradical a hippieJohnSinclair ,,asaltul provocate LSDale lui JimmyHendrix funkyflash$ culturii":sinesteziife intre blues, de anarhie amplificate, anarhigtii francezi careproclamau realist cereimposibilul" ,,Fii li politianewyorkezi timpulrevoltelor Stonewall, din 1969. bit6ile dintretravestiti in Si
a I a inceputuri fostun grupde scriitori, I l- cunoscuti taziu ca the 8eats,ce mai au sfidatdiscretculturarigidaheterosexualdti comunistofob; americane din lnsemna anii'50, in care,,drog" orice demon din lui depravat bestiarul Harry Anslinger, Artigtiicarese revendicau stilului unora JackKerouac, ca gi AllenGinsberg Lawrence erau fumaFerlinghetti mendri pentru tori de iarbA, folosind-o Manifestoto End the Brlgdown,Gingsberg denunFprchibilia marijuanei fiind ,,barca de in bard"9i o metoda ,,sp;lare mas, a punand opozilie in creierelor", ,,modelul de sensibilitate linigiti" al fumatorilor marocani kil cu imagistica a ,,viode TV lenleiamericane delirante acopera ce lumea". a definitiarbaca fiind un cataEl pentru un lizator o,,noua congtiinia", sfant primitivism renAscut, sd lupteimpocare a triva complexitdtii a puteriidistructive ii

,,Regate * JackKercuac. aleco/ate stelulecolomte cu int-unjoint lnrcurct."

prin versif icatieispontane lumiimoderne, riturireligioase stimularea jazzbop, ca poezia africane intruchipate jazz & tock'n'rc|1. de in stilulde jazz Asemenea muzicii a anilor'30, a Mexico CiU Blues lui Kerouac. Ginsberg alli literali 9i post-8eat Sinclair Detroit, in d.a.lew in Cleveland 9i N.4ichael Aldrichin Buffalo, coloana N.Y.- au constituit grup a vertebralt primului pentru legalizarea din ierbii in fondat SUA,LeMar, in First 1964.in 1965, culturamuziciirocka popularizat iarbain randul maselor anii'60. BobDylan in i-a grupuluiBeatles pe membrii convins s; pentru prima fumeze dati in 1964,iar efectele s-aulAcutsimliterapidin muzica maicomplex5 mainuantatS pieselor a 9i de pe albumul Rubber Soui.Odatd ce gi culturahedonisu tinereasc; surf & lock'n'roll din genercIia baby boom s-a

praghez ideea contracontopit filosofia renunfare cu de extaticA guvernul de 9i a generaliei 9i cu idea Beat isrnul dreptu- culiurA tocmai care incepuse se si pentru pace rilorcivile miicarilor ale in mai dezvolte Cehia. saptamena O Si vremii, rasar o no(a subcJ a t tLra"rppie, marijuana LSD-ul fiindcorebiile de ei 9i a conitiinlei". Cantece ugor ,,expansiune codate despre dtogutiau ajunsin Top40: EiEht miles Higha trupei TheBirds, WhiteRabbit la Jefferson de Aifplane, RainyDay Waman#12 and #35 a lui BobDylan, reffenul cu ametit nazal care Si polilia Chicago tarziu, din snopeFte in bataie grupde hippie un radicaligti, in fatasediului demonstranli Conventiei Dernocratice,direct, in pe postul nalional televiziune. de Pe2 octombrie, N,4exic, in armata masacreaz; de protestaiari sute chiarin timpuldesfagur;rii Jocu

iJ'rdeamndtoat, lumea sedrogheze: rilor ca sa Olimpice. must RezJliat-, al acestor real manifestan ,,everybodY getstofed". Prin1967,cultura hippie avea enclave pe intreg a teritoriul Statelor Unite fostun in expansiunedistrictul in Haight Ashbury amattezboicultural. Richard Nixon, ales pregedinte roiemb'ie din SanFrancisco, Lower East Side din in 1968,simooliza NewYork Notting din Londra. Hill ii Hipiofii europeni interesali religiile de estice cel;torit au spreIndia Nepal, si gi descoperind charas magazinele de hasis Katmand!. din 1968a fostanulapocalipsei. 31 Pe rnartie, razboiul Vietnam cand din ajunsese pentru pace a un punct mortsi migcirile erau crqtere,pregedintele in Lyndon B. .lohnsonanunlat nu va ma intra a c, in . \,4a.t,1 Cinci mai " saalegerior. ,,ile r6r,/iu. Luther King este asasinat spulberand ilugi pe ziile credinta drepturi in civile bazate nonviolenl;, in cartierele negri iar de se declangeaza revolte. lunamai,Franla ln e pe punctul a fi cuprinsa o revolulie, de de arlo'i .ird u- relan-de studerti radrca i<t. deologi anarhisti membri sindisi de catcareaproape au reuiit sa rastoarne ca guvernul francez. august, 1n Uniunea Sovieticainvadeaz; Cehoslovacia spulberAnd practicat cu falaumana" de ,,socialismul nu latura,,nu tan;r;, nu saracA, colorata" latLra poporLlLi pes'eau, a a.]er'ca.: mai gi careura,,fatAlAii comunigti drogali" 9i feminist,", cum ar spune sau ,,miscarea Nixon, tr;s;turietnice ,,lcu iterse]".

Pofiligtii inhab un erup de stu nli,,consun atori" de * in tinpul unui rcid inainte de ldsarcanoptii. 1968. Slony Brook, New Yotk.

* qob Dytan, cet cate i-a indrunat pe Bealles-isprc canabi s, pozea mi sterios za cu a chitad bass Fender.

t
rf " iiit i i t t. "!.

pefiruposesie marijuana de persoane de Un doi de 9i LSD. an maitarziu, profesori

*J

la Sloly B'ook licJt zece le de inchiau z pentru soare sfidarea cu4ii,refuzand si la unui daca ';5punda intrebarea procLror anumiti studenti consumau droguri. Edgar J. gefulFBI al caruiprogram Hoover, secret, pacif COINTELPRO, migc,rile iste sabota pentru drepturile civililor, indemnat 9i 9i-a lacheii aresteze sa fumetorii canabis de care aveau convingeri st6nga. Michr de in gan,John managerul trupei l\,4C5, Sinclair, protestul a Cl-isingura a c6ntat care oe prin'rit cago 1968,a noud de in din ani chisoare 1969pentru -a dal dou; in c; joirLJri polrtist acoperire. Activis unu sub tul de culoare Texas otis Johnson din Lee primit de ani pentru a pasat a 30 un ci joint practic -in ,,venzate" 1968.(Ambii au tosteliberafi inceputul la anilor'70). Nu toatalumea care fumamarijuana eraimpotriva razboiului. Soldafii Viet din narn descoperit localA, au iarba extrera de puternlc5. Denis Peron, recrut caregi-a un inceput cariera cel maiagresiv ca dealer din SanFrancisco doar900 de gfame cu de iarb;vietnamezi 1970,este in doar unuidin multimea veterani au de care

a
I
:,;. Jinny Hend x: .,Puryle haze is in my btain" (Mintea nLe sceldat; intro ceaF

.';t John Lennon:arestarca penttu iatbi $i palitica sa ndica16aptoapece au dus la depottarea lui din Statele

larba o lint; evidenta. 1968, in era in California avutloc 50 000 de ares' au tAri,majoritatea pentru delinefea unor

adusmarijuana acasi,fiindun factor pentru patrunderea lmportant acesteia in sudu sl in zorele rurale Statelor ale Unite. Atufcicandarmata cedat, 1968,mii a in

cantit;lineinsemnate marijuana. Pe de re uillizator trecut schimb heroina au in la 1 7 i a n u a ri1 9 6 8 ,i a o ra5 a .m .,aproape a:a a 'carte eftn,. e - ::i r' i bre 1969,N i xon l ansat 2 0 0 d e o o l i l i s a u l a c u l-' ta a t- a:' r a . .. nn/i .nmc(ul toarele Unve.statlStolyBrooYork- Lnde estrmd .; decanu ::-: -l . [i ayi . ^rn^ni nn"-l o

s l u d e n fu me d r: d rb e s .r. r'.:-- . . ti i

a -.' .':a .cntroleze fiecare magina, -

tl t'r

Li - t| ]R i l ta :

provocand in blocale monumentaletrafjc puternic fo4and ce au afectat come4ul, dac; traficanlii devin; profesioniiti si voiau supravietuiasce, creat penusi o $i a 'ie de iaroa i-airpins pe uniis, treacd ce frent a alledroguri. Odal;ce idealismul a contraculturii transformat urA9i sa in orsperare, tabuul fali de heroina eros-a pentru de la extreme: dat,in special cei rockfoarte bogate amerelii de slarurie ii rlppiede pe strad,.,,Expansiunea consiiintei disp;rut a odat;cu Lyndon B. istorica lo-l-sor...si nu a'e nicio valoare faptu c, distrugerea impreun; a venit cu Nlxon", in scriaHunter Thompson Fea. S.
. r Lvdt'ItrE 'tr LaJ YcEo.,

)tarurih

pop atestale penlru potesie

Printrcmuzicienii rock ridicaiide politiepentruposesie num66lohn de se Lennon9i GeorgeHarrisonde la Beatles,the GreatfulDead,ca $i Bfian JonesSi Keith Richards la RollingStones. de Richads,care a pimit un an pentruca a lesatoameni$ fumezela el acasa, fost elitrat de inchisoare a dupa ce lhe l,ms din Lond6 a criticat condamnarea intr-un editoial sa . au,nit Cine calcd un flutute cu malina?. Charls Neville, de Ia legendara trupa NevilleBrcthe6 din New Orleans fostinchistfei aniin vestitalnchia penhu doua iointuri. RockyErickson, soareAngoladin Louisiana solistul principaal irupei depsycrede/rc-ealage 13th FloorElevatols Austin, I the din Texas,a pait-o probabilcel mai l5u: arestatpentru posesia unui joint in pentrucrininali nebuni. 1967, a ptrecut ani intr-o inchisoare tfei

in texan,cu 85 de grame 1965,se incnminasingur nu platea taxa. Admidac,

Sfarsitul deceniuluicunoscut extifl- nistratia a o Nixon contraatacat the a cu Act Cere razboiului a impotriva canabisului Controlled Substances in 1970,care ,{ at n iegt. lyby, uufiea 0 In )uprema a inierzis categoric iarba declarand nu ca : lec arat neconstitutionala Marihuana TaxActdin 1937,9i astapentru c; prins granila Leary, la ?rocatul Timothy valida". Franta are,,nici utilitate o medicalA gi Marea Britanie adoptat similare legi au i n 1 9 7 0ti 1 9 7 1.

lncendii in Washington lui :,a; asasinarca Martin --!.et King Jr. in aprilie :,.58.

f R r T t t l rl a I l i

i ,l ,

AN ' 70 II I|ANZAREA DE MARIJUANA INMASA

,\, \ v

in anii '70 marijuana evolueazi la statutul drogde ghetou, de de consumat anumite de minoritilicu obiceiuri produs boeme, spreun gi agreat consumat mase. de DesiBob Dylan cinta in anii '60 ,,everybody get stoned", must consumul iarb; devine obicei de un rispanditabiain anii '70. Pdrea oricine, la chelnerite odrasle presedinti, ci de la de de la baschetbaligti conductori tren,mai tregea c6ndin candcateun tum. la de din Conform pe unorsondaje pen; realizate esantioane reprezentative, prin 1978 unul din saseamericani v6rste peste12 ani fuma micar o dat6pe an. cu de
generatie a crescut alegdrd nsen n irtaga pecoperta \-/tee din arb6 albJmu Pi"h Ji Floyd DarkSide theMoon.Magazinele of cu pentru prin accesonr fumat impraltrate malluri corer.ializau pent'u bile de ligiri sauprpe, 'a
ll

(imagini postere colorate pozitiisexuale, c! cateuna pentru fiecare semnzodiacal). Comedienii impetimilidupecanabis, Cheech and Chongsi-aupromovat filmul Up in Snokeu sloganul intralila filmul ,,Nu

\*

MichiEan,1973. Sesiunede apins pipe Ia Bashdin AnnAhot. Auto' rifili le locale n i csoraseri

inttunirca anuald Hash

deja pedeapsapentru delinerca cle canabis la numat a $ tncadtn l9/2.

rici, fabncale oLcat a arr,i, p;na cele de oin eslanejLnatr: . In I9l4 se tanseaza sta rev guriesenele plastic la bor roiu-sergeriu, fumatorilor iarb6- H/b, tmes -, care din de (,,FumeazA impreune tricouri cu imprimate cea dupetrei ani atingev6nzari 500 000 de de maitaremarfa fumeaza gi columbiana") exemplare unar.
O piala atat de vastareLesir;o aproviz onare rasiva si consistenta. mr !i traDaca ficanti anli'60 erauamatorj-hipiolii din din HaightAshbury surferii sud!l Califor din ii nleifaceaucate'oplimbare weekend!ri in oentru se aproviziora cateva d Lilograme cJ din Meric , in anii'70 importul iarba de devineprofesionist: operaliuni sofisticate ce incarceturi mai multetonecu aduceaLr de avionLsaucu vaporul. ,,fuist;dou; lipLr oe ka'ranti: ceicareau nevoie un stivLrtor de si ce carenu necesita ceva"se umflain asa -0.1 Eorqade. oe_e caneleonrcJ conkaban disv Jrnalistcare a 'ondat revrsta Hh llmes si care, 1978,sesinucide. in

Aparnolsurse aprovizionareman de cu juana, unde maialesColumbia Jamaica, si incepese se cultive arbamult rnai tare decat ceamexicane. Schimb;rile pe piat; deterde min; cretteride prel semnificative, nu care ilsd pe lirreni.EL11:to'ii desc-raleard a-eri o'spussa pl;reasaa chra'sr40 $ car eraLJ pentruaproape de gramde iarbbco urn 30 biana bunacalitate, de decat dea 15 $ pe $ in de o sacoga iarbedubioasa ,,sceldate" pentru centari mult.in anii mai coca-cola a '/0 incepe se dervolte piatapent'Jcu sa o ihainosc6tori rai rarrente betsoarelp cJ cd; varietatea columblane Santa N4arta andeze, Gold$islnserni//a mexicanb ca$, care de numaipreluri prlmamana. de impuneau Primii cares-a! apucat p anteze sa seminte oblinute marijuana casaau fostvechrl din de hipiotlcarese retregeau tare in California la sau in nord-vestul StaielorUnitesi nepotii prlmilor contrabandi$i Sud. dln O metod; de contraband, aceeaa erc L-ri !n ,,vas! mam6", anLrme: vasde mari !i in tone d mensiuni, careincbpeaLr de cana-

pentruca, in cazulin careuna dintrenavele mai mici ar fi fost prinsaori nevoite 9i sa abandoneze incerceiura, mai mareparte cea a narfr.si a.Jnga adepo5t p'ooeme la l;r; Alli co rL'abandrsti oo,snJiau piloreTF sA avioane elice cu vechi hodorogite, tipu si de DC-3sau P-38, folosindpistede aterizare r!dlmentare, blneascunse peninsula dar in columbian6 Guajira. Legendaru impodator britanic,HowardMarksa folosiimetoda mamr" pentrua introduce Scolia in ,,vasului 15 tonede marfe columbiane, din Europa iar in Sldtele unitea transpodat vaporL, cu mdi multeincirceturide catejumAtate tona de asc,nsein caoine anufonate Jne rmae ale ginareformafiide rock. odatAcu cresterea n!men-rlui consumade t0 ide drbaa c.eSc-t ntm.rJ de oameni st pentru respectabili, carier;, de caremilltau lega ira'eanarirJanei. rala Orgarildtra Natio pentruN/arijuana, de Reformare Legllor a NORLIVI, fondate 1970. Pede alta este in parte, Canada, DainCommlssion in Le pedepsei penrecomanda diminlarea r.r det_ere drbas, aTpnoaea de cu nLnar iuu oe S. ion sra Shaffer, numite Nixon de pentr!studierea legilor , \ ry ?.. |

J:\

b s, ancoraa !n lerm,de regula Florida d in Sud,iar echipajul transfera inc;rcatura

Aceaste metode era maimlci maliutl. 9i de multo mesura precautie

i -"

Richard Nixon, tatAl ..|azboiuIui drogutilof . in 1971, Nixonii declad sefului seu de cabinet cA , fiecale ticdlos carc ?.iliteazapentru legalizarca aatituanei esteevrcu".

t*

Multiplele fe,teale

maestruui contta ndi st I ba Howa/cl Marks.Cel nai nate inpoftator de hasls din Marca B tanie in anii '70 Si '80 aveade aseme nea mai multe nune,

marijuanei undiscurs I977. intr din legalizaremarijuanei eraa tceva a nu decat Oevolutie similara locin olanda, are unde uncomplot israelt, ignorat recomand6rile sedeschide primul a maSardehagri 19/2. n in comislei. poflda in acestui lucru, 1974 din Guvernul aici de scoate sublncriminare de perain 1977,11 state, printre senuposesianu care canab in 1976, sll ingadulnd a mirSCaliforn gi NewYork, grane a nai muhdecrnci atata vreme ut. c6t ,,dezincrimipedeapsa pentnl lzatoii semanifestau neazd" marijuana, reducand nu dezagreabil. Jamaica posesia cantiti!micila nivelul pedeapsa 18 lunipentru de lnei elimina de detinerea amenzi autobuz. de de iarb;,careprinsese mrejele pe in sale larba incepe fiefumatifaligin multe sA remarcabilii reggae soligti Bunny Wailer 9i locun publice, a es:r timpul nai corcertelor Toots Hibbert. rock, majoritatea f!mitoriiorcredeau c; ii aceasta safielegalizata avea mai curand, ales ca studentii drept, la mariamatori iarbe, de incep migreze sfera poliricA. sa spre Tribuna iul dinAlaska posesie declara legea impotriva de marijuana neconstitutionale, drept cu pentru Totugi, State Unite in e aresturile posesia marijuana, nu depigeau de care 120000in 1969, atin8 varful 400 000 de
l n Tl ecate otn l 9l J an pana l n L9/6, Y ana

privind mariiuana, uziona 1972ce conc in legle fecut mut r6uconsumatorilor au mai si soc etalidec6t drogul insine.Numai c6 N'ron. eraLorvirs toata care ci niscarea de

ftgs
!-i;

argune4t- inca o'eptul intnilate la ca ca al Preied oersoanei. rtFe linrry Carter sori.ini rr aturarea Jnio.pera pertru posesia sancl e

spre siargjtul uluisitualia seco ameninfa s, devin;destul tulbure. de At6ta vreme cat

rz r* . * t

E-

! 1-

f--a lE .C ,-:-

g contrabandadrogur const le tuiauo afacere ce iuseserA invitatl desert,,s; in vad, marfa". de milioane dolari, de aceastiperspectiva a atras multime naivide genul,,nam pus o de F;1d pe L1 otslo n vata n ea-.pJsroecaDatuiaa, al caror scopfinalerasa a bA iarbz gi berechet se-! castige baniiu$or. minalii Cr de randinceps, pop! ezepeisajLr, lar,,rezul latele de!in( ur\a pred b F". dup; .L-r .: cl Howardl\,4ark noteaze autoblografia in sa, lr4t. Nice:,,mrlt ptea multb violenlesi cnr peste450 zime".AllenLong,care importase de tonede-a ungu unuideceniu, incepuse hip cu traficuin randul otlor din medlul academical l\,4ichiganuiar rnaitarziu u, aiunse .-oane./r. 5e5a 'dc, oarene dl" cL ga rgslen or g naridin Florida Sud,dar exilali, de care
'.. Festivalele rock, ca acesta din Isleof Wiehl, Matea Britanie, din 1970, an6 cet de putenica devenise cantracultu ra in anii '60 - ,i c; ar fi putut deveni o pialS i','ensd.

Cocala alJnge \p 8p1e'a sa r7e7e ,.hipoi il sie",clase super e oare canabisului. ale n ciudasuportulLri verbal lui Cader al pentr!decrim izare, na administratia apro sa guvernut v zrona mexrcan paraquat, cLr un erbcid letal, pleman pentnt fi careataca i, a peste impr;stlat plantaliie canabls. de Foade putine iarba contaminate, nu deloc, dace a ajunspe p ata Statelor l.lnite,inse consuma torlierauinluriati speriati. 1979,canc sl in Ppler p.o-oecrini Bou.ne. rsr,,erL Carter co lu na izarein politicadrogurilor fost acuzatca a a tras cocaind o petrecere la NORML,oficiaii aceste organizatli au reulitsa-lapere. n! Bourne a dat demis iar usile s a, Casei be A pentru s au inchis miscarea decrimina de i zarePentru lrmdtorli de ani.niciun stat 23 n a decriminalizat iarba. inirucatvarsta consumatorilor canabis de panda copiide 12-13 ani care a sc6zLrt furnau iarb;,9io statistica 1978spunea 10% din ca din liceeni parinfii erauhEh zllnic, iritali a! inceplt si oan;zeze campanii antima.ijuana, concentrendu pe magazinele accesorir se cu

ar fifost capabili sai aseclr buzaumflat,, pentrir apoisa-lia a banimerunii chiar ca si se-l ameninle moartea, pretextul cu slb ca tocmaiel ar fl fost trasi pe sfoara.lmplicarea in afacerinu tocmailegale fi pututfi fatala ar lnor naivi.Exista mullimede povesji o despre tineridealeri care,p ecand Arizona in dup; profituri -1afl- oe bundd.eptate. pentruca in nord-vest iaba se d6dea toptanul, cu aproape jumatatede kilogramla numai85 $, incat plrteaiscoateun profitde vreo40 $ la 30 de grd-ne ia'ba . du drspirutfAri urFredup6 d.

pentru fumat. Legile adoptate 1979-1980 in impotriva pentru accesoriilor droguri au

mutrlatafacerea headshop-urilor. ., -:

: ] iRAI I I II , 1 [ C A 1 1 [ B I S U I U

OTULPINA DE SINSEMILLA GANJA SIREGGAE

, Daci ai folosit vreodate expresia sau ,,iarb5" ,,spliff" ariti ci ai influenle reggae. o alti formi de arti Nici nu se impleteste de mult cu mariiuana. asa

l-ie c6 esleAayalui Bob Marley, I Slnsernl//a Black lui Uhuru i loue sau Marijuana lui Linval Thompson, a simbolulesteun rastaman codjle cu dread careexpir,un norurialde fum in timp ce fredoneazA imn pentruZeulierbii un (Jah)pe ritm de bas9i tobe.,,Cend fumez mariiuana, di fiori,fioriputernici", imi
* Unhstafaian ili line gdinaln timp ce funezd ur' spliff.Oarcascu/tase Kentucky Skank

rezidenli insi utilizarea ganjaeste de spune antropocultural", ,,impAmantenita logulBarry Chevannes. indeajuns Era de pentru guvernul r;spandita colonial ca britanic o intezica 1913,iarcercein sA t,rile recente indic, faptulci aproape jumitate dintrebirbati 9i cam o gesime dintre femeile peste aniau fumat de 15 cel pulino data. in l\4iFarea rasta inceput anii'30, a ndscut; zionismul negru, amestecand din ideea exildin Vechiul de Testament cu viziunea Marcus lui Garvey reintoarde cerein Africa.A adoptat canabisul ca simbol, inlelepciunii" folosite de ,,iarba jamaicani, gasind vizionarij spirituali (,,lati, dasuslinere Biblier in Facerea ve toatdiarbacarefacesiimanti")ii Apo(,,...9i pomului frunzele la calipsa slujesc vindecarea neamurilor"). DeFi fost batjocorite mulli au de jamaicani, ganjacat 9i rasta9l-au a$t gesit niga industria muzical; in o in exoansiunesfa$itul la anrlor'60. St'rdio One, locul nagtere muzicij de a reggae, printremuzicieni pentruc; era popular

spunea Cei Thompson. maimullijamaicaninu sunttipi cu codile dread care pufaie sprff-uri rastafarienii reprezinta o minoritate cadrul 2,6 milioane de in celor

o sa iarbe", cumii ,,aco puteai fumezi sp u -ea ar . i; r et - l acA -d ya L l o r.l l c Hor e cediiReggae Muslc, Lloyd Bradley. ..Oa-nen .a vindacolo vor oenlrL stica potf ca vorg6sistarea vit; pentrlr mu' '70, terne zice." a mijoculanilof Pe e 'asta e'du ,river<dlp lVplod /egarze/t d pe a lui Peter Tosha ajuns oculI in .larnaica 1975.(Tosh inregistrat in a melod la treianidupece a fostbatut a panala esinde politie tlmplrl in une

j l n a n i i' 8 0 , publ i cuamai can s-a indreptai mas5 in e spre stiluri de reggae cu ritmde dans ostentativ sexual, iJ'rs; meodille despre larba contlnuat au se apara, la UndetMi Sleng de Teng lui a Wavne Smi l l d , 1985. d R edft^ 2 -' S s te 'C ao l d r 1996s B aomD l ai tat-l J r. K e l yd i n 2 001.U n D Jobscur numi t
R"n ( in g Dr e a d d 5 -l pl ,,dl poal F (el -a

b ne atitudinea culturii reggae atunci cAnd a scos varanti a meodieilu Llnva o

Bob Ma ey: ,Scuati me cat ini aprind splifl-ul".

Gzi pentu ganja). Thompsonr GodlLovel,4atijuana. Oh, -fl - er t aie b. ies t e i d e n rSmu /.a . ev n rl d a J : v pr 5urD' oodoc e lma In l l J e n si . genudub,versiuni tat de arbbeste in strumentale remixate reggae, de adaptate pe-t'usil e de dans soLnd-sy,l"m c. oe l a sfi rs ir Ll r or 60. A L zn d c a l p c -lc d1 ritmul simplificat fragmente vocale crip9i puternlc g ticei pierdute ecou, in basu .l e i o s lobplp pil\ drpl a o In te rs rta te si am ',steo as ; . os " i, ; . dp o a p F ; p o r s d r c mlrogi fumulde sp/ilfiesind boxe. din lniluenla rastafar anismuJui reggae in a coincis p6trufderea cu in acest!la gi Europa State llfite - perlung,iarba e s denuntarea ulu ,,shitstem ", suna fa.niliar? 7912,filr-lul Hatdet in fhe They pe Come infetiseaze limmy C iff ca pe il un dealer fugar ganja, de ercr in afaraegii.Bobl\,4arley si The Wailers inceput fac; discuri au se pielei careseadresau internatiojan' fa l e . mlgr aniii r aica n n di f,,1areatanieau furnizat Br un fondde fanipentru feggae sufio.t da l,ro ^antr ) I rt-oa .i

re punK-ro cKe r.

,l''.:,1l1:', . ::la [Rfitlt utL'cau{Btti]l

AN '80 ll REPRESIUNE SIREGENERARE

aYuttff, e revolritis de Anii '80 au fost o perioad;grea pntiu1'rmiierrii marijuana.,,A UJ;lter:, iln aliiilial culturali ronservatoare. nrin'riiRdzacrr!Dr+gutiX*l', 5-a itlbila J$h:1 Gesrgqgu*h i. &driinisii:tiix din politicaaniitlrogde v;rf Lliii tiinpi.ripr*se+iniliLri de extrerni dreapti a pres*riinieliiiF*nald iieagar a ei*claratrizboi tlssten;i;; arilti'[iii' iiiiLutiinifu:r nacit!lte si g;n,et impotrivadrepturilcrhornosexualiior"
A vdro La avdrgarda 1il alivel. ,/iloru-.

,t

garl;. Patru marine blocat au rltelede ele trafc dinCaraibe. actiun a fostca in Rezultatul acestof

de s ColLrmbia, corne4ul droguri a orieftat (theCampaign eraTnai detrecut ugor cocaind, care Against l\,4ariiuana spre CA[/P peste gfaniusi maiprofitabllb iarba. decat p de Planting), impotrivaanUril campania (crack) a poitieputer' Atunci defurnat cand cocaina de marjuana,trimls a echlpaje I n , n ama l e| ,,li .n g rr. d " rra l dl d"d 1 cu nordul ficandraiduri e lcoD Californiei, suspectl de terele spargend ceLor ugie si
n clrltivare. Jamaica, guvetnL]| conseT/alor de e suslinut State

\e w " o k u ,i . F -d op G uiani,adnrinistralla 9i-aconcentrat Regan poiriLa o lor drogur peerddr. pd nd iLane. f1 p ' i -o r,

e iil odat ghetouridin mari ofage in e exp 1985 86, a apirut!n nouvalde politle mi itarizat: s au in;sprit egle. Pedeapsa i era c!lt m nimapentru vatoride iarba de
. r c ld I p ' l r L 1 0 0 d e o l d l l o . i d o r o c d pennlteaLl de durie exagerate coniiscare polltiel configte masife sau o cas; se o jointin ea. dacagasea singur un larbaa fost plrsala gramad:cu he le roinaii cocaina categoria in ,,droguri p o o a rn u . gal"- ..Spr "rd nan a.ouFi da Nancy,iar cei ce spuneaLt ul Reagan, ed .o.ioerd r , - e l " g L 'l o d a d p . o . i "

I / ./'

Unite,a es in 1980 dLrpA campanie o ex

tro n .la !i roar.ic;

I
I
l -l
,

so a trimis datipentru c e a a rd e a mpuride

Un polilist rnilitar ,'ex/ca, cij'ii.ejle sac/ cu nariiuana intro bazi a avietiei,nt 1986, ul nand ca aceasta ne sa arse bau rcvenduh?).

talli, complci a bandeorcarese ornorau pentrucontrolLrl u comeltc nou feciproc cocaina. Teste airtdrog,caredetectau e marjuanamult mai usordecatcocaina au larg r:spandite. sau herolna, devenlt

ideea potfolosi f5r; oamerilor La ,,drogu/i" se-9i distrug6 viata. i1 timpul at deceniulJi inUmp insa s-au dou, lucruri au datsperanl;. care Provizille gi locul dinJamaica Columbia decimate, fiind Cullora fostluatde cultivarea domestica. ploioas, Pacificului de tivatorii zona din a pentrdu il ' o'd-vesl cal,to'it Algarisran a aduce seminte Cannabis de indica,specii pentru marpotrivite in soarecultivare lipsa
Vestitele elicopterc * negre, c1utend n aij uana

lui tropical. in ai doilea rand, olanda in $i intr-un mandru Ronald Reagan plgat s-a pentru ar;ta devotarnentul borcan a-9i pentru cauz;. Adm'nis Enlorcerrent lr 1989,Drog (Administrafia Controlul pentru Drotration s au rdspandit ca'enelele, cu candbaru'i au biscvasilegale. Cultivatorii acolo de inceput folosesca s; tehnica hidroponicA pentru furniza a iarba caienelelor. Pela jumdtatea cultivator aniJor'80,

din Statele Unite, Canada Olanda f,ceau gurilor) incercat desfiinteze revistele a s, 9i prin schi^lburi 5em,nte incepeau de, de si de Green despre marijuana ,,0peration (0peratiunea mii Verde), volte de noivariet,ti. Schimburile de Negustorul i\4erchant" Frau .;';loase cuL produse radSciri iarba de mai cu raiduri magaziJ'rele in organizand in I de gr;din;rii cArora sef;ceareclanra HM clientii acestora. reviste !rmarind 9i ins, lips Iimes a supravietuit, Slrsem///a Bennu.Iaruldrogurilor SuA,William dln (mai autosuficient tarziu nett,un moralist autorul c;4ii fhe Bookof Virtues) un }i ocaziocartofor vicios, suslinea utilizarea c; decai estemaidistructive naldde canabis le de deoarecedA dependenta cocain6, turaldecat e^cesele [inanciare contra ale dinanii'70. insacombinatia dintre bandei calitatea bunb represlunea acerba ma mai 9i a dusla cregterea dramatid prelufilor. a in anii'80, cu 40$ saucu 50$ puteai cumpara de grame nord-estul 28 in SUA in Pana 1990,abia maiajungeau iti acegti gi mult banipentru grame, nu peste 12 timpplteaicump;ra doar grame. 6

.ll.&f* ^...&r-d----

]:

FRATTLI CANASISUI MtU

LTU CU RA CAFENELELOR OLANDEZE

Cafenelele canabis Olanda, careoriceadultpoate$ intregi si comande cu din in marijuana hagig meniuca gi cum ar comanda biuturi intr-unbar,sunt unice sau din o iar in lume.V6nzarea maximcincigrameunui clientestetolerat;oficial, astizi tara are de gi cam 800 de cafenele, servind de varietSli mii de carese adreseazi turigtilor localnicilor, iarbi ti ,,hasj"pe muzicdtechno,reggae rock clasic. gi
rintre se numdriGreenhouse, ele Global Chillage Lucky Mothers din ti un Si a deschis hotelde l$ pe noapte care un neoficial, camera, avea dealer gi ca hippie centre comunitare Cluburi pancarte pe aveau Melkweg Pamdiso li Ja Nee" carescria,,Roken - Dealing (Fumat - Vanzare Nu). Da Prima cafenea, lvellow Yellow, fost a paresita in deschisd 1972intr-obrutArie Bruining prietenii ii locuitd Wemard de sai li gaF ca a fostpictat5 arate un submarin sd A bencu hublouri. fosturmatide Rusland

n I

Amsterdam, SensiSmileCaJe Rotterdin damgi lanlul WillieWortel Haarlem. din Acestea vandde asemenea mancare, cum sunt,,tostis", sandviguri grdtar, de la ti obicei gi o mas;de biliard fotba au sau Scena canabisuluiin Amsterdam s-a dezvoltat contracultura din anilor'60,cend a un grupnumitProvos propus oragul ca sAcumpere de biciclete mii albepentru ca oricine se poati plimbagratis. 1969, $ in

opu i:onuot
LoomPttl't'

un moditicat in 1974 9i Bulldog, sex-shop doifoiti membri Provos, Kees gi cu rogii, 1975, in Hoekert djncartierul felinare principiile functionar Robert Jasper Grootveld, fondatLowlans Acestea stabilit au au (Compania iarba T,an- cafenelelor: droguri fari violenF"-. Weed tari, Company de a ,JAra lorde Jos), vanzand 000 de plante 30 cuvernul olandez decriminalizat a cacu (cam35 cenli), gulden l bucata in de cultivate nabisul 1976.Consumul heroina guvernul decis tolein casalor plutitoare. fiindin cregtere. a cd Invadata un sfert milion tude de de pe rittr hipoie an la inceputul anilor'70 ei libertinism social-pragmatic. Amsterdamul tolerat a fumatul liber halit in de parcul principal oragului, Vondelpark, al posesiei rarea cafenelelor nepedepsirea ii va uneicantitilimaimicide 30 grame tari. de ceade droguri Lainceput, cafenelele vind u maimult insain ti'rp au evoluat haligde imoort,
.{f in fala caterelelsmokey din Amstedam, din cele unul aprcximativ de locui 8OO de undepoli sdcumpei ti sdfumezileEalcanabis.

pietei droguri de slabe Olanda aplicat a canabisului traditionalul ducela separarea

I
'l i l l - :. !;,i ,

sprecultivarea locale dezvoltati anii'80. in Bruining asociat un culiivator s-a arne cu refugiat numitOldEd pentru o rican de in culturA slrsem//a 1980si a fondat Lowlands Seed Company (Compania seminte Tariorde de a prima Jos), con]panie seminle, de impreunb Kees cu Hoekert. Pene in

pe trimite copiila dealerii droguri de tari Cultivarea r,meneilegale, in genera lnsi politia ochii"la proviziile din ,,inchide ..Aceasta ,,spate". toleranla'ace siste ca mulsi functioneze", declara oficial un al politiei Haarlem pentru din revista frayel and Leisure 2OA0. in pen Separe politica tolerantA cd de

t*

Unde poti gasi o cafenea?

I995, iarba cultivat, Olanda, in a l\,4ajoritatea olan,,neder tru canabis funclionat. hagigul vanzari. dezilor consum; care wiet",dep,gea ca heroine acum au pan; la inpeste de ani,iar adolescenfii Regulile remas au incerte 35 din ceputul anilor'90, c5ndguvernul 9i-a f;re anuflatpolitica ,,AHOJG": recam; fir; droguri fer; deranjarea tari, linigtii publice nu mairnultde 500 de grame 9i Olanda fumeaze canabis pulindecat mai semeriior bntarrci ame/icaniIotusi. saJ ca 9i in restulEuropei Vest,exista de o

Tepot ajuta acestehd4i, ghiduti Fi c54i de vizlfi.

HEMP CITY

cultur,rave, r;spandita, consularg a in local. Regulile crescut asernerea muluide Ecstasy. orice au de n caz,guvernul permisd pentru varsta fumatde la 16 la olandez tindespredesfiintarea culturilor reducerea 18 ani- ceea I-afecutpe Nolvan ce num6ru de cafenele, ui mai 9i proprietarul Willie WorteL, a es i n ord.pl e gl ani ta. Schaik, antului de Lnde rdg al mai pentru sa sr';ng6pel:lii prorest ld o;rinli. dp de ales,,turi9ti droguri" Germania din carese teTnealr aceasta ii va ce iege si Franta.

at ',

--S
L;
ii; :

tll|tU 34 FRATtU CfiltEtSUt

IARBAPREZENT IN
Canabisul ocupi un loc ciudatin lumea azi. Milioane oameni de de il fumeazipeste ins; nu existi o culturi comun6. Multedin lirile tot, Europei vestice uneledin America insi Latini l-audecriminalizat, 9i nu existi nici o tari in carepoate cultivatgi vAndut Sialcoolul, fi ca
-.^_!ril :

--tlt ,l

congtientjzati, dur reprimate; insi tripeste couride genul,,L4ariJuana: 1 miliard de d'ogali" in suntvandute toatelocurile unde adun;turigti, s-ainregistrat dar se gi un numar record aresturilor la al de sfargitul a anilor'90. mareparte poli0 ticienilor recunosc au ,,experimentat" cA canabis, practic unulnu spune nici insi ce estein regulS oamenii fie lesati ca se si I consume legal. prohibilionismului Dupemania din geneanii 80, iarba reintrat curentul in a ral la inceputul anilof'90. A fostserbdtoritdde vanzari de importante discuri hip hop;uniisuslin declinul cir criminalit,!ii din anii '90 se datoreaz, faptuluic:l ghetouri devenjt tinerii din au dezgustali pielei de carnajul caracteristic de cocaini gi au trecutla.b/r/rt-uri alcoolde fergi

n Statele Unite, utjlizarea estelarg sa

legalizat medicinale, aldst mai marijuana california 1996.Nevada, in ultimul stat in careposesia marijuana considede era ratA ir o automat delict, decriminalizat un in 2001.in orice caz,alegatorii din'acest in de statau respins 2002 iniliativa a posesia maxim de grame. legaliza a 85 Cumrizboiulintetitimpotriva droguau rilora continuat, excesele devenit du reros evidente. suburbiile Los de in din fermierul Donald Scott Angeles, american polilia a fostucisin 1992 de carec;uta plante canabis de inexistente fapt de tanjeau configte s,-i terenuldin varful muntelui. Oklahoma, Foster, in Will tatAl de a a suferind adrita treicopii, fostcondamnat 93 de ani de?nchisoare 1997 la in pentru avea gi de plante cA aproape 70 plantule subsol. in Num,rul celor aflali in

,. ...t ' i*.r - ,. " -.

ilchrsori a multiplicat, s depbtind mili2 peste primul eiti candidat oane anul2OOO. unele in in state, $enta1ie. Clinton, pentrudroincarcerati la pregedinlie nSscut Al Doilea 90% din oamenii dupi gurieraunegri latino-americani, sau ti s-a constatat maimulliafro-americani ci erauin pugc;riidecatin licee.Au iegitla ivealS probleme ca majore,,profilarea gi rasialA" poliliei ,,condusul a maginii in timpde e$tinegru".

Rezboi agitalie camin Mondial, sternit a pania 1992 canda recunoscut a ce din fumatmarijuana, a ins5,,nu trasin piept". prohibitiei rev,Migcarea s-a impotriva in din talizat anii'90. Alegatoril opt stateau votatlegicareau

i ri l ? i tu l Ll q;i ;

-edicindl;sdua.esta Raidur ile 1999di no rA s e l T l l i a , iI ler,/ ^rarijuana din uu ce Texas. "ruimprica ma.ijJa-a, penl'upose.ie. desr iluslrcd,/a od" erii Vancouverul a.e geografic rasismul razboiului antidrog. 46 ceteva cafenele undeiarba este fumata de oameni, aproape afroarnericani, toli au fostacuzali vanzarea cantiteli de unor micide cocain:, maimultiau fostcon 9i darnnali peste de anlinchisoare. la 60 l\,4ajoritatea foste iberalidupdce o au saug;tite- deglnu vandut, deschis. Columbia BritaCanada in special 9i ric; s a delasat expodator sfe's ca a l-l pb4i in anior '90. Cutoate acestea, multe aleSralelor UnilF, oaneni [umea/iia.oe
* Lacuilotii din Tulia, in

2000. prctesteazd fata in acuzata demonstrat erain oklahoma, ieftin;mexicane, sevinde 40$ a ci care cu Cangresului inpotiva insce pre pentr!30 de grame Texas. a 480 de km distanta, momentul in in Astazi, StanAtihr rasistelegatede drotlnsei vanzbrl. Ofiterul acoperire sub o care teleUnite in principal pial; trietajatS Eui din otasul lot. Conen au pentru pe 6nd asuprapretinsului a pusIa caledescinderea fusese concemarijuana, primu locfllnd

post pentru d at dlntr-un anter in polilie or i n se l 6 c iune. Nimic toate din acesteaa facut n mare llcru pentru reduce a fumatul iarba. de preturilor ,,bobocii" Odat;cu cresterea pot pena de ceamaibun; calitate costa a 500$ 30 de grame s-ageneralizat -, cutivarea domestici, ajuiat;de proliferarea co -p a -r ilor s emnt es d e i mb u n a ta l i de reatehnologiei hidroponicede iluminat. 9i n afara Siaielor Unlte, e pentru leg mafjuana au mai felaxat oficial s sau ieoficjal ln maim!lte firi. in Europa de vest, unde canabisuldevenit a drogul obig- a l c J t Lr iit |- e1lo' a ri i 9 0 . S p a n i a in -r6spandite deschise, si Elvetia plantatli au si in t mp ce l\,4area Britanie, Belgia, Podrrgaia Siltalia legimaiugoare. umbia, au Co pentru devastat, razboale de cocainA a posesia maxirn grarne. legalizat a 20 ln Canada, undelegle au fostindepentru literatura ca ajLrns stricte de care ce utiJizarea secredea incurajeaze sau producerea ilegalb droguri fie inter de si zisi pAnA 1994,maimulte in cu4ijude' nu cetoregti afirrnat guvernul poate au ce

varietelie tivate apolurrneaz; cu acasd; importurile Canada in special din si din Columbia Britanic;; ceamexican;, Fi plebe.Comparativ berea, iarba cu echi valentul fi minlberariile ar traditionale, gi Heinekef Budweiser.

consun de cocaind de c1trc de Cuvematotul atunci Geoge W. Bush,cineva obseNa:..Elpoate fi ieftat pentru o nebuniea linerclii, daci ins' e fecutd lie copiii nottti, inseannd 1O0de ani

'l
r,

I
[]fll t6 FR ELT CAI{AstSUt

Guvernul Statelor Uniter;maneinflexibil. Esterelativ sigurselii un fumdtor de

pe dr. Joycelyn Elders 1994 pentruca in (9i a sugerat discutarea legalizArii a mas-

Education the marijuana clasa de mijlocie, 9i discret, turb;rii) a semnat Higher alb 9i ajutorul financiar insecultivatorii, de Act of 199& interzicand militantii fum;torii 9i pentru pentru pe strad;maitineri maiinchigi lederal studenlii condamnali la ti purt;torul Inamicul republican, sAu culoare foarte vulnerabilj. Hipiotii din droguri. sunt Michigan Crosslin Rolland Rohm, Tom 9i carelau infuriatpe procurorul pentru local cAau Iinutfestivalurile,,Hemp 9i Aid" lor Roast" tabara din Rainbo!, in ,,Roach cu Farm,au fost ucigiintr-oconfruntare polifia FBI statalA agenlii in 2001. 9i Lenny Bruce din Gluma comedianului in anii'60 c, ,,iarba fi legala zece va ani,
* oda6 tolennt orctut New'lorka aiunsin 2OO0 sAfac' raiclutiinpotiva posesoi de n ariiuan lor a.

NewiGingrich, a spus care ci de cuvant a ti high eta un semnca ,,era in timpul viu pedeapsa moartea cu facult5tii", propus a pentru de traficanlii mariiuana. anilor'90, erau 700 000 Pela sfa$itul pe in de arestari an pentrumarijuana Sta85% pentru teleUnite, carepeste din provindin posesie. zecime acestea din O NewYork City,unde temutul autorita9i rul primar Rudolph Giuliani declarat a ci principa16 a marijuana o prioritate este poliliei cadrul in cruciadei pentru sale de vjetii".(A reinviat asemenea ,,calitatea din care o lege timpulProhibitiei interzicea in dansul baruri). anul2000, aresturile in pentru de iarbain orag erauin medie 200 pe zi, iar 80'/"din ceiarestati afro erau Campania devenit a saulatino-americani. sub tragic,in acelmartie, candun politist l-a un acoperire, lange bar din centru, aflat pe intrebat gardianul Patrick Dorismond, programului, are daca care in afara era afar; cevaiarba v6nzare. draculLri de ,,leii A fostimpugde-aicil", saritDorismond. a cat mortal inciierarea a urmat. in care prezidentiala 2000 i-a din Campania Al Gore, adusin aren6pe vicepregedintele de in un fumator consecvent marijuana perioada carea fostjurnalistmilitarin in gi al Vietnam tan;r reporter uneipublicalii guvernatorului in Tennessee, impotriva W. condamnat din Texas, George Bush,

deoarece dintre cunoagte voi un oricare iarbeii care student dreptcaretumeaza la va deveni falsain senator" dovedit s-a anii'90. Clarence Thomas la Curtea de la Superioar; Justitie, de odat;student Yale, scria 2001 in fumetor iarbA, de medicinale. decizia impotriva marijuanei Clinton-Care-N-ain piept demis-o tras a

\I0R {]tU !IL]i!u :-

pentru sub alcoolului, conducere influenta carea evial i1 modrepelar rSspLnd; s; la intrebarile legate consumul co de de caind trecutul din sAu. Gore manis-a festat impotriva legalizbrii marijuanel medicinale, Bush, iar alespregedinte de Curtea Suprema, duso politicA a dura impotriva drogurilor. Agenfii federali facutraiduri au impotriva medicinalA cultivatorilormarijuana de din California, condamnandu-i Fi chiar p e n tr u de plant e. i n c e p u tJ ln u l u i la 20 a 2003, aresturile nivel la national dus au la inchidereazecide centre fabricare a de distribuire pipe; de comedianul ubitor 9i Tommy la de iarba Chong, 65 de ani,a primitnou; lunide inchisoare pentru c; pe vindea bonguri sticlA internet. de Statele Unite amenintat asemenea au de Canada si Jamaica sancliuni cu economice dac; inducesclegile. pro drogurior timpul Bush, din lui Jarul libilionistul fanalic lohnWalters, suslinea ca,,bobocii" Columbia din Britanica erau atAt plternici, incaldealerii schimbau ii de pe aceleagi cantiHtide cocaine. poate Se s; fi avutdreptate. Dupa de anide 30 poitici,,dure drogurile" maiacerbe, cu tot in costul cocainei scazuse doud cu treimi, timp ce prelulierbiia crescut inzecit. Nimeni gtieceva aduce nu viitorul, curr scria in$, nuvelistul jamaicano-american Michael Thelwell TheHarderThey in Come, e ,,larba vetnici. Lasa-i se ard, cempul putin;ploaie -

A,r-H"on f!*u"i
Gheto!riledin New York City, unde s-a nascuthip,hopulin anii '70, erau o lumein care iarbase g6seadii plin. de arb6",prostcamuflate in 'Magazine pungul e i arb; cu 5$ 9i 10$ di n spatel e de geamuri l or a lim e n Gr ,v l ndeau de antiglonl.Dealerii pe shade siriga! ,,Jointufi rulate,$asela prel de cinci, pe incercate", DJ-ii puneauin discotecimeladiifunk jan ca PeacePipe iar a lui B.T. ExDress Snokin CheebaCheebacenlatade Harlem'slJndefsi groundBand.Totuii, existauputire melodiirap cu referinle clare la iarM. la '90, oda$ cu lansarea treialbume Situatia schimbat inceputul s-a anilor a de embrionare Califomia sud. Acestea introdus din au termenul b/unt un de joint rulat intr-o foaied trabuc 9i au facut din plimbarea printr-o relaxatd hidropo'ricio emblemA hip,hoperului a hedonist afafalegii. in ddure de,,copaci" Pimulalbum altrupeiCyprcss Hill, lansatln1991, cuprindea titlurica Sloned is the Way of the Walk, Ljght Anothet si Sonething fu the Blunted. Ei au aparutpe coperta rcvisteiHM llmes la inceputulanului 1992, intr-unfumar impodant(dend instruclilni ln imagini pentru rulareaunui b/unt), si s-au grupuloiicialde rap al NORML. altoproclamat Alburnele ulterioare incl!s a! melodii ca HiE Fton the BonE, Spa* Anothet Ovl ,i Dr. creenthonb. in albumul lhe Chrorrc din 1992, Dr. Dre, fost membrual trupei de gangsta-rap N.W.A.(Nigga2 With Aititude),a mixat o melodieclasicade la Parliament-Funkadelic, melodie care da Si titlul albumului, schimband versuril ,,Makemy shit the chronic/ | want to get fucked up". lvelodia in Eitches-a/r't'srit s-a vandutin pestetrei milioane copii,ca tiDoggysty/e, de debutll d n 1993 al lui SnoopDoggyDogg,protejatul Dre. Pe cand Dre lui care se plimbaucuminli pe bulevardele crea melodi evocand din Srnecheri subulbiileLos Angelesului, amenint6nd sunetele plengicioase cu scoasede sintetizatorul pe maiinS,Snoop de spuneapovegii sangeroase despre viatade gangster, ling down ihe street,smokin'indo" ,,ro A umatun girintrcgdelaperi.Pinteei, grupul Channel Livecu Mad lzn, upthjs moming with the ysmingfor herb/ Wich loosens the nouns, {,,Woke up metaphoB, verbs"), Gangslancu TakeTwaand Pass colaborarea and dintre S Iomb of lhe Boam,cateate time de genul,dro", ,,hos" outkastii Ludacris, Si ,,pistachios".

I :#:n::ffJi'ffiJ,

Dogg Dt Drc snoo| DogcY li

INFORMATII BOTANICE
I

atunci cAnddm migrene,in care ,,Sunt unelemomente,

aSureasdam un pistol. E caSi cum creierul mi-ar fi zdrobit de un spdrgdtor gheayd. puVinarunci de Cel cdnd capuL" fumez iarbd nu mai simt c-osd-miexplodeze
pentflj I\,4arcy activist Duda, utilizarea marijuanei medicina, ln 2003

CANABISUL o planticufloridincategoria este angiospermelor, increng;turd a apdrut care in Cretaclc. o planudioicii,ceea inseamnd aredou; sexe, Este ce ci unicaprinfaptul c6inglobeazd o intreaga categorie substanle nu segdsesc nicio altdplant;. de care in probabil Este originare AsiaCentrald a fostcultivat5 oameni celpulin5 000 din de de 9i pentru de ani, la inceput fibreFi apoipentru efectele narcotice medicinale. Planta Fi produce psihoactivd (THC), substanla chimica numitd tetrahidrocanabjnol careeste concentraE ales florile mai in femelelor. Pand relativ recent, aproape varietalile toate narcotice plantei ale cresteaulatjtudini la ei Cultivareapentru in Statele fibre Canada Europa ldsat mostenire Unite, a ca si canepa silbatice de exemplu cdnepa pe 9afr1,irite KeniucXy. de din Secolul a XX producatoare canabis, cunoscut adeviratirevolulie industria o in de candcultivatorii clandestiniincruci;at deiarbd petotmapamondul au soiuri de imbuniitetindu-9i continuu metodele a produce maiputernice, maibogate vegetaliemaitimpurii de cele cele in gi plante, gridini ilegale, in aflate celemaimulteori in interiorul de cbsetor.

. r f i t i t Li i .l tL ]D i ti E l l i t

ANATOMIA PLANIECANABIS DE UNEI

alb ,,Dela ridicini la foi!5",de Ia primulgermen careiesedin sdmanlA Ia perisorii bogati THCcareimpodobesc in inflorescentele cea mai buni de plantei canabis 9i felulin carecultivatorii calitate, anatomia de ii manipuleazi capriciile ii determiniacesteia destinul. -

stadiu vialaplantei. din 9t Primul RADACTNA PRtNctPALA ieseprima care din s5m6nl5. HIPOCOTILUL primapartea tulpinii este pdmentului. carerdsare deasupra COTILEDOANELE primele sunt frunze aleplantulei, apar doue ce ca ovale mici.
S AM ANIA vARF UL RAo AcT NtI

PR I[AELE R U N Z E F

PRIMELE FRUNZE ADEVARATE sunt reprezentate a douapercche de de frunze,primele frunze margini cu zimtate, obiceisimple. de

I
plantele mascule mai FRUNZELE sunt PALMATE Sunt "iil'Deobicei inaltedecatcelefemele. Spredeose' frunzele inferioare cresc care plantele spreextenor, birede ce crede majoritatea, mascule continsi eleTHC- doarc; FLORILE STAMINE CU mult maiputindecetinflorescentele Au niite saculeli polen cu pentru femele, special desrrseml//a. ce va fi eliberat in cele TULPINA coaj; se extrag Din fibre, iar miezul lemnos folosit maeste ca pimi;, de exemplu conshuctii. teie in NODURILE Locurile undecresc de pe principala. ramuri tulpina INTERNoDI,JRILE de tulpinA P;rtile dintre noduri. PETIOLURILE Tulpinitele f runzelor. FRUNZELE Frunzele tipicedecanabis au cincipanA $apte la foliole, insa pot unele s5ajung; 11. la a fertiliza femelele.
IN T ER N OD

aoBoc

INTERNOD

MA S CU L

sunt + Femelele celemai pretuite de cultivatorii canabis, de deoarece florilelor - ,,bobocii" suntcele p,4i ale plantei. mai potente DacS sunt polenizate masculi prode vor duceseminfei dacanu, vor creqte inflorescente seminle, fera cunoscutesub numele s,nseDr'l/a, Primul MUGURII FLORALI semn de inflorire un indicator esenlial li plantei. al sexului INFLORESCENTE Ciorchinii flori de carese dezvolte nodut, in vArf Ia ramurilor ii la capetele Este CALICIUL invelisul tinerelor flori. DacA floarea estepolenizate, caliciulva deveni coaja seminiei. penhu COLA Cuvantul spaniol desemneaz; oricecioF ,,coade" chine flori, de ins6in general se refer; la ceamai mareinflorescenle carcse aflein varful principale. tulpinii

INFLORESCEN T A

. ST ]PELE

, FRUNZE

I
\l

I
i

I
TRIHOMI Glande minuscule de parte planta. dorite din lnflorescen- ragine, apar un prafde mici care ca tele de Cannahis indica srnl mai dense in general maridecet si mai celede Carnabls sativa,carede asemenea safie mai imprSstiati tind pe plant,. cristale albe. Conlin multTHC mai deceto ce altSparte inflorescenfe;. a \i! Pentru fumat,esteceamai

FRUNZULTTE TNFLORESCENTE DtN Frunze cresc interiorul carc in inflorescentelor obicei si aude o
foaiesautrei. [,4ulti cultivatori le taie dupacules. PISTILURI Doua prelungiri carecapde teaz;polenul, obiceide culoare ar,mie. Peinflorescenlele uscate aparca nilte periiorirolii.

F R U N Z U LIT E IN D IN F LO R ESC EN T A

: i r , , r.1 i !i r i .(i l i i t,rl i \r''

PRODUSE ALE PLANTEI DE CANABIS

plantei canabis fi impartite trei categorii; pot Produsele de in cele pteparate seminte tulpini,carenu au efecte si din euforizante; irunzele florile,cu proprietilihalucinogene;acelea gi gi ficute din na.celemaiouternice.
C A N E PAIN D U S T R IA L A Dincenepa industrialSoblinprose dusele carenu suntfolosite scopuri in psihoactive, preparate seminle Fl din e p fibrele antei.in aceasta categorie intra sfoara, hainele, hartia, 9i une pro dar e duse exotice f,ina,gamponul mai sau ca: materialele constructie. de C6nepa o are poveste pan, ln secolunga de la vikingi lul XX,cor;biile navigat panze au cu din
* Culesulde canepe in MadagascaL Fibrcle

salate. potifumacanepa Nu industfial; ca .ezu F doari.itarea gatLs; fi hh, tat-l lui.Plante de canabls e crescute scop in general pulinTHC industrial in au foarte p'ircipal,l psiioa.l dl pldrtei. ilgredieni v pertru proil a 9i suntcJltivate orincioal duce tulpini seminte, acestea fiind 9i pia4ile plantei au celmaimiccontinut care THC. Nicimancarea seminte din de cAnep; te poarte al nou;eacer. nu in MA RIJU A N A l\4arijuana reprezinta frunzele ilorile Fi uscate plantei. Frunzele plantele ale si mascule conlin ceva THC, ins; nu foarte rnLrlt. ce secomercializeaza Ceea de obrcel subnumele marijLrana inflorescenta de este pate a plantei. femela, marpotenta cea Florile femele glande au care secretA o pentru capta granulele r;9iniilipicioasii a

cefep,.Seminlele, suntsterile daca cu peftru siguranld, folosite hranA sunt ca poate de de Eseri.Uleiul seminle canep5 fi arsdreptcombustibil folosit sau in

I I
:

de polen; aceasta confine cantitate o mare produc de THC.Daca suntpolenizate, semin[e. Dacb suntpolenizate, nu ele contanu; produca * raiina cresc fire 9i seminfe slnsem///a spaniol;. in rnarijLana verde Deobrcei. este deschissauverde inchis, iunctie felul in de

rn

'l

in careesteuscate. Unele variet;ti au nuanle roiuaorins, de auriu purpuri-. sau pentru Cuvantul marocan canabis este kif, la lel se numesc produsele pentru ti fumatfacute el. Un proverb ,,kf-ul din zice: estecafocul- putininc;lze9te, arde". mult HASIS UL princolectarea parHasiFul obline se ticulelor ralina9i presarea intr-un de lor bloccomoact. oblcei De esten"a;puter''ric poate oriceprodus canabis, din exceptand ceamaiputernic; marijua.a. multe Dp ori contrafacut, hagigul marocan numit,,calup peste in Europa. de sapun" este vandut tot gAlbul, Poate negru, fi maroarriu,verde pe ar;miusaumarorogiatic, negru sau pe dinafard m;sliniu dinAuntru. 9i lncddin vechime. hasisul fostore a parat ariacareseintinde Africa in din de Nordpen;in Himalaya, principal in in l\,4aroc, Liban, Atganistan, Pakistan, (unde numeite Nepal India se charas). 9i preparatul hagila aparut in Recenl, de sr centrele cultivare canabisului de a din pan; la Vest,de la nederhas, Olanda in watethashsi bubblehash.cazin carc 'a materialul vegetal canabls plasat de este particulele r;gina in apacu gheata, de
* Fiole cu ulei de hatis, un exttactde canabis

fiindfiltrate aiutorul unor,,pungi cu poroase bule"microscopice. de T RIH OM II Trihomii glande filiforme prosunt ce ducra9in6. Suntmici,camde dimensiunea unuivArf ac ai atunci de candsunt colectafi pe inflorescenf; ca niite apar fie cristale zahAr, ca o pudrA de fie alb-g;J puternici. buie. Suntfoarte

u L E ru L EHA9r g D
Uleiul hasig de arata un nimolgros ca printr-un proces extras complicat 9i lipicios, de macerare canabisului alcool in a in sau alt solvent, urm6nd apoidistilarea evasau porarea amestecului. de hagig Uleiul sunt mai 9i trihomii cele tarjproduse canabis. din

ii!l:-!

i i i , i j i l :t

Il

IN RED ACTII|I G ITNTII THC NU sl NUIV|AI

,

Canabisul conline aproape chimice, dintrecarepeste 60 500 de substante de ,,canabinoizi"compusi carese g;sescdoarin aceastiplanti. Acestea (CBD), (CBN), includ canabidiol canabigeroli canabinol diferite canabicromene, gi nu Maisuntgi altesubstanle care-i aroma. dau 9i canabicicloli, numai.

n I

nrc palJling'edienr esLe acriv deha-9 rerrahidroca ol. C2tFloo2, roabir o

israelieni Raphael dr. biochimigtii gi Yehiel \,4echoulam Gaoni. inceputu La receptori anilor'90au fostdescoperiti pentru THCin creier. Nu sestieincabinece efect cei au

lecuia forrn;de fluture in cunoscuta sub numele THC.IVlai intalnitA o rar de este molecula ideftld, delta-8 hidfoaproape i - fc a i . .n s p e c ra la c a 5 te dm:ni sl rdl o e a p ec ae o ra l al,ra -s -o rra n ds e i n 11 hi u

gi canabinol. ta-9THCestemetabolizat lalticonstituenti canabisuluicum De ai

:t Organismul tnnsfamd THC-ulin 11-hidroxiTHC inainte sa ajungd la rcceptorii canabinoizi crcieL din

intluenleaz5 acegtia starea euforie de 9i eficacitatea medicala cazul in diferitelor (de acidul droxi oelld-9 Tl-,C, e este ca semn,ficati, afecfiuni. acizi exemplu Unjj ( arabinoli(se Lralslorm; THCatunc: -a purerlic aiLnge usorla creie' gi mai i1 ) Toate canabinoideie candcanabisul estepreparat crud termic sunt,,lipofile", solubile saufumat. despre Cat utilitatea medical;, in numal substanle
or ><a < l h,, i .:n.i

i;

I
I

[,4echoulam a scris 1999 cb sinergisif muldiftreTHC9i alli canabinoizi ,,poate (insd este nu avea rolin ansamblu un demonstrat experimental) in vedere avand plantele sinesunt ce in unele cazuri in produgii medicamente bune mai decat naturali izoLali ele". din C B D -Ll , dev:' e H Cpe masura care I plantase mals(izeaz,, rimafe ca ce dar atare cantiulimarila unele in variefili, principal este doilea al ingredient al plantei. prin Poate nu estepsihoactiv cA e insusi cu toate unele c; cercet;ri

decidaci m;nanci canabis combinal cu Lr saualtemancant rurigrase, THCul va fi maiusor absorbit. Dac; esteexpus lula rnin5, caldurb aer, sau THCse degradeaz; in CBN.THC-ua iost extras haglg din in anul1964de catre

Co rnutulnl/JC
Conlinutulin THC la ma juana vafiaz5 toarte muft. Canepaindustial; are mai pufin de l%i 2% este schwag (marfz

prca*eJi 4"/"-8"/"estemarfebun;; peste 107-15%estespectaculoasS; 20% este,de obicei de$inu intotdeauna laud:rc9enia cultivatorului sau -, propaganda guvernulua.

indicd efecte sedative antianxioase -, Fi ins; incetinegte metabolismul THC-ului in poates, potenteze ficat.Astfel,CBD-ul prinneustarea eLforie:ndu$ THC, de de tralizarea unoradintreefectele negative, cumar fi paranoia, cresterea si somnolen tioniitiisuslineau asta ce faceiarba un gi Variet;liie tropicale clasice Carra- drog de diferit mortal, pretinzand unii cA lei. bls sat/ya continut au bogat THC,avand in pulin CBD,pe cendCannabis indicaate puterea crescut 1 000 de procente i-a cu saumai mult. Deoarece cantitatea iarb; de mai potenta crescuse desigur, datoritb im'+ Iahd cultivatd acasd la inceputul anilot '80. Da, erc destule maie

in aceea$i m;surd THC9i CBD, deci reputatia bunitefirii poate explicalia pentru fi gi CBD-ul tehnicilor cultivare pielede vatiefi|ii indicade a le lace knockout. potde CBDul ii canabicromenele aselor maidezvoltate, sigurant; exista cu ca puternica trecut. marfa in Concentraliile

pfoprietalile menea intensifice sa analg- m cl de THCcitate ,n adesea a /O at pe zicealeTHCuluj.CBNeste slabpsihoactiv, putea sebazeze esantioane rarb; s; de probabil o zecime puterea doar TICgi din foarte veche comercial;. ului.Canabisul contine asemenea de 120 de terpene terpenoide, uleiurile esenlrli alealeplantei, Acestea dauplantei ii arorna specific;: pin,de frucie cea de sau mai legendara, sconcs. de presupusa S-afdcutmultcazdespre crestereconcentratiei THCin maria de juana incepand anii'70, c6ndprohib" cu rr murle oespre aspecle. or5cut||e Iaira ierbii suntirelevante. Whisky-ul de 10 are ori maimultalcool decat berea de ceea il oamenii beau pah,relul nu cu cu 9i halba. Mullisustin iarba ca maiputernice peniru ineste faptrnaisdn;toas;, de cA halezi putinfurnpentru mai aceeagi stare euforica.

LEAC UN NATURAL ,CANABISUL MEDICINAL

in capacititile sale medical. prezent, Prima utilizare canabisului a a fostin domeniul medical farmaceutic, in curative constituie obiect studiude mareinteres domeniul un de 9i in de a de cl$cute fiind proprietalile de stimulare poftei m6ncare cazulbolnavilor sale greturilor din provocate scleroza gi SID\d!.usurarea spasmelor de multipla reducerea eficient tratarea in este,de asemenea, urmachefuoterapieibolnavii cancer. la de Canabisul glaucomuluia altorboli,obscure chinuitoare, si crynice, migrenelor, a dureyilor siclemiei, 9i Turner-Kieser. Ehlers-Danlos, arahnoiditasindtomul si cuf ar li sindromul
f
F

olosl ;- c -lturile traditonaleca dnd'ge-

in ofic interzisese al if 1970.PanA 1990,

,nsomnrepenlru au aprrut pe impotriva doub med camente bazate I zc. ca ledc S l\,4ar d durerllor nagteri ugurarea medlci, cdldbro.z srtet,c.. no (saL onabi, canabisul gj prinanul1842 . nala fostintrodus in Vest Dr. O'Shaughnessy, un doc\de catre Willlarn rlandaz a .tLdidt mod-ldpfoosi'e t\ cdre preparate in lrdia.Planta in general, era, prin subforma unei tlncturl dizolvarea in personal Reginei alcool. Doctorul al Victoria
prescriatincturade canabispqttr! cram

pre in no) ii THC dizolvat uleidesusan, gi nabilon, analog un curn mairarfo ositul in timp,utilizarea ne a THC-ului. acelagi \,4a a e,a o|crala ca dbisu'u in floare. rncfolos rea in lul a lostaprobat SUApentru ;nporriva orovocate de SIDA a gretu'ilor si prefiind chemoterapie, de asemenea pentru inliturarea migrenelor. scris

pelemenstruale, recomandand-o sl i-dlilll!

Totugi, nredicilor era gfe! s; le migrenelor. slableasca doreleecle si si obl nd p'pcte de lung; durata, dreptpentru carefo osirea Inrro, deci dupa5lJ . r,l se carabisu.-i odat; cu introducerea in co uluial XIX-lea, jeclei hipodermice, inventia asplrife si, in ge-e al. odau c- rerLrnla'Fd'olo5 ied r a n' d. od ea d carre -telopre pa rdrp; - pd. r Pfohib da sr.rbstanlelor farmaceLrtlce. tia ultlmalovitura. in mod paradoxal, canabisur-leo na c i dupacativa . des SL.IA an a reaparut

ReginaVictatiaobi$nuia ttncturade se foloseasca peniu a st usuta canabts

t. ,,:

Ltf0| i . i tr t!i i i ,i tt

probelor suslin l\,4ajoritatea care efectele benefice marijuanei ale medicinasuntpoe pacientilor. b.trbat Michiveshri ale Un oin gan, lovrt un camron urmb 15 anr, in de cu arat6 demonstraiivFirdetreimelri l,un li pe matate fioledeVicodin carenutrebuie de si le maiia.O femeie Wisconsin, din suferinddeo dislocare incheietura de chinuitoare, spune iarba ajutat se stea d a o in prcioare de90 deminute locde 15. ir hmp LJn berbat SanFrancisco, a murit din care in de SIDA 1995,eraconvins iarba ca i-a prelungit cu celpulif cinci viala ani.Bolpovestesc navl de cancer faptulca despre potmanca dupacefacchenoterapie. ,,DLpa am ceamfumat [r]arijuana, inceput vdd si multmailimpede", bolnavul glaucom de scrie Robert Ranadall. vorbesc despre a$a-zisa ,,N, iluminare, despre ci vedere propriu." la povegti numite,,poveiti Aceste sunt cli nice" cAtre de sustinatorii canabisului medianecdotice"c;treopozanlii in SUA de lui. putine s-auf;cut foarte con. ,,e)(perimente guvernul trolate" deoarece federal, singura pentru surs, egala canabis de cercetare, al ezit, seingiduiecercetbri cerorrezultat putea prohibifia.alt; probleO ar submina in careniciexperimentatorul, subiectul nici nu trebuie ttie cineprimegte $ drogul, este aceea furnatorii iarbd ca de versati detecin teazi aproape mere!dozaplacebo. MareaBritanie, studiL un realizat de kei timp ani,9ifinalizat 2003,peun esantion in de multipla in600 de pacienli,cu sclerore a registrat dilerelle mici mas-rabile cei inlre gi careau luatextract canabis ceicdrora de li s-adat placebo. Pacientii cArora s-aadli imbuneutiri, astfel incatdoctorii reco$ mande aprobarea folosirii sale. Ceamaiaprig6 opozitie din partea vine prohibitionigtilor credca marijuana care rnedicinalA estedecat fars6, scuzA o nu o pentru o pentru te droga un $iretlic a a 9i Barryl\,,lccafun lar al drogurilor american, frey,respinge ideeaegalidrii, numind-o ma ilios medicina & Chong". Medicii ,,Cheech lird safiemaiinlelegatori, iii facgrij in$ nocive fumatului in legatura efectele cu ale de dozele. 9i cu dificultatea a cuantifica douA fumurigi dacasimficAnu e de ,,Trage ajuns, trageunul"nu preamerge mai in cultura miligrame patru pezi". de ori ,,15 doar cina9i sunt conside'ate nigte canabis semna suficiente au at ,,dovezi ministrat
* Olanda a tegalizat canabisul medicinal in 2OO3, linand culturile sub supravethe te slJic.

il

m; legaude testele,,dublu controlate, aduce aproape orb" mai de,egalizare.I996, in

pentru pacienlii fac indeajuns repede de care gi chemoterapiesuntmultpreaariefi{ipenku a staliniitifi saupentru caresuferi cei de migrene au nevoie previn;un atac. sA 9i Marinolul este, asemenea, de foarte scump probleme doz;rii si si ridicb aceleali ale ca in cazulin care m6nanci mariluanaeste greude prezis dacao dozadab va a\aefect, lari sdfie cumva de puternica incatsa atat te pun6in cap.in comparalie, oricare dintre furnitorii marijuana experienta de cu medie poate igi stabili ugurinta cu doza joint. doritA atunci candtrageun
* Mulli nedici crcd ce naijuana arc etecb benefice din punct de vederc nedical, dat au reline ln a rccomanda fumatul din cauza iscului de a inhala ptodulii rczultali din ade-

psihoactive canabisului Electele ale ii peoamenii incomodeazi maimult cel care in 1999,diferenla dintremar0uana ca gi marijuana drog a medicinalefostf;cut, de raportul Institutului Federal Medicrni de intitulat,,l\y'arijuana stabilirea ii medicinar gtiinlifice". bazelor Raportul spunea subca nu l-autolosit niciodati. au aflatcd Allii parte procssul vinacele fac din de efecte decarei pacienli unii bolnavi SIDA de suslin cA marijuana diferenla este dintre,,atrAicu gi SIDA" ,,aexista avand SIDA". 2003, in

). \

stantele marijuana active", Valerie din sunt,,potenlial Coral,membru WdMen's al Alljance (Alianta fumatul fiindnociv, nu neapirat lrarijuana femeilor ei dar ,,ie9it for l\y'edical ii din comun", cu secuncomparativ efectele darealealtormedicamente. Raportul concluziona sunttotugi preferat ca de 1canabinoizi sintetirali chicompuiii pentru bArbatilor marijuana medicina16), suslinea pentru d lazaterminaE bolii, a iarbapoate ,,unportal nu un leac, o fi ci consolare fala mo4ii". in Actualmente, cercetarea canabisului medicinal urmeaza dire4ii. dou; Unele,,clu(numite burialecumparrtorilor" ,,cluburile compasiunii" Canada) o evidenF in a lin pentru stabilj pacjenli mAnuriilor diveqilor a tipurile canabis suntmaieficiente de care pentru diferitele PanA boli. acumsettie, conform spuselor Philippe lui Lucas, fondator,in Columbia Britanid,al Vancouver

V fl

produselor ri" in locul obtinute insa f S#firect oinplanu, deoafece

de nu astfel medicamente exaste pot cu incd,pacienlii bolicronice fumaiarba baza experimental;", ,,in Pentru careseopunadministr;rii de cei pe marijuana calea maifacila, fumacea a tului,ceamaimare este altui dileme gesirea produs baz, de canabis fel de pe la

i&

"biodisponibil". Marinolul, alter'rativa a mari- lsland legali Compassion Society, varietilile ca pe pentru se administreaza caleorala i9i satlva suntmaibune afecliuni neuro, si faceefectul dup, o ordsauchiartrei- nu logice cumar fi scleroza multidA sau

ri
de epilepsia, timp ce soiurile /rdlca sunt in pentru ugura multmaieliciente durerea. a pe Altestudii,realizate un e$antion 77 de de pacienti clubul la californian Corral, au sunt demonstrat ambele ca variet6ti la fej de eficiente controlul in amelelii, in ceea inse poftei mancare ce privegte stimularea de pArerile Jost au impi4ite.Nu secunoagte preabinecauza acestor efecte diferite, c! atatmaimultcu cat Philippe Lucas afirma in c5 soiurile irdica folosite clubulsSLl de conlineau atatCBDcet gi celedesativa. tot intretimp,cercetSrile domeniul din medl calauca scop oblinerea derivali Jie unor din canabis de administrat doze ugor in optime gi caresi nu necesite fumarea fje prolor, pebaz;decanabimedicamentelor ductia pe noizi sintetici, s, nu-i,,ameleasc6" care pacienli. Pane candmarijuana esteunanu probabil cel nim legalizatA, foarte este ca pulinin SUAtoateformele aprobate cade nabis medicinal fie extracte derivati sa sau gi monomoleculari netoxici cire ar putea fi Phamaceuticals gandit la un spray s-a cu 9i pentru fi administrat de a extract canabis sublingual.acest substantele in fel, active iar dincanabis a4ioneaza rapid, efectul mai decat cazul in estemaiu;or de controlat canabisului inghilit. gi maisigur Este aga, este iar promptitudinea etectului aproape similar; in cazul ca ligiriide marijuana. Unalt domeniu cercetarereprezinu de il efectele,,neuroprotective" alecanabisului. in in anii'90, s-adescoperit creier canaun binoid endogen, seformeazA care natural, italian numit Unstudiu din ,,anandamide". 2003 a denonstrat CBDinhiba c5 dezvoltarea celulelor tumoraie cerebrale, asemeDe nea,existe cercetAri recente conform cerora poate la canab;sul aluta repararea lesJtului nervos distrus urmaaccidentelor in cerebrale. prezinte penriscuri DEi tumatul canabisului dupi injeclie mai tru sinetate, r,mane el cea rap,dicalede a introdLce substanla activa precum ceamaisigur,megi direct sange in
t

t I

todi de a controla patentati cetre companie de o farmaceuticA. doza. Realitatea Compania britanic; PharmaceutiGW incercAnd urmeaze calede miiloc, s; cals o produca modstandardizat in exhacte botaniceconsistente, cu o concentralie fie mare fie de THCsaude CBD, cu un continut egal de THC- CBD.ln 2001, treicercetdtori de la GW Pharmaceuticals argumenteaza in lherapeutlcscA oameJownal of Cannabis nii au folosit complexe" sco in ,,amestecuri purimedicale miide ani,iar,,in practici de de s-aconstatat faptulc6 extractele canabis provoacemaimare o ugurare durerii a decat aceeaii cantitate canabinoid de administrat chimica". GW ca o singurA entitate
* o fiota de Matinol,

ne este, reamintegte Lucas, cA dintre oame,,95% nii care folosesc canabisul medicinal il administreaze prinfumat".

, li.-.,.,

THCdizolvat in ulei medicament lecal pe baze de canabinoizi din Statele Unite.

I
52 fRATTLL CA]IASISljI MIll

MARIJUANA slMIGRENELE
I

pentru Efectele benefice canabisului ale tratarea migrenelor, durericumplite cap de carepot duratimp de cateva zile;i caresunt uneori asociate stiri de vomd, cu suntcunoscute mult; vreme. de Migrenele afecteaz; milioane oameni, de Cauza poate lor psihici" asem;n;toare fi o,,tulburare cu crizelor epilepsie, importante de modificiri ale neurotransmi!;torilor, in special serotoninei, ale

rimautilizare canabisului a impotriva William Gowers recomanda R, tinctura de migrenelor parec-aavutloc in gi se canabis ,,repausul total",dandu-9i seama prinincercirigi gregeli medicina ayurvedica lndiasecolulul din daci tratamentul gi al Vl-lea. epoca in victoiane, tinctura de iuncliona, careera dozanecesara la ce n I
* lJn tatanent paliati| pentru miErene erc in victorian6 ll con stituiau

prescrise. canabis frecvent era intr-una interval timp trebuia de administrat;. in primele dintre modern6, I877, eminentul ca4ide medicina neurolog E.C. Dr. Seguin ap;rLtd 1915,Dr.William in Osler, condin NewYork indemna prevenirea la miprin prolilactic5 canasiderS cel canabisul a ,,probabil maisatisfA- grenelor folosirea citor remediu". Neurologul Sir bisului, britanic menlinand astfel sistemul nervos o de ,,sub influenli utoari ii constanta pe canabis, o perioadi lungd timp", de gj strategie recomandata de Dr. Ethan Russo Montana, din specializat migrene in gi canabis. ile asupra migrenelor Cercetif actuale pe se concentreaz; neurotransmilatorul numit serotonindfolosesc medicamente 9i pe bazA triptancareactioneaza nivela de pentruserotonin; lul receptorilor stopend gi durerjle. dovedit marijuana S-a cA anandamida, canabinoidul endogen al creierului, stimuleaze receptori unii ai pe serotonineitimpce-iinhiba altii, in pe inclusiv aceiacaremediazigreata gi

.:

Canabisu de asemenea, efect are, un

$,**T

analgezsi lucreaza sinergie analge c in cu -a. zice opioid" m e5te e L. code Aseme gi pe neacodeinei medicamentelorbazA , de tr plon. mai "ndbsu este efcreltdaca este folos devreme insenu prea t devreme inaintea atacu ,,Mu victinre ui. te al edcesl er adI 5rau trnut n ' raLdmd i rerea luand c6nepe momentul care in in au si ml i t aorop erea LnLiatacsauchi ar la inceputul acestuia" Dr..1.R. Rey scria nolds, rnedicul prescria care tincture de canabis Reginei Victoria 1890. in Deoarece migrenele un sindrom sunt psihofizio corrplex variaz; la ogic care de un ndivlda altul,sfaturile tratament de prinincercare eroare doctorului si ale Gowers incevalab sunt le.

VlI;,,"1,' L,",,.1;,
d .re re a . ti n L l a re u b r u l ..d e re(epsa p ,,S pentru serotoninu ajuta cazul lA in tor
a rccomandat canabisul ca frind cel mai bun rcmedtupentru mtSrene, ate

/ /)

L ana(l er

t.

in m grenei acute, timp ce antagonismu subtlpu receptor ajutela pre de 2A cu venirea migrenei", explica RLrsso. Dr. nc ca-e t ru are ,,Ap.oape u4 dlt mFd a m b e l a c l rJ -i fs te .d e a s e -a e a.dnle . inflamator neuroprotector." si in 1996,s a al constatat efectuantinoclceptiv
Acegtia dlminueazi canablnoizilor.

l nl re 1997 9 2A O2, n L)maj Lrdecari i unor cazLrri, cele mal notablle find ce al ui Terry Parker ontarlo,bo nav de epilepse,i al din bolnavLrlu SIDAJim Wakeford, sere de de o deci?I judecitorelt canadene st pLleaza taptul c,gLvemul poate i condamne pe n! s6 cei carfo osesccanabsulin scopui medi caL, solicitA dar intemeierca unibazelegale pentnr cLrltivarea ReacUa lui. imedlale guvera nuluide la ottawa a tostangajarea uneicom paniicarsa cu tive marijuana intFo minAdin Manitoba, o supraveghere t rnaistrict, sub rnu decetcea apl i cat: n cazule$antoaneor i de virLrs Ebola.larba drn mina a fost un fiasco, mult rnferoaf:ca itatv cele furnzated asan!rnrtele,,cuburia e compasiuni" foarier,s pandte, ria a s in Coumbia Brtan c,, daf i nc- i egal e.

dLrreros in nsure a strTnu periapeductal; a cenugie creerului o zone caresuprima durerea caresecrede esteimpic; 9i portiune Aceaste catA mlgrene. in dincreier contine mareconcentrao canabinoizi endogeni. tie de receptori

I RA ] L L I I ] C A I I A B I S U T

LUPTA PENTRU MARIJUANA MEDICINALA

ierbii frecventi fumatului a iarbasi practicarea ln anii '70, popularitatea carese bucura de glaucom pentru de Pacientul bolnav interesul medicalS acesteia, a au resuscitat utilizarea presiunii gi intraoculare a dat in Robert Randall descoperit a faptulcd iarbaajuti la sciderea judecat;,cu succes, guvernul legal,dupi ce, in federalpentrudreptulde a se aproviziona Rezultatul fost infiinlareaprogramului a 1975, fusese arestatpentrucultivarea canabisului. mariiuana citre gapte careinci maidishibuie Compassionate Investigative Drug, New pacienli supravieluitori.
* PtEedintele Georye Bush ]a un eveniment antichogdin Delawarc in 1989. Pentu Bush l, a fi ,dut cu chogu le" insenna ti inchiderca pentru noi pacienli a prceramului federal de utilizarc a canabisului nedicip naldupe ce acesta nise cerei de inscriete din pat"

in 34 din si I ncepard 1978 pana 1988, de I permEive privind legi utiliI state aprobat au zarea medicinal. Avantul fost a canabisului al epocii domolit curentul de antimarijuana lui Reagan. NalionalA Reforde Organizalia (NORLlvl) pent'u lvlanjuana si mare Legilor a

prescrie nari.uana, medicii trebui poata ar si pecare nume$te dintre maisicele o ,,una gure terapeutic cunoscuti de substanfe active om".DEA respins i-a decizia. virusucu in anii'80, odata raspandirea ce lui HlV. l'omosexuali' audescoperitnar'juana pofta ceea stimuleaza de mancare, ce

ll

tea multot oaneni bolnavi de slDA.

iI rl

li

federale a canaRandall atacat au interdiclia deepuizare" $ 1970. I988, Francis il ajuta reziste,,sindromulli in bisL.ui medicinal din pecare-l SIDA. 1991, SanFrancisco, in in d; Young, judecetor adrninisvatlvDrlg al un (DEA), pen' Dennis Peron, vechi un dealer militant c5 Enforcemet Administratron a decrs 9i homosexualilor, a reprezentat tru drepturile pentru meoF legalizarea marijuanei avangarda sdu de cinale, ceiubitul a murit SIDA dup, inscrls in de s-au Sute bolnavi SIDA de (lnvesligatioprogramul IND Conpassiorare care nalNewDrug), dreptpentru pre9edinJnor tee Bush intezis a inscrierea noimembi dupi 1992. in Roata intors 1996,in California, s-a au atunci candPeron alli militanli lansat 9i propunere lege care 215, de Propunerea o permitea de sau folosirea cultivarea catre $i pentru pacienlii aveau recomandare care

i f i l i i ;l t l r | l L t l I

mai medrcala. Campaniaiostdus6 departe a politic profesionigtifinanlall in peisajul de de miliardarulantrop George Soros a relgii fi ii saceshge drn Alegatonr Aridrn 56oa votJn. ir lola auaprobal nasL16 o sinilar, acela5i an,iarin urmatoii aniWashington, 5 Oregon, gi Alaska, Colorado, l\,4aine, Nevada Hawaii (lnitiaUva au legalizat canabisul medicinal. Washingtonului dinanul1998a primit 69% dinvoturi, a fostanulate Congres). inse de Admlnistralia a reactionat la Clinton dur nitiativa egislatjG California, din amenintand cL-r suspendarea or in cazul licenle medicilor l\4i9 care recomandau marijuana nedicinald. abia care r6d;rnicit; cStre de Curtea Suprerri in 2003.Ljnele autoriteli locale refuzat, de au asemenea, recunoasca in statau legea. s5 inceput apar; s; cluburile cumper;torilor de de cu medi canabis, undepacienlii prescrieri puteau cale cumperaii uneori fuma iarba Francisco, medicina16. lui Peron San Clubul din pentru personal pen' in uz unuldintre rrai tolerante ceea pri cele ce a cultivat canabis 9i pacientilor, inchis 1998. vesje seleclia a fost in Ofagul Oaklandincercat autorizeze a sA un sub de clublocal, forma subnumele agenii municipale, initiative etuate 2001cand in tie Curtea Suprema respinge ideea, deoarece le oamemedical," ar permite ,,necesitatea nilor distribuie marijuana. s; egal DEA conformat a inceput ini s-a se ii in raid!riin ifornia rendurie Ca celor lieze in medicai. Princare cultivau marijuanascop s-au Wo/N4en's Alliance trevictime num,rat lor l\.4eoica Nr'arijLana Santa dn CrLz. ma: ce guvemllfedeTotugi, tru altipacienliin Chico. probleme cagtigarea in unof rala avutceva cazuri importante. exemplu, 2003, mai De in expertul cultivarea in canabisului, RosenEd pasibil pentru pulin ani, thal, cel cinci s-aales
* Pacienti care folosesc narijuana medicinald si avocali carc protesteazd in Washington in 1999. Cel carc vorbeste este Chuck Thonas, de la Ma juana Policy Project; pe taryd se afld pacientul bolnav de I

I l

dupa cu o sentinlideo zi deinchisoare, ce sclerozd n ulti pl d Chery | jura[ii plans aufost s-au c; ingelati. Inculpatii Mi eL carca nuritin 2003. nu in procesele lederale marijuana auvore cu +o rrenlionezeosirea med,.inalaca.abi a sa sului, deoarece federa nu mentionealegea a Totuli, cluburile z; nimic genul de acesta. cumper;torilor canabis supravietuiesc, de

club Resource maiales Oakland, nuexist; o in deFi inc, nonprofit dintar,,giCannabis din Angeles, maistrict selec- surs;legalS aprovizionaremarijuana cel in de cu Center Los pacien[ilor. 2002,Bryan a fost in cu celor in Epis medicinal6 SUA, exceptia iapte lia pentru la de r,mase programul in lND. condamnat10 anr inchrsoare La persoane

ra tRAtttt caNtBtsul Mt|l

DE SPECIILE CANABIS

tNtcA D D ERALIS sATtt|A, $tRU

peste20 de specii9i subspecii diferite canabis, de In ultimele secole, fostdescrise trei au sativa, cu toate c; unii botanigtiinsisti pe ideeac-ar existao singur; specie Cannabis indica in generaf considera sunttrei speciide canabis: se ci Cannabls sativa, Cannabis si Cannabisruderalis.
descris, taxonode l,\annabis sativa, I in \-/ mistulsuedez Carolus Linnaeus 1753 esteceamai maredintreceletrei, la atingand pane 5.5.netri maturila I,5 cel tate.Areramurile li secultiva mi rare producerea marijuana, de in binepentru regiunile Columbia, Jatropicalel\lexic,
* PurpleKushesteun soi de sallvacarcprcvinedin planteuescutein Munlii Hindu Kush Afcanistan. din

pentru fiind cultivat;in modtradilional ha9r9. clasificata botade Cannabis ruderalis, nigtiisovietici 1924, cregte Rusia in in ll Europa Est.Este de mica- 30 penala 60 doarcateva cm iniltime- li sirad, avand ramuri niciuna,iarTHCaproape sau deloc. timDeoarece statura mic;9i maturizarea puriesuntcaracteristici la foarteapreciate marijuana, celva cultivatori incrucigat-o au greusAlaci o cu altespecii. Totugi, este c; incrucjgare reuljta, fiindsigur veimendupa cumscrie I line9ifiria. Deaceea, in ca4ii Robert Connell Clarke introducerea hibtizii de ruderalis saleTheCannabible, peltru,,cultivatorii in ae' suntJtilinumai polare, gi regiunilor liber dinvecindtatea nu undealtceva preacre9te". Dilerenlele specijau fostesenintre dezvoltarea culturii maride lialepentru juana Vest, special pentru in in culturie de interior. Cand nord-americanli apucal s.au s; cultive seminle Mexic, din Jamaica prin 9i Columbia anii'70, rezultateleau fostde multeori dezamigitoare.

maica, Africa Thailandafiindcultivat Fi gi pentru temperate din fibrein zonele gi Europa America Nord. de Cannabis indica,descrisA biologul de ir francez Lamarck 1783 Jean-Baptisle este multmaimicb, obicei la matude are ritate intre0,9 ii I,2 metri areramu9i rilemultmaidese. NatiGin Orientul gi lvijlociu AsiaCentrale, in la inceputa fostfolosiia gi Afganistan Pakistan

I
Sotiro ,ou irlxol
I nnabible, a JasonK ng, . ltorLr c;4ii Ca su ca fumatulde sallvail lace,,rnaivorbafel, cfeativ,rar adesea foarteactiv", pe cznd lrdica illace sAse simt- ,,gre!$i letargic' Peftru multi cultivatori,dealulesteo plant; cu puterea euforlepe careo are de pe salivaiicaracteristicile cregtere care de le arelrdlca. un exernplu clasic esiSkunk #1, 15% sativa,noleazeKinE.

Pentru varietatea c; tropicalide satlva aveanevoie soare de intens de perioade li pa-ala gase Lng de cregterecincr lLr pentru mexican; gadepand opt cea la 9i pentru luni varietatea ecuatorialA colum biani- seintampla mereu prirnL mai ca (saupolilia) vinA inghel s; inainte planca telesaapuce infloreascA. sA Culturile din Pacificul nord-veslcele n AmstFr' de d :i dam9i au luatavant abia odaticu achililid de, e - i - l F d e m d l c a d i1 A{ g a n tstd l

I
ri i- aerlbe'oecat t'opice. la suntnevo sa evitepolitia vorsa aibaproductivitate 9i mare cuturile interior. la de AsUzi, rnajoritatea marijuanel s care cLltvain Amerrca Nord furooa de este !r lietndrcae Jn hib.rd f /ndlca-sdrla. Puliri pur; in ultirnii vesiici fumat au saliva 20 de an. sp-nereporterur KLsh-an Kyle de ..licr d HiehTimes. (,udaprodJclie pe lr care da.rDlartele satila.Turticunoso de varietAlii cAtori prefer; defavoarea o in indlca,deoarece crede general se in ca
|P Fe iliLatea plantulelol de canabis. Maiorilatea celot ce cultivd in zone lenpetate in interiot sau in aet libet prcfefi plantelede indica sau hibtizii lloninati de indica, deoarece timpul de naturizarc si intloite e mai scurt llec1t in cazul

pe la sqitulanilor'70. Cannabis indicaajufgemai repede ta plante micicu maturiiate produce mai 9i plan inflorescente mari. asemenea, mai De teleinfloresc aproape dace sigur stau cel putin catei2 orepe noapte continuu in intuneric, indiferent seintamplS daci din cauza eclrnocliulur toa-1na a Japde sau tului ca suntcrescute interior li se in si stinge lumina. Acestea datefoarte sunt pentru importante cultivatorii Statele din gi care Unite, Canada Europa, suntcon-

areun efecteuforic cerebral rrai mai si ditionati un sezon scurtde crestere psihedelic. de Tnai

q pentru industriald canabis Canepa este in cultivat special planti ca marijuana suntvarietiti fibre.Este aceea;i insi plantei pentru foarte diferite, versiuni ale seleclionate anume in scoate evidenta caracteristici specifice, departe de diferite de celeDecarele au Chihuahua Great Dane. sau
* Seninlele de cenepd pot ti ndcinate pentru fAind sau prcsate penttu

EPA CAN INDUSTRIALA

\,

;]

industriaa! de obicei oiurile c6nep6 de A o cantitate mlnlm6 THC- unele de t,rl o imlteaze 0,3% in timp ce variet,lile la pentrua avea de marijuana sunt seleclionate puteremaxime.De asemenea, canepaindusin triala eslecullrvdE asafel incatse predo minetriisaturiale planteicaresunt la polul opLsfatade mar.ludra. Plantele desein sunt culturl, tulpinile suntcelemai deoarece

5a a sfo. i a anJmrto' re.si maduva, I centru lemnos, este surs; celuloz;. care o de Dinseminte face se ulei. :r Calepa fosr a cultrvateChina, rai de bine 5 000 deani, s-afolosit primul de la li proces fabricarehadiei. secolul Prin al de a pnmdimportanb XVI-lea devenrsematefle o in Franla, giEuropa Est. Rusia arbonl de ,,Iolr delana Indiei, rugii bumbac Tylos, ai toli de din

valoroase, ceipreierati masculi iar sunt .

de lange N,4area , de asemenea Persie toate Pedealtaparte, varietelile marijuana L- lur e debJmbac Afabiei alel\y'atei de ale sau aga trebuie aibesuficient pentru s; loc ca nuimpodobesc demul$lume cum atat inflorescenle sedezvolte, femelele o faceplanta aceasta" rapsodia Franqois e s, fi;ndpreferate. procesul in traditiotulpinile ,,lasate topit" sunt la dupereco tare, adice lasate pani rouA ploaie afara in 9l candputrezesc. proces Acest facernalugoard separarea de ies coaj;, cafe fibreungi, din pentru folosite fabricarea hadiei,
.. Un rucsac un port'i noneu din cAnepZ,ptoduse ale rcveniii cenepii inclus

Rabelais Ga.gantua Pantagruel.l6tan in li obrinurau spuna dacd ca vorar sa naldecultivarecAnepii a textile, trancezr sa netezqti agternuturilecanep;, de singura solutie $ le facicadou era tine.ilor c;satorili. a era 0 altaintrebuinlare uzuala canepii pentru aceea confeclionerii a funiilor spanzuritori, denumite deradere in de ,,ceiul canepa" citreWilliam de Shakespeare. AdJse Canada 1606, in in canepadea venit recoltS major,. o colonialS impo{anlA de ALat Washington, gi Thomas lef. George cat ferson cultivau. o a aprovi Canepa asigurat precun gi liona'ea floter armatei velature, cu

'.fN R i 'r: 801;tl ]t

al a veierelor secolului XIX-lea traversau care rapid mArib oceanelescopurj in comerciale. 9i Introdus Kentucky 1775,a devenit in in principalastatului, cultivat recolta a fiind de porum. asemenea l,Iissouri in ,,centura in 9i din Mijlociu. orice compein caz, butui" Vestul pentru tiliadinpartea bumbaculuia fibrelor 9i franghie Asia dusla declinul din a culturilor laincepltul ulliXX. seco Aparitia in anii ,decorticatorului" '30 - un rradJva tibre samai fara aparat separ; care de fienevoie topirea de tulpinilor arfi putut sa reinvie cultura cenep; de textil6, a fost insi inpredi.at,i l\,4anhuanaActdr11937. de Tax Dupe japonezii preluat ce au controlul asupra celei maripa4ia Asiei Est Filipinelor mai de ii R;zboi in timpul celui Al Doilea de lvondial, Statelor cu oprildaprovizionarea U4ite sfoarA, l\jlinisterul Agriculturii a indemnat fermierii se cultive noucenepA din textih,difuzand unfilFi mulelcare chema Henpfor Victory. Nazi$ii se prirtr-o aufecut dserran;br ceva bro$ur; le care fermierilor: care spunea ,,Cel cultivicanep; pape cu textile h,micie ajuta sine ajute se ii-ii tria".Canepa textilA cultivaE este acum Ca in prcduse Auapirutdeasemenea numeroase pe printre coalimentare baze canepa, de care provrigeigi bdnz, in$ DEA intezis a acele
cu * Capsule ulei de c'nepe. Nu esle psihoactlv. ins' conlineacizi E'ari

lJarlideb cu crauatd I^ ae canef<t

Cea puternic; mai asociere canepa cu in timpurile istorice acea franeste cu ghiaspanzulatului. Plraliidin Anglia

+\' '$;
-iF::.

elisabetan6 in de ,dansau gtreangul cafepa"in timp ce nelegjuilii din Te\asul secolului Xlxla,,intindeau al preasEveau canepa". Cal6ii canepa ca pe ceamai rezistent, ceamaifina ti sfoadsi ungeau cu Streangul ceafi, uleisau sepun.

I
I

Franla, orice de nada, China, Rusia, UngariaRomania. dlsecare contineau urma THC. ii Canepa industrialerenescut anii'90, a in Canepa textild utilizati asemenea este de 'n mare parte pentru tutun. mullumite luiJack ce4ii Herer in fabricarea ioitelor rulat Pentru gi a ci4iloreste bine mar TheEnrercr Weats C/otlrcs. l,lo Miduvaeste hirtiariarelor dace folositS izolator ca material de ca sau uior pnncompactarea un liant. ercu constructie, Uleiul folosit alimentatie pentru este in sau industrie lotiuni sipun.in orice caz,noua Si pe a repede, in textil;bazatA canep; eguat principal cauza prefului din mare import de prime este ilegale al matefiei cultivarea el de in in Statele Unite li lipsei experienle industria textilia susfinatorilor canepii. amestecau hadie recidate. R;spaneste cu putea direa large hartiei canepi a din ar padurilor. la unui ajuta salvarca Conform Agriculturii din studiu l\,linisterului al (aproape i916, unacru canepe de poate produce felde un pogon), la muMhartie, daci este folosiu 9i m;duva, patru depadure cat acri (peste hectar jumatate). un 9i

a --r ft'i
i

H'il

LTIVAREA CU
i-am dat grddinarului si cuhiue ,,De asemenea,
clteua seminyede cdnepddin India dt Est, m-am interesat de seminTele care au rdmasSi am afteptat anotimpul potriuit " pentru a le semdna.
George Washington, scrisoarc catrc administratorulfermei sale, 1794

CANABISUL cultivat toatd pend este in lumea, Olanda in Himataya, Alaska drn p6na din in Swaziland. daci poate Chiar cregte diferite in in climate modspontan lntr-o si stare salbatic5, totugi este nevoie multe pentru obljne de cunoFtinle, grijegi tehnicd de a o puternicd, ci suntem iarbe pentru face fie interesali culesul de riginei a hasis, ca ne fie precocemasculilor culturi dorim pentru obfine eliminarea a din a sinsemiila. in peisajul industrial, cultivarea canabisului in spatii interioare a'inceput sepractice $ la scar;larga odat;cu dezvoltarea sistemului hidroponic culturA, metodelor de a de iluminat gi pentru interior totodatd dezvoltarea cu soiurilor adaptate zone temperate 0a aceasta adauga incurajarea dinpartea se prelurilor de pepiati).prinanii venitA mari Fi '70,intreaga cantitate canabis de consumati Vest impoftati tSri in era din unde cultiva se in modtradilional, exemplu de Mexic Maroc, acum bunaparte cultivat sau insd o este gi local, ales Canada OIanda. mai in gi Cantitatea iarbd haFi$ de confiscati oamenii in ultirnii este medie de legii ani in de 4 000 detone,ceea inseamni recolta globald ce poate de 30 OOO-40 c; totald fi OO0 detoneDean.

t
I

i.

[ SlT i l l : l L Jl A t l t B ! !|| ]

INLU|\4E CANABISUL LIII|AREA CU

c; Un raportal Interpolului 1996 sustine 79 de !;ri din a aveau recolte canabis de suficient mari pentru exporta. de provine Totugi, majoritatea canabisului clandestin doardin cateva !;ri.
UnitesuntprincipaIU exicul Statele 9i I Y I lelepfoducatoaremarijuana, de fiind jumdtate probabil pentru responsabile din iarba existentin lume. Cearnaimareparte provine Maroc Pakistan, gi dinhagig din iar Afrjca Sudgi Paraguay sufseregiode sunt pentru nalecheie ddgga mola. fxportus riledinColumbia explodat anii'70, au in inseau scizutdupacetraficanlii desau gi coperit drogmai profitabil mai ugor un fara oe transponat a fi depistal cocaina.

/
LEGENDA
//tt)Aj

pRoDUcMARUUAIIa pRoDUc Iint0ARE laRrcaRt HA$r$ i M00TRAD|II0 ar iN toDTRADrIr0ilaL

) AMERICILE Mexic, Jamaica, Columbia, Btazilia, Pataguay L4arcc,E{ipt, Liban, Af9anistan, Pakistan, Nepal, lndia

caRt IARIiN cutTlvaREl s-a caaBrsulurRispiDlI

i CIPAND 1970 CU AMER|C|LE SUA, Canada

I
I

AstA tndia, Thaitanda, canbodsia, vietnan AiRICA L9,pI. Ghana, N]gefic. Repubtica Denocratd conEa, Africa de Sud, Lesolo, Malawi Swaziland.

./////t /////t 7/////t DE cA E.XPORTUL ABIS IARIi CARE ASCiZUT StMNtFtCAItV Colunbta, Liban, vatnan

EURopA otanda, spania,Etvetia, Matea a tanie, Gemania.Rusia ALTLTARI Austntia

t iit L L t l i ! L lc i r ; t B L S L ]i

INLUME CANABISUL CONSUMUL

AvAnd vedere in faptulci esteilegal toate in cuantifica procent un lirile, cu greuse poate al consumului canabis. existi de Nu rapoarte anuale v6nzirilor, ale iar gi cifrele despre arestari confisc6ri lurnizeaza doar intormaliidespre gi asprimea legilor despre rata a de transbordarecanabisului.
al Un,te 2002 di1 | | n rapod Natiulilor tl re \J esti-ra I47 milioa de persoane c; utilizau canabis pulino datiipean.Cele cel maimafi ratede consum erauin Oceania unde aproape cincirne populalia o din de iar peste anifumamarijuana, cele I5 mai sdzutein Asia,cu 1,6%.insi aceste date precautie: trebuie interpretate cu ce! suntdispugi recunoasci se oameni intr-un chestionar cvasioficial folosesc ce droguri gi putemsa avem incredere ilegale catA in gheto datele provin zonede r6zboi, ce din uri gi sateizolate? Totuli,cercetArile sociale, istoria dovezile anecdotlce cultural;9i ne zonele careutilizarea in oferi o ideedespre ierbiiestepredominanti. RA T E DE C ON S U M
1

vltlcENI sF. $l GREI{ADII.IE

ceLor 700 de in cLuda Petie 000 nr3i t de a fe s l uri anual "'mu 70de canl Incercal de m iloanearner au l L2 i cfba.arunul dLnadulsau anual o corlsuma adolescentl

JAMAICA
diirirc Aprcape lun,tate btrbal ama peste anaulunral L5 de doaro o ceputn dat ins6

;:r *
4{F

R ID IC A T E

Papua Naua Gutnee, 14ictanela, Ghana. Sl. vincent li Grcnadine,Alnca de Sud, Naua Zeelantla,Austrclia Sena Leone,Zanbia, NiEena, l anda, Marca Bitanie, Salvadat, Canada, SUA. Lla|l, l4atac, Spania, Elvetia,Janaica, Afganistan.

ti tl l l l l A tA6al R

ca rie$lrneazi de 0 seie cercel e masa de vandnle iad; cultvau

,,-

Fumatulde este hasis renumt cai[ndaproape InrVenal pr/ntre soldaijrijrn acoaste tarj devastate rizb%e de

AFGAT{tsTfi{ \

o io lr, ,,Locu care este sodetale sL u e vr s te n sio n a tdfd e e in l a u bine ncioda6 cuacoou descurcat rniLtantiiniocal afnn;unudintre

NOUA PAPUA GUINEE

l or unui ori C onl orm raPal N atun 29% adul L LJnte 2002 di n dn jurneazd brus celmamare spal

ZEETANDA NOUA
jurndtate PoPulalra din Peste 15 cLrpr cLr varsie nseintre s 45deanLdecara canabrs cda fumat

66 I RA I I I IM T U A I . I A B I S UI C

LTI\IAREA LU CU I CANABISU LOIILE E LTII|ARE SICO N D CU

,

pungd simAnti 9i in fiecare o zicali simAnli o pung; de semin!e" esteo veche ,,infiecare a consumatorilor canabis. de Marijuana cultivatiacasi estemai ieftini, mai proaspiti mai sunt 9i adeseori purAgi mai puternicidecatiarbade pe pialaneagr;,iar cultivatorii foartem6ndride ea.
6ni la sfargitul anilor'70,lntreaga cantitatede canabis fumatin Statele Unite, Canada Europa Vest imde era 9i portaudin faricareerau tradilional cuitivatoare. toatamarijuana sallva Mai era nordice, erauputerin$ aflati la latitudini psihedelice9i au nice- uneori aproape prosperat soarele Printre se sub tropical. ele numiralegandarele Gold Acapulco ti Michoacan l\4exic, din Panama (care Red

cultivatiin Mexic, gi Jamaica, Columbia, cuprindea altevarietdti similare rogii din provenind preajma gi, Vietnam, Thailanda ocazional, coastei columbiene) Santa lvo9i din locurimaiexotice ar fi Congo, cum nica Gold munlii din Columbiei. Aceaste glume, Africa SudsauBrazilia, timp ce hade in nomenclaturA a inspirat diverse 9i era marocana, libanezi, 9i9ul de origine pakistaned nepalez6. afgan,, sau Varietlile erauidentificate origidupe nealo..Eleprove'reau ,.soiuri n locale" d l* Aceste tinete plante sunt cuftivate in pachet

cumeste,,Argintul canal Sewer de Sl/vel', o legend; urbad despre seminle de iarbe careau fostaruncate toaleta la in poliliei care timpul unui control al a! 9i lncoltit modmiraculos lumina in Jire in noroiul subsolul din Manhattanului. In an bu 9r'/u, pnmele Incercan 0e involuntare cultivare Vest fostabsolut in au -

varietiliregionale incrucigate adaptate 9i pentru suficient conditiile la locale cApita anumite distincte. prea caracteristici Se poate fi descins soiuri canepa si din de

uin metoda ,.Sea ol Green" (Marca de Vedeald).

c|j U t/[R ta r '

uniiconsumatori plantat" seminlele alu,,au necate pecoperta de albumuluiin ce timp pentru rulaunjoint. lealegeau iarb6 din a ins6plantelor le-amers nu chiarbineintotdeauna. Cannabis sativa, originare nordin la dul l\4exicului, putut s-a adapta condiliile ljnite,maialesin parclimatice Statele din gi teadesud, insa variet columbiene lile thailandeze, obignuite verile cu continue de p"tLtadapta. amela Ecualor. s-au nu Ur pe rican expatriat nume Soma, conduce care acum companie seminte Amsterdam, o de djn a inceput afacerea atunci candni$esminle pe carele-aaruncat tereaspe columbiene tri auincollit. in rece ,,Cullivam climatul din Vermont, aerliber, acest nu semain iar soi turizaniciodate inainte inghel", spunea de ii ganja",Ed Rosenthal. el ,,gurului ,,Atunci
cuttivate * Ptante h penent in disttictul Mendocino California, din boiului Vietnam, s-au din intors care acasa partea legendarului cu seminle sud-estul Asiei, cultivatorii munli estul din din Tennesse-ului bunicul unde 9i de ,,Triunghi Snanld"

il

pentru prima aminteles datdcultivarea."

breazipovestea veteranului cultivator de

Eforturi suslinute facutveteranii au riz-

canabis, birbatcareseintoarce Asia un din pentru cultiva ganlain aceiali de Sud-Est a lui producea clandestin alcool.

gi din California Nord-Vest, la sfargitul care anilor'70au adusseminle /rdrcadjn de planAfganistan. Vestul in millociu, fermierii printre tau canabis randurile porumb: de plante dezvolu ambele se binein acelagi tip de sol,iar @rumbul cregte suficienl d inahpentrL camufla a canabisul ceamai in mareparte sezonului. country lL. a Hitul al Steve din 1988 Copperhead Earl Roadcele-

Ceamaidezvoltate cultura canabis de l\,4endocino gi erain districtele Californiei Humboldt, indepirtatul in al pidurilor iinut desequoia, nord SanTrancisco, la de unde o multime hipiotr de s-audus,,s, reconstituiecomuniunea natura". cu Cultivatorii California fostprintre din au primiicareau utilizat tehnica s/rseniTla,

I
',I FRATILT CAIIABISUI MtU

pentru stimula sodand masculii a cresjerea inflorescenlelor la plantele femele remase, propriile gi au selectat soiurj, incrucigand

le iar inflorescentele maistufoase t6cea erau pentru clandestini cliin ideale cultivarea matulrece. o de ,,Aveam maM de astfel

gi varietatj columbiene mexicane speranla semjnle am inceput cultivsoiulalgan sA in 9i oblinerii plante care aibeputerea pur'. isi amintea unor noi sb Soma cartea fhe 8lg in sa celor columbienelimpuldecrEtere caracmexicane. exemplu, soi teristic celor De un dinCalifornia anilor'70 numit Haze un este amestec sailvade origini de diferite coB@kof Buds.Olandezii obtinut ei an" au si mitevarietitjde ndrca,cumesteChitral dinPakistan. gi Con$rangerile legislativeavansul rapid al tehnologjei provocat au schimbAri majore

* in anii '80, folele suslinute amatei ale 9i poli!-eiau incencJiat plankpile de matijuana din Janaicati din altepd4i.

lumbianS, mexicand, thailandeza Sidin sudulIndiei. departe nord, Seattle, in producerea canabis inceputul Mai in in de la anilor '80. Pulverizarea ploioasa paraquat Mexic, ceamai regiune Statelor a Unite, de in ingradini cultivatorii inceput facA au s; rudimenlare interior carefoloseau de in luminA fluorescenti au c;utatsoruri carese pre9i tau la aceste condilii. au reaintensa traficului dusla un declin a

gi cendjerea culturilor Jamaica reprima: din al calit;liiimporturilor. Canabisul columbian pe pialanord-ameaproape dispArut a de

Seminlele /ndicaaduse Afganrs- rican;,impreuna betiioarele de d:n cu thailandeze pentru s-audovedit maiadaptate tan mult satlva 9i legendarde-puternica hawaiian,. cultivarea la latitudini lor nordice. Plantele ,,Efectele aberantelor constrangeri legale pentru erau uFor camuflat, maimici. maj de fiind limitarea variefiIiimaricalitatii 9i pentru juanei import fostdepesite de Faptul necesitau timp maiscurt ci un de au doar maturare gase siptamani inflorire de -, producetorilora distribuitorilor", lacomra ii

C U tIIl ]A R tA :!

Ca scriaRoberi-Connell Clatlein Cannabible. primele locuri in urmare, l\,'lexicul,hldintre .S1 I deviresinonim care+a culti\EldDtbml//a,

'70 penlru fi utilizate stadioane pe a spoG public carlietivesadpentru iluminatu' in rele criminalitate cu ridicau. plantelor RezultatulfostcAgenetica a de canabis globalizat s-aamestecat s-a 9i deoarece cultivatorii ciutauvarietiiti toate din lumea, interesatj de tiria maxima, fiind ma-

* *iun".

_ ifiecareseronde ,ecoltare decimat au cultua orice ser,,folositipentru ile in aerliber;

din In CaliforntilCArrile elicoptere cu

ftomerciala

mediocra

rapida producfia lungisezonul maturare, de devine automat turarea rjdicaE. Conform 9j politie. legilor lui Connell Clarke, majoritatea varieteFlor 6 lintapentru OdatS asprirea cu in actuale rezultatele americane cultivatori plecat multi au sunt combineriivreol2 a Amsterdam, intreprinzitorii unde olandezi privegte soiurinoi.Cat restul, dezvoltau
* k ciuaabprinarii, Janica esteln continuarc o nare producdtoare de cenabis, netOdele iat de clrttivare devintot mai

soiuri seleclionatesfargitul la anilor'70de dtre cultivatorji California nord-vestul gi din Statelor la Unite transmise si olandezilor

ne-a impinspetoli si cultivimin .ii;,guvernul intoiior", spunea cultivator Indiana ii un din

inceputul anilor'80, adaosul cu ocazional Batany de gene la variet;iiafricane, de asiatice, lui Michael Pollan, autorul ca4iiThe jamaicane Cannabis in a sau ruderalis. Aceste of Des/re. Cultivarea interior fostde asemenea facilitat de aparitia noilor becuri puternic;, halogeni de intensilate cu sau in sodiula Dresiune mare. dezvoltate anii varieteli sunt:Skunk, Haze, Northern Lights, Bud. Big Deexemplu, Northern Lights o este varietate rrdlcanord-vestica, de cultivate de obicei Northern ca Lights careareo #5, optime canabis thailandez. cauza Din timpului

lungde cregtere, Haze de soiul este folosit obicei form;de hibrizi, ar fi Jack sub cum Herer: mixtur5 indicacu sativacarc o de arc 5Oy"Haze, optimiNodhern trei Lights #5 gi o optime Skunk. Blueberry preeste dominant /rdlca,adic, e canabis afgan incrucigat sallyaauriemexjcanA. cu AK-47, un soiolandez favorit anilor'90,este al formatdindou;treimi satlya origine de columbiane, thailandeza, mexican; algana, despre ii caresespune induce ce euforia tipicapentru sativa d, o recolt5 foarte bogatiin noud 9i sauzece *ptemani delnflorire, inmultireacultivarea si canabisului sunt procese preferA complicate. l\4ulfi cultivatori pur9i simplu sefoloseascA clone, $ in de

]:

f R A IL L t U Ci ]I]l l B i S i ]t I.II

proces prin vechiul natural caresuntcreate variGlile locale". ldealul fi unsoiindeajuns ar pentru fi consistent, nu de incrucigat a insi atatde multincatsa amplifice defectele. Amslefdamul o Mecca deschis6 larg este pentru gi cultivarea incrucisarea canabisului. inci anilor'80, avand, de lainceputul companiiactive seminle de cares-auocupat pentru continuu incrucigari de aprovizionareacafenelelora cultivatorilor toat din 9i lumea. Odat;cu intezicerea dtre guverde nulolandezculiivirii interior canaa de a multicultivatori bisuui pentru seminle, olandezi mutatin Elvelia. s-au Spania se dezvoltA asemenea un centru de ca euro oean cutivare, egima pe.risive de cJ ti mulieeg;turi culturale sursele seminte cu de dinAmerica Latina.
* Aceastd gredind a fost descopetitd Fi distrusi la inceputulanilot'90 de Uue Enforcement Adn i ni stration

loc* sacrifice recolte s/rseml/a.Clode o narea inseamn, tivarea femele un cu unor a

Britanica, maivestidprocea Columbia

(DU).

vincie Canadei, al doilea a este cultivator pentrL-] principal lume. loccu anumitl mascull selectionali a din Este locideapentru un le poleniza, scopul a produce in de seminte. dezvoltarea culiivdrii canabis de situandu-se primul Hibridul rezultat incru din aproape centuEdesihsem//a nord-vesde din ,,F1", ciiarea dou;plante a diferite, avea va adesea hibriz adic;putere datorate ,,vigoarea lor", acestei cornbinatii iris;turi. insa noi de aceste t.6sAturi sunt specifice greude menF2 urm; linut la generalia ii la generatiile toare, deoarece mult rnaiprobabil este sA recesive apariunele nedo'ilc. caracterirtici tu Statelor Unite avand context si un cultural favorabil culturA de hippidmarijuana are ce-Fl prolificii '60 (unii originile in ani afirma c; veteranii Vietnam au adus ei sedin care cu n' 'lle de canabis bst 9i primii au cLltivatori dinColumbia Britanica). un iocizolat, Este ploi in cu suficiente pentr!cultivarea aer

gi iaracele de ieftin;, furnizat6 tr,s,turi careau nevoie interac- liber energie electricb de gene pentru semanifesta hidrocentrale, cultivarea interior. pentru maimultor a in tiunea sepotdiminua tirnp. Asttel, tivatorii Provincia treiariiprincipa de cultivare are e in cu plante voriJ'rcruciia modincestuos in unele cu p;rintii in ldeea a obline linie de o lor, oragul Vancouver, Vancouverl\,4unlii insula 9i Kootenay est.Deasemenea, din se Quebecul ..pursenge saaibe caracterislici retativ dezvolb $i centru cultivare. care ca de pedepse consisiente. Clarke scrieca,in Avand relativ micisi conmai Connell esenta, cultivatorii moderni ,,accelerat strangeri au legale maipulin mult fanatice

i!li

l:i!l

pe va4dutS gros,situandu-se loculpatru er eforturile antreprenorului militant lvlarc in topulrecoltelor nalionale dupi porumb, 'lsa narltea Emery favoarea in compaf deseminle, soia 'an, iilor gi bumbacu eraul,i, Columbia Britanic; devenit exportator luigiiutunului. a un Chiar dad recolta canade important anii'80. Printre in soiurile locale bisaf fivalorat nrlidrde dolari tot ar 3 de gr primele senum;r; Romulan,ndlca,,head o denting", fi iostoclrpat zecelocuri unuldin numitiastfel dupe ra$ deextraierestri o inaintea cu cartofilor, merelor portocalelorsau in decat Statele Unite, carese adaug; la pe strialii frunte StarLk,ii Texada din Time' predominant Totugi, warp, /rdlca. Jason King, Dalorit, metodei cultivare interior, de in poate canabisul fi obtifut oriunde lume, in autorul c;4ii Cannabible, nemullumit pornind la planie varieffii oriunde este de sau de .. ,. - = .. ^ pentru mult, iarbicomercialA Colum- ornlume. ,.. pot ci din uultrvalonr Argefilna cumorn prod!sa blaBritanicd, industrial grAdinile pbra in seminle Spania,:.descendente din ale unorhibrizi olandezi o!.ff,utiprinincrucigaeste gi suprafedilizat, denumind-o,,bobocl reaunorplante californieneafricane. Cele de interiof suburbiilor ale Vancouverului, chimici interior de cresculi dragoste". firA Africa Sudsi Malawi de evolueaza ca surse canabis, de deoarece variet;tile de lor satlva zonele din temperate necesiu timp un pentru cregte. Australia, scurt a in cultivarea a inceput la canepa de local,din Hunter pand NewSouth Valley in Wales, care la maiapois-auad,ugat variet,lisudasiatice lumea. Jamaica, mulli In unde 9i dintoatA cultlvatori doar,,puneau semintele p;mant in peJah$ aib;grij6 ele", de se ii il lasau folosesc acurn seminfe olandeze nord-ame9i ricane, varietati Alaska /rdlca. din sau in Statele Unite, California de este prodJcator iarb5. departe maimare cel de pastrat Aicis-au unele soiuri satlya de din vechea scoala. ar fi Gold Rush, sol cum un ca'eprovi.e depaiamertJl diHumbo dt si carea fostobfinlt dinvarietatea Santa Maria Gold. Allerocuri importanle cultide vare suntr sudul l\y'!ntilor Apalagi, Hawaii, noro-vestut Hactltculut oroa.tn Lv9l s I californiene, randul sunto mixturi la lor, mexicano-afgani:: acum,presiunile Peni pieter aleffiei au schrn'rbat si caracterul plantei, la soiuri au mai care ajungandu-se multTHCdecat celeinitiale. celemai Dar apreciate celeselectate alespentru sunt mai rao abiltatea a inflori a sevinde d. inade si inte politia sparg; ca s,-ti usa. Legendarele psihede dintrecut soiuri satlya de ica au disp;rutsausLrnt foarte cultivate. rar I

Produsul tinat: un uias

";;.; ;"il;;;;;;; era -;;ri; acasa ora15 miliafde dolari va de dace

I
[1t /2 rRATEtt lJCAl,|AStStlI

METODE DE CULIIVARE
a Chiardaci nu estenimicaltceva o existe sutede metode cultivare de decSt buruiane, Principiul nigtepim6nt,il pui intr-un canabisului. este,la baz5, foartesimplu.,,Cumperi ghiveci aprinzilumina", st;tuiegte gi KyleKushman la High Times. de ne reporterul in simAnlagi supravegheazi-i dezvoltarea. atent9i ia notile."Cultivarea Fii ,,Planteazi hidroponic cevamai complicat5. sistem este
I

de are de ,F\anabisul nevoie cincilucruri putemic: lumini, \-rbazi pentru cresie a

CLOI'IELE ii cultiPlantarea clone butagi permite de vatorului fle sigurd va aveao planti sA femelS cirei caliteli cunoaite, le Ca ale plant,,,mamd" folosild femela mai cei este s,netoa$9i puternid. Pentru faceun butag, taieo ramua se steril, ri activ,de 10-15 cm cu un obiect in Dace se tdietura fecandu-se diagonalr. gi folosesc hormoni stimuleaza care dezvol gansele a obtine o tarearddbcinii, cresc de plantA. noua PLAI{TAREA pot in Plantele fi sidrtela inceput ghi\,/ece mici,ins6trebuie mutate cu atentie -, apoi preamari inainte rdd;cinile creasc; ca sa pentru vas.Pentru cultivarea aer in acel care liberestenevoie un sol binedrenat, de fie niciprea nici se nu tarecandesteuscat, preanoroios candesteud. Solulpe care gi este cresc bineporumbul lucerna foarte bunpentru marijuana. pe s5-ti Kushmansfituietle cultivatori ii planteze pulinin plus,pentru alege a cate

aer, de apA, nutrienti un mediu cultura. 9i expe4i," ne ,,NuvA batelicapulsedevenili sf;tuiegte Kushman. o ,,Pentru culturi buna, l\.4ai btul linede echilibru. mult(lumine, apaetcn.n.), aduce nu intotaer, deauna mult(profit mai n.n.)," general, in gradineritul vor oamenii iubesc se care descurca minune cultive sd canabis. de GERTIIII{AREA plantate o adancime Semintele la de trebuie jumitatede cm pan, la un cm. 0 o metoda simpla comunide a le faces, ii germineze este inajnte plantare de a le de pune gervelele in umede herfie tifon de sau in umed. Seminfele incoltesc douepan, la imediat rid6ce zile Sapte gisuntplantate cinuta incepe fie vizibi16. si plantula inalta 2,5 pena la CAnd este de

3*s
e
.{P semlnfede carabis, gatapentu a fi plantate saupuseIa germinat,

a
()*

ovale, .s cn,n aoar frunzuliF nudoui

Acestea urmate sunt mitecotiledoane. -" Jf detrunze nelamifcate, frunze trei cu de frunzele cu ramificalii, sedezvolti apoi

piperniPlantele ramilicalii, suntspecifice ce e maibundin recolta. care cinci gapte si pot planlei.Uneori cregte frunze citetrebuie eliminate cultura trebuie cu !i ii 2 ramrlrcalll. rariu. Maibineai patruplante careau noua unsprezece sau

blocheazS spatrJ suficrent, /ececare-$i dec6t l!minaunaalteia. DtFEREt{lE it{IRECUtTURttE tI{TERt0R DE

il
SEMINTELE SI PLANTAREA
poate cultivat din seminle, din butali, ceadin fi tie fie lP Canabisul garantand obtinerea lemeleli scurtilnd unei urmamelod6 timpul panela inflorire.

srcErr AER iil uEtR

Pentru cultiva aerlibernu ai nevoie a in de mu|t;tehnologie: plantele indeajuns au dad de mulu aF, lumin,gi nutrienli, natura va plantele grijade restul. asemenea, avea De mult maimariafar;.Pede alt parte, cresc nu ai maipulincontrol de exemplu, poti poate manfo4ainflorirea iarcultura fi -, poate catA insecte de alteanimale, de sau fifurat de tumatori lenqiin ciutarede fi iarbi gratuitA poate gbsita polifie, sau de CucetestemaiaccesibilS, atatestemai cu pntru polilie pentru vulnerabilA ho!i. 9i Cregterea interior in ceremaimultA munca, cultura inse estesigurigi potiseai pe de maimulterecolte an. Gr5dinile inteuna riormaisofisticate dou; camere, au pentru inflostadiul vegetativ unapentru ii rire,cu lumini diferiti,potrivit, ciclului de plant . Acest viaF in carese aflerespectiva permite ,,recolti iar sistem o mntinue", capotfi la fel de micicat rafturile merele de susli dejosaleunui dulap. tehnicile culturii interior in Unadintre se numegte de Aceasta ,,marea verdeali". inseamnA cregterea marenum6r unui de produclie plante mici,in ideea a avea de cat maimareexploatand spaliuminusun cul. Inflorirea fo4ata este atunci candplanteleajung 15-20 cminatime,iaratunci la recoltare ajung abia candsuntgatapentru la un metru inillime. IilSTfl.A! iltDR0P0I YS. CE S0t inseamnd cultivi sa Sistemul hidroponic plante sol.Plantele dezvollirSdacini iti fira

?"s
O Oblinerca teietud diaEonald.

O Seminlele sunt mai intAigeminate

O Plantuleiii crcsc nai h$i cotiledoane, iat apoi pina per*he de frunze adevdnle.

4t Un $n* butat plantatin Nnent.

nl ur -.d'u

e.l -,

11dr

[i /dl ; mi .-

CULTIVAREA
' Principalele metode cultivare canabisului cultivarea de a sunt in solsi sistemul hidroponic, solutie so. intr-o fire

rala fibre cocos, rad;clnie sau de iar sunt spal a.e o rol ul i eLl dd nuI L\d.freorl de l
p , . dra. 'F pr n ..'l u, "i ral - ". i n . ddre r

perlodlc;. secare ( . ll \a'ea n >o e5te u)oara ma i -d

i ngdo . rodra.u mi c e I A \e D l dnl .l e. ul l

vate slstem in hidroponic rnairepede, cresc in$ exsU r scu cagredlni sAfiedeci e
-al e,dod di , d /d u e gre\ol ,a LJne

erorl tehnice. LU ILE I!'IIN Dld'1te canab care e de s crescn n-er'or . np/oia o Lmrnd I drrprop posio d6 I rar ata de umina ar;. Becurie so lncandescente obignuite suntbune, nu deoarece degaj, prea nr!lUcAld!r,pentru cantltatea mlc; pe de uriin; utiizabie care produc. o
Cultivarea sol estenai in sinple, insdcretterca

llajoritatea !mirilorI uorescente de sunt, prea aseTnenea, slabe, totls une sunt e potrlvite pentru gr;dinde rn;rimea unu p fo d. lap. -ate d lreipalru anle B.c ' l e dama' ei ' rensi tate raogen5d.L. c. Sodiu presiune - suntcele a mare rnai pentru tLrri de lnterior. bune cu e Becuri cu e . l-dog.i prod mdin - la l- ninair||-ao la, pe insaun i cutivatorl prefer; celecu le sodu pentru st rnllainforirea, a deoarece l u a or a. Jn .pa l u,o.ro.al (. md ap'op d. lLmind rodmla. dl d" ALe) be(uri e prodlc ta c; dur6, rnu avand nevo devene tllate, i -ti potarde ochidaca Lriti te direct pot a e e, deasemenea exploda sunt dac; stropite apecAt mpsunt clr t incaincinse. Aceste beclritrebuie f e p asate se caj posibil, sa e rnal apfoape plante de fbra arda plantele agezate 1,2 rneti distanta la

din de becvorprimimaiputinde o zecime pecare primesc anp o cantitatea lumiM de teleasezate 30 de centimetri la distanta. folosesc mate fie Majontatea cultivatorilor perelii fie incenalereflectorizante,vopsesc periiin alb sauii acopera plastic in cu alb, pe gridinile majmari,becurile a$ezate sunt rarnpe mobile, incattoateplantele astfel primesc aceeagi cantitate lumind. de O regul,empiricA citat, de Jorge Cer-

pntru pe9ti. Preamult liliacii mancare Fertilizarea ingr;Fmantva ardeplantele. printre noexces o gregeale este obignulta cu vjci.Canabisul crescut ingri$mante 1ns; naturale un gust are maibun, pellruculturile inrerior. lucru dificil de acest e

B()LII.E Printre animalele diunbtoare obignuite numara se dpugele, afidele, tripgii puricii de 9i (Aleyrodidelae). plante

vantes,autorulcetii lndoorMarijuanaHorar llculturc, esteaceea o gr6drn; trebLi cb jumitate degramde inflorescenti Acestia fi evitaliprin pot si produci pentru in fiecare de lumin,lafiecare de watt 30 mentinerea curdteniei zile,decio cantitate luminA 1 000 de de de pentru watiar trebui* fie sufrcienta aproap jumitate kilogram lun6. pe de VEGETAIIV SIAI)IUT perioada timp caresescurge Este de intre de stadiul plantuli9i perioada inflorire, de produce frunze. plantA candplanta 0 $netoa$ creitecu unupan; la cincicm pezi. Stadiul poate duratre pdn; vegetativ la patru la soiurile satlva luni de cultivate in aerliber, insaestemultmaiscurtla celede in lndlcacultivate interior. plantele in timpulstadiilor vegetative, de de azot, fosfor au nevoie nutrienlii baze: (de N-P-K), abreviate in 9i potasiu obicei primul randazot.Deasemenea, nevoie au de cantit;limaimicide calciu, 9i magsulf fier,mangan, neziu ugoare urme zinc, de 9i Plantele mai cresc oor, cupru molibden. si repede au marmult,luminA, mai insa dac, masacru. rnult 18 orepeziinseamn; de pot de Fertilizatorii fi orice, la produse pentru gridinipani la guano de comerciale

de sporita camera culturA atenlie 9i la tot ceea vinedin afar,. Plantele de ce canabis, alessoiurile lndicacu mai de de inflorescenle dense, suntvulnerabile putregaiul gi asemenea la cenugiu mucegaiul cenugiu.

STADIUL

VEGETATIV

produc este in Stadiul vegetativ perioada careplantele frunze$i * cresc indltime poate in durade la trei la cinciluni. Lunina ajutdplantele se creascd rcpede mai vegetattu, nu insd exaCetali!

I
.'a fRAI[tfitucataB sL]t

DETERMINAREA

SEXULUI

pinten verde asculit varf,pecandla la femele perechi pistiluri albe. apar de

plantei esentialS, sexului este deoarcce cultivatorii {p Determinarea carcvorsd obtinis/rsemll/a trebubsedeDisteze$ elimine masculii. si

iNFt"oRtREA
l\,4ajoritatea soiurilor tivate,maialescele cu de indica, nevoie 12 orepezi de au de lnluneric neintrcruptpentru inflori.in aer a liber, acest fenomen intempl,la ceteva se ziledupa echinoctiul toamnA. interior, de in este determinat iluminatul de artificial, infoputand fodata. rirea fi odat inceputiinflorirea, dureaz; intreFase $ptimani jumetate ce majorititii 9i zecepanA inflorescenlele varieulilor ajungla maturitate. Pentru evita unui a insinuarea gust de chimicale 'ecare in fuminl-alat, c-ltivator i gi opresc fertilizarea inceps; udeplantele dinabundenta cu doud cam saptamani inainte 'ecoltare maialesn cazul de siste9i melor hidroponice. dinbelgug Apa ajuti la e iminarea natural6fedilizatorului. a

CAND RECOLTEZI SA Plantele trebuie recoltate atunci cand au -Fi aju'rs maxinul potent;. la de C-ltivatorii dauseama acest de stadiu plantei al uscand l)ETERMII{AREA SEXUTUI gi o probe cuptor fumand-o obseryand in sau Atunci candplaniele cresc seminte, din pistilurile la baza momentul care in de inflopentru este $ masculii a esential elimini rescenlei coloreaza marocu o viteza se in obtine snseml//a, catsunt cu indemaimare decat aparilia unora sauultannoi, partali mairepede, atetscad cu du-se glandele rd9ina trihomii cu un la cu ganse ca femelele fie polenizate. e sA microscop miregte 30 de orl.Tricare de tind mai Femelele se creasc; com- hor:i t'eo-ie f e total de,/voltali. inca oar sa pacte, masculii lungi, majoiar mai insi gi transparentiavand culoare g;lbuie. o ugor ritatea cultivatorilor c; ceamai spun in aerliber,recoltarea adesea este inbundmetod;de a-i deosebi cu este ajutorul bobocilor, apar o care cu sAptemanA doua inainte inceperea de sau
ing ,,Boboci" ji,tiin cultun de case,fisplata penlru un

Cultivatorul trebuie fo oseasca nu sb niciun fel de pesticid poate care ajunge in pl;raniicelor cate lumeaza recolta . dir lL

infloririi. Plantele mascule floricare fac seaman; nigte minusculi de cu ciorchini banane. inceput ca un singur La apar

pot fluenlata vreme. de Ploile abundente poate d;unaplantelor, umiditatea iar favotizaapati,lia rnucegaiului, ales cazul mai in vatieleliiindica. Este mai binesatai p antele decat le sA smulgr.

0uUt;i :i

srcuRAI{TA sr,,cuLTURtLt DtGHERTLi'

CULESUT
trebuie culese curelate, apoi 9i 9f Atuncic6ndflorilese maturizead, pentru produce ialb6de calitate o supedoare. uscate atenfie cu a

(gi Deoarece canabisul ilegal este linti este o ispititoare oentru holi),cultivatorii trebure sa persoanele fiefoarte atenli niciodati ca grddinile De nepotrivite nu afledespre $ lor. fapt,ideal sa nu itie nimeni! este Dad este cultura interior, o de mirosul o poate degol9i orice da indiciu poate care da de b,nuittrebuie ascuns griii de musafirii cu nepoftili. DacA o cultura aerliber,treeste in pentru in locurile buiealesun locizolat ea. plantall marijua.a in care cauta de c,,politia elicopterele", cultivatorii nevoili sunt sa sacrifice lumina solard iolosul in camufl6rii. S, c-Tperi bec 600dewa!,o nasa Lr de pentrL si re'lu)( 100de pacrcte vate flux de si mineral; cartea credit sbcerisA-fi cu de 9i fie livrate adresa la Jnde cJlt;va vei canabis nu este gest prostie fel deflagrant un de la pe cume acela a-tirulajointuri treptele de cl,dirijpoliliei ora9, las6 urmi din insS o destul evidenta de dsspre intentiile tale. USCAREA SIPISTRAREA pentru prepara iarbi de Suntesenliale a o calitate. surt de c,,Bobocii" curilati frunze foadece ca pentru mici manichiuri. Ace$tia grij,,penhu nu manipulati mare trebuie cu a glandele regin,. deteriora cu Apoisunt ag,tafi coditi, de intr-un intunecos, loc uscat, cald9i bine ventilat, nu cumva muceca se giiasc;.0 temperaturi ridicate ajuta mai va piard,ungruphidroxil canabinoizii sa acizi si s5seiransforme THC, in insi prea multa dldur; poate degrada THC-ul CBD. in Cand tulpinitele suficient uscate sunt de incat$ trosneasci atunci candle rupi- in modnormal dupacincisaugapte - ,,bozile suntnumai bocii" bunidefumat. acest in moTenl.sunt depoz'tali borcare sticla ir de sapentru pistrarea frigider. in pungi plastic de in

tD Pentru a fi gata de rccoltarc, inflotescenlele tebuie se aibi ti honi depli n dezvoltafi.

] l

sunt a, ,,Bobocii" puji la uscatpentru de 5-7 zile tnainte a

,r fR(li-l,llil [ri]iB,5Llt

SEMINTE SIINSELATORII
,rt

joac; un rol important cultivarea Companiile seminle de in canabisului, * e mai alesin cultivarea propriile Avandu-si originea din case. in Amsterdamul anilor'80, reteaua cultivatori aprovizionau in de care cafenelele olandeze, au fost remarcate publicabiala inceputul ele de a ni l or '9 0 .
stazi, rnairnL-rlte de compan pro zeci i pentru fiind dLrc seminle vanzare, ,l e localizarep incipan Amsterdan n ! Columbia Britanid. Printre acestea se numAr; H. Seeds, Flying Dutchmen, T. Mighty [,4ite Homegrown Fantaseeds 9i Sunt distrlbuiie magaz prlncornand; in ne, pogta;gi prininternet site-Lrri nume pe cu
:,k O duzind de seninte de canabis de cea nai bune calitatepoatecosta nai mult decetgapteopt

l\larc ocupe magnaiului canadian Emery primele pagini revistei 12 ale Carnabls Culture, Iunizand585 de soiuripentru 37 pachetele pentru Prefurile decompanli. con!nend numal deseminte 10 cornandate prinpo9t,variaza la 15 $ pentru de o mafacon.na pana 300 $ pentrla soiu'i renumite NYC ca Diesel Jack sau Herer. Lainceput, cornpaniile urrnarit au cu pote-traldiverselo .l arentre varietE!iLd ri qau dp raLLe isticile cregtere interior de de gi s\terior, sezonu inflorire producUvitatea. de lvulliau incFput preluri 3-5 S pes5 cu de ma-tJ. iotu:iunele soruri cosLa l5 $. oot lG provenite la Seminlele de ,,feminizate" hermafrodite, feme polenizate plante e de alecerorurmagi suntaproape totalitate in feme merltz premiu. sitewebcare e un Un cvindp 46 $ - oacher 10 5eminle de dc Sl,unk | rere80 $ pent seminlele'em # u nizate. in este discreta toat; lumea" ,,Livrare site-ului World Wide Seeds sloganuL
Albd), Web. White Widow (Vdduva de un hibrid brazlliano-indian satlva

ul*?
"

lanlezisle, NaturalMystic,Heaven's Stairca wa, sauexplicite, The ca Amsterdam Seed Co.(in Vancouver). CataLogu seminie de al

we
I

I
i.l
l.

in serelor cuhdlcaoblinut cafenelele dinAmsterdam mandregte ,,forse cu marea intensa cfistale" i faces, de care

Seed Read & distribuie seminte in doar Europa. seminle canabis de doarca ,,Vindem suveriruri" jusrificarea ceapare este tipic; pe un sitebritanic doarcu cateva renduri jos dup; ce susline detine mai ce se,,doar minlede la vanetati verificate marijuanade pecarele livreaz, promptitudinein si ,,cu secret" oriunde lume.,,Minunatele in seminte canabis pecare Fl de le'u'nizAm noi arate ,,0planu verde ca crescutd ln provocand euiorie pute'nice -insoare" ..0 . Perioada inflorire acestui de a hibrid trebuie in cultivate t ri rafionale, undeconsumul legal, arfi in Olanda, este cum Belgia
*

tr

.q
i* in Marea Bitaniesunt

sauElveliaspune altsitebritanic. un senintele canabis, de ,,Daca legale a6ta tinp cetnu le cultivi. dureaza s;ptamani, stadiul 10 iar vegetatrv traiegti l\y'area in Britanie, putem ili vindela in Statete Llnite, pene sesi doar sSptimani gradinile 2 in hidroponice. un prelfoarte pentru marenistemomealA Un pachet 12 seminle de coste 105 $, 94,50euro 66 . Un pachet 16 sau de seminie Jack de Herer banca din de seminte Sensi Amsterdam vindecu din se 154 $. Acest combind dintre soi cele ,,trei maiputernice varietali cunoscuie om" de insepedigriul rimane seu secret, 9i ,,ca
rafAf, ^Anh ' ^^.r-.^1."

pescuit hran; pentru pesari, nu sau insA trebuie niciun cazsi le cultivi." in Cum sunt ascunse semintele r;mane un secret breslei. al s; s6-ti ,,Trebuie {ii capabil g;selti bunurile interiorul pachet" in acestui enungun siteolandez.

ninlele lolositeca mencarc pentrupesd suntilegale dacdnu suntsteilizate.

\.'

problemele Pnntre obignuite numira se semintele sezdrobesctimp.rl care in tra-sportului, seminlele sedovedescfi de care a calitate inferioarA carenu germineazA, sau pur ori dealerii p,sireaza 9i simplu care banii clienfilor, difl ndcinste, dinincomfie fie petenle crasd. Majoritatea vanz;torilor de pe seminte bazeazi reputalia unii se lor; insaar putea scoate banibunidoardin pentru activitatea urm;rire de desf,gurarea in buneconditii acestor a transporturi. in Statele Unite atatlegile statale, si cet posesia importul celelederale interzic sau de seminle canabis de viabile. Unele companii, cumsuntSensi Seed Bank British 9i

TEHNICI, INSTRUMENTE

sr0BrcErlJRl
amintiri sunt atent analizate dimineata. Sunt conuins ,,Aceste

cd existdniaelui depercepgie autentice frapante, accesibile fi pin intermediul canabisului, deuin... de negdsit lQsalui.' care in
CarJSagai, pseudonimul X,"1970 sLrb ,,[4r.

UTILIZAREA canabisului inseamnd maimultdecat mult inhalarea fumului. Existi de mii pentru fumStor instrumente;i tehnici, obiceiuri. Figesturile Chiar instinctive un experimentat, prin cumarfi rularea joint, dob6ndesc exerciliu. unui se Starea mental; a fi ,,pierdutmoment", de in cuprins nuanle de senzitive libere Siasocieri poate interesante, fl o bineveniH alternativAobligaliile la lumegti, aregi consecinte insa cumar fi s5 n-aichefori $ nu potisafacifaleacestor obligalii atunci cAnd foarte esti problema personaj povestea /uat.Probabil maibinea descrls cel un din luiTerry Southern Red-Dirt Marijuana, a definit cand programului diferenta ,,marijuana timpul dintre din de gi lucru" ,,marijuanaduminicd": existA deintoarcere marfa - te nAucesfe. de cale cu tare .. ,,Nu trebuie teasiguri nimeni si-gibage sA cd n-o nasul treburile inainte intri trans5." ?n tale sd in DupA cumspunea raperul Aceyalone, trebuie inveli,,si-list;panesti se euforia". pe pe situalie vial5, sa-icalci oameni nervi de o dac6 egoist esti sau 9i, cain orice necioDlit. I

I
t' FR A T tit,tt t l c a u a s ] ] L ] E

I UTILIZAREA LU CANABISU
prezervativului, a inv;la Si fumezimariiuana la fel de ugorca ti folosirea insi e cum si apreciezi si controlezi intretimp, starea euforie mult mai complicat. de e 9i ingeniosi ndscocit multitudine metode a 9i-ointroduce corp. in consumatorii au o de de
F U MA T U T jointul, Metoda este tigara marl cu clasic; juanarulatd man6. de Este simplu tacut, de
r* Un boncdeptastic in stilulanilot '7O,o pipa cu apdinaltdti tubulad de oiEine thailandeze.

a l;r; 0 metodi pentru fumahagig prpa doutculite s6 strieste incingr s, 9i vegtihaliiul intreele,apoi$ inspari fumul carese degaje. metodiestesd lipelti Alt; o bucificide ha9i9 un ac saude un de punand varfde culit,pecareo aprinzi deaa supraun borcan gurain jos pentru cu

nu estenevoie alteaccesorii afar; de in de hartie, esteuior de transportat la fel de 9i ulor se scapi ea,9i nu sare ochi.Cea de in

maiobi5nuitd varietate spiiff-ul,un este jointmarmare, jamaicanr, colecta fumulpecare apoi tragi tine. il in conic, origine de gi foaie Trihomii uleiul ha$ig de suntcele b/urt-ul, jointrulat un intr-o de ii in tutundintr-un trabuc locde hartie. Pnntre mai se creatiile exotice numiri jointurile de inn;dite ,,laleaua", ghem un 9i

produse canabis. mai puternice din TripipS homir fumeazi maibine dink-o se cel joint.Cu rnice, inse potfi rulatiii intFun

ganlade mariffea unuibec.fumatprintr-un uleiulde hagig pot unge se toitede rulat, pip; de paisauo leavade pix. Pentru intr-o astae nesau,maieficient, pune se de voie o mare de cantitate iarbi ti e greu sticl; gi seincilzegte dedesubt. de sAo fuci si ardi uniform. principale fumat metoda de CealaltA VAPORIZAREA pipa. implice incelzirea controlat6 a canabis Este economica, Procesul maa este pentru se pierde mai putinfum 9i ierbiiti apoiinspirarea vaporilor candse cE pentru,,bobocii" ajunge temperatura doritr. Se bazeazd maibune la este ioartelipiciogi, caresuntgreude jointii pots, nu a.de rulat intr-un indeajuns. cu bongu Pipele ap;, inclusiv pot $ filtreze rile,ricescfumul9i unele foarte toxine, din bong iar tragio doze mare fum. de pe principiul THC-ul evapor;la o c; se (1800-2000C) temperatura micA mai vegetalS decdtaceea careardemateria la (230"-235"C), astfelpe utiliscutindu-l zator maiinhaleze s; toxinele fum, din Acest mai aspect esteimportant alespen-

frecvent, scop in Deobicei, americanii fumeaza haligul tru ce-icare-lutilizeaz; igi mai Totugi, tragi se J;ra$ simli din pipe. Europenii ruleazd degrabS medical. fumulesteciudatpentru mullifumitori. un sp/lff de ha9i9 tutun. ii

Il | ll l r 1] l i l ST R U l i i ti lS r J Bi l fl l l R l Ii

.1ascule, nu sunt s. 'runzele plartele carp prea puternrce s.rnt dace lurate,insa tot contincevaTHC. Deoarece THC-ul este nu hidrosolubil, trebuie combinat alcool grAsime cu sau pentru fi absorbit organism. a de Refetele (negrese) alie clasice suntbrotyrles 9i orSiitJrere, canabisJl ilse poare g;tit if aproape fel. orice Dureaze putrn orAdouepene cel o ce canabisul ingurgitat faceefectul, poate iSi chiar daca trei stomacul plin.Consumae toriitrebuie fieatenti sindromul s; la ,,NL sirnt mare lucru, decimaimananc una". pentru Tehnologia vaporizatoare este inc, in dezvoltare. [,4odelele comerciale maiieftine aproape sunt universal conside gunoaie. oameni avutrezulrate Unii au cu tatemaibune improvizatii implic; ce pistoale lipitli alteunelte de asem6nStoare. Cele maibune modele comerciale prezent afigaj pentru din au digital temperatur; costecel pulin200$. ii in afari de cost,dezavantajele sunt: de dozamare vapori, aproape un bong, cAt gi consumul electricitate gradulprea de marede difacultate utiliz;riide cetre al oameni foarte,,luati". MA CA I UL S; m;nanci canabis de asemenea este gi maiszn;tosdecats;-l fumezi te poate faceh/ghpentru perioadilungi de timp. o Este maibun; cale a luao doz; cea de mareii esterecomandat, alespentrmai in medical, nceice-lfolosesc scop daca au nevoie ins; de etectinrediat. Este de asemenea bunametod,pentru folosi o a
:* Pfijhutite de case

Mute caienele Amsterdam incetai din au sa maivanda spatiale" dupi ce ,,pr,jituri prea multiturigti pragtie. f6cut s-au

sunt cea nai obitnuitd cale de a nenca maijuana.

I
5

:* Attep6rile consunatoruui ti necliul nturajuI I la in careseaf6 sunt

principalii lacto carc

fumezi perechea cu intr-un budoar lula minalumanarilor, avea vei foarteprobabil un hlgh erotic.Daca tumezi oameni cu carecrezica ,,liar infigecutitulpe la paranoic. spate", mariganse devii ai sd Dac;staiintins o pipa cu dupA ai fuce mat iatbe12 ore,suntslabe speranle sa te trezegti intr-oor;. poate Ljtilizarea regulatisauintensa crearezistenl;. binese ai rezistenle E

ASTEPTARILE ce doui fumuri de $I AMBIEI{TUL pentru nu te doboar; pentru este foarte iarbibun;,e rautotodata Canabisul undrog c; pe subiectiv. utilizatori l\4ulti neex- reduce nuantele uimire infiorare de 9i
perimentati trebuie,,sA invele" cum si fie h/gh,se recunoasc; e ceea simt.in timpce L.rne ce varietiti s; stirnuleze tind unele sEri- amuzament, oboseal;, paranoia, senzualitatepersonalita la care simleai inceput o simpl; le la ameleal;. Dac;eFti complet,,luat", cel prietenos, maibine safii intr un cadru e tolerant dac, nu cumvaprospera arta in de a te comporta nebunegte de a fi 9i incoerent public. in

teafiec;ruia, fiziologia creierului, Maimultnu inseamnA intotdeauna a$epurile ambientul esenliale maimut. Dacd in Amsterdam, sunt egti este ii jointintro cafenea pentru gi din efectu Chiar ui. maibine fumezi calitatea s, un cauza alcoolului, drog un care necesit, o cantitate mare, mai oamenii devinfericitisaumorocanogi, mai iubitori mairei,iara desface sau o gampanie n!nt; nu este fel cu la la a-tiineca amarul intr-un dupd bar o desp;4ire. Prinurmare, iarbaeste cu multmaiprobabil intriintFo sa de dace stare frenezie extaz ti intr-un esta clubin care auzi chitare stridente ritmuri 9i de tobeii bas9i traiegti mai degrabe high inteun RISCURI PEl{TRU SAI{ATATE Nimeni, n-a niciodat, muritde supradoz; pe de canabis. Efectele termen lungale fumatului canabis sLntbinecunosde n, cute.Conline cam aceleagi substanle canpe gi cerigene carele gesim in fumulde ca 9i apoisdte ducila muzeu safii hipnotizat artalui VanGogh, de decatsd fumezi nou;9is; nu maifii in stare zrcl s; altceva decat CalaoisJl trebui ar sa ,,1-'e". te fac; setr;ie9ti viata maiintens, s; nu devin; viala ta.

sau vegetal5 apringligare alti materie policicand filosofie benzen hidrocarburi lectual disculi aromatice 9i Tntr-un siudiu carte. de Dacb clice. Donald Dr. Tashkin la University de

rtI rct. lyRu]\tiltTt st0Btcfl|lRt frli

ol California LosAngeles gasitanodin a precanceroase pulmonar rnalii in lesutul al fumitorilor iarba, special aceia de in la fumeazi tutun, orjce care in caz,pene $i in 2002 nu s-ainregistrat un cazde nici pulmonar ceicefumeaz6 la cancer numai canabis, conform Ethan Russo dr, din Montana, specialist marijuana ln medicinala. Majoritatea fumitorilor iarb; sunt de putin expugi multmai riscului cancer, de chiar dace lumulin plamini tin maimult. pulini Foarte oameni lumeaz; care singuri pe 20 dejointuri zi. Un studiu 1997, din pentru efectuat organizatia de menlirerea pe Kaiser sSnAtilii Permanente 65 000 de pacienti peste12 ani din zonaSan de Francisco a descoperit {umdtorii Bay, ce probleme de iarbd aveau murre mai respiratorir decat nelumatorii, rah mortainsa litrliiin rendul nu este lor maimare. psihice Oamenii careau probleme ca schizofrenia depresia sau trebuie fie se foalteatenticu marijuana, deoarece le poate o starede depersonalizare da sau irealitate. asemenea, ii facepe De iarba nervoti paranoici de uniioameni sau acegtia renunta maifumeze. obicei s-o c0 D US UL A $t Nt l M de Consumul canabis influenteazd nu condusul de multca alcoolul. multe aia Mai studii, dintre care mainotabil unul cel este pentru guvernul efectuat in britanic 2000 pentru testaperformanlele a oamenilor la drogafi simulatoare, indicat fum;au ca torii de iarbesuntconltienli timpullor ci pnn de reaclie estealterat compenseaze si condusul incet.Totuii nu stereco, mai mandat conduci se candegtihigh. Nu vrei pe p;truns sa te plimbivesel autostradA, de la stopuri, vreun cand dobitoc arogant intro masina sportiti taiecaleagi franeaza brusc.

* Canabisul conline nulte din aceleasi toxine ca si funul de ligad, ins, pulini oameni fumeazi 20 de

deamefealede raulrubicond luminilor * al Si

Nu exisB nici o dovade cd Fidel Casto (in pin plan) sau candidatul denocmt la yegedinlie in 1972, George Mccoven Gtenga),ar ti fumat weodati iarbe. De asemenea,nu trebuie sd fumezi cend conduci.

,]
86 I NA I ! I T, I I U A N A B I S UL I C

CANABISU LSICREIERU L
,

Degicanabisul esteal doilea mai folositdrogrecreativ lume,abiarecent cel din s-adescoperit modulin careinfluenleaza gi creierul se gtieinci foarteputin.THC-ul din marijuana fumati ajunge creieraproape la instant.

de trece apoiin /\ bsorbit pl,mAni, l-\ sdnge traversea/a si foarteusorbariera gi dintre sange creier. creier, in se leag; receptoni de canabrnoizi AcesCB1. tia suntlocalizali princioal cortexul in in gendirea, frontal, carecontroleaz; in
* Cantitatea THC de

gi de William Devane ,,anandamidi" cetre Raphael l\,4echoulam, cercet,torul israe pentru prima liancarea identificat dat; prodLce asemenea THC-ul. Creierul de si un alt canabinoid numit2-arachjdonygly (2-AG). cerol Efectele canabinoizilor endogeni similare acelea sunt cu ale THC-ului; sunt$i altemamifere mai care

nevoie pentru a fi high este de nai putin de I 10O de nicrcgnme.

hapocampus,centru memoriei, un al in cerebel ganglionii barali, carecoordoii

neaza mrgcarea,ir sistemul limbic. ce au canabinoizi creier. in ti influenteaza Aceste emotiile. locatii coresIn cadrul sistemului neryos, neuropundariilor pulernic cerebrale prinsinapse, vasculari- transmii;torii circulA leg, zatela oamenii Pentru fi h/gh, drogati. a estenevoie doar20 pan; la 80 mg ca de THCs, ajung;la creier, conlorm farmacistului britanic Leslie lversen in turilemicroscopice neuroni, djntre fie stimulandu-i trimitA se semnale, fie inhibandu-i. Receptorii suntpresiCB1 naptici, localizali inaintea chiar sinapsei, gi anandamida, spune neurochimistul t

DaleDeutsch, funclioneaza un meca,,ca pentru incetini transmil;torilor estenoradrenalina. nismde feedback cum a actiSistemul recepiori de CB1a fost descoperit inceputul la anilor'90. Descoperirea a inspirat cdutarea substanlelof chimice endogene (carese formeazd natural) se ce potrivesc acestor receptori, cum a9a endorfinele potrivesc receptorii se cu opioizi organjsmului.1992,a fost ai in izolat canabinoid un endogen numit vitatea', inhiband impulsurile neuronilor, in agafel incatsa nu devin; supraexcitali. Creieru sintetizeaza endocanabinoizi atunci candcelulele nervoase stisunt (mediatori mulatede neurotransmilatori chimici) gi cumsuntglutamatul norepipoate asemenea nefrina; anandamida de sa suprime eliberarea neurotransmitatorilorinhibitori.

TheScience Matijuana, cantitate of o relatav comparabil; nivelul cu neuro-

ETECTELE SISIEMUTU I CATIAB IIIOIO fi Astfel,sa fii high poate pentru muzician in general, etectele sistemului canabinoid minunat un suntsubtile, conform Deutsch, lui fostul careinterpreteaz; improvio Cannabinoid Research zaliecu o tenurehipnotic, dub-reggae de 9efal International penEsteimplicat reglarea Society. in apeti h douacorzigi poate un dezastru fi peristaltismulu tru cineva tului,presiunii sangvine, careinvatao pieseclasici gi gi intestinal, senzaliilor durere probabil avand de numeroase masuri schimb;ri de Afecteazi asemenea vederil, de starea sufleteascAnimeninu stieinc; exact cum- Fi se crede alute ce sistemul ner vossAcontroleze stresul cA aclioneazi si ca un filtru pentrumemorie deci poate selecta anumes; refinecreierul, loc ce in si lie inundat un fluxde informalii de O senzitive. ata teoriesuslineca ajuti creierul uiteexperienjele s; traumatice, cumeste durerea intense timpulnas. din terii. Alcoolul opioidele stimuleaze de 9i parte asemenea sistemul canabinoid, a pentrucareproduc plicere. motivului AtuncicAndoamenii consumicana. bis,spuneDeutsch, THC-ul ,,coplege9te sistemul" receptorilor Stimuleazii CB1. apetitul, scadepresiunea intraoculari ii afecteaz, filirul nemorieiprovocand LnL. dintre celemaicunoscute efecte utiliale pierderea pe zariicanabisului, memoriei termen scurt. Acesta fenomenul este de aee,cevoiam zic? canduili la ce te sd -, gandeai cateva cu momente inainte.Projerbiiasupra babilestecauzat etectul de cortexului frontal,carese credece este p memoriei termen scurt ,,administratorul" hjpocampusului, convertegte care 9i asupra pe impresiile imediate memorie termen in mai lung.Oamenii drogali descurc6 se mai greuin general testele memorare la de a gi unorsecvenle numere cuvinte. de cheie. orice in caz,se pare marijuana cd nu gterge amintiridejaintipArite. THC-ul canabinoizii endogeni sunt 9i metabolizali diferite de sisteme: THCeste absorbit ficat,in timp ce anandamida de de este descompus; o enzim;numiti FAAH. din liniile cercetaremediUna de a pe camentelor bazdde canabinoizi este gisireauneisubstanle cares; inhibe paralela acliunea FAAH-ulrelativ cu inhibitoare Prozacului a asupra reabsorbliei serotoninei, bazafi pe alte mecainsa nisme pentru cregle nivelul anande a damidedin corp.Aceste medicamente ar puteafi folosite versiuni ca netoxice ale pentru marijuanei medicinale, reducerea * stresului stimularea sau apetjtului. cale O opusA estedezvoltarea antagonigti de ai
Acliunea FAAH-ului, enzima carcdescompune la nivelulcrcieruluicanabinoiziilntro celulA neurode blastomd.

I
t

f\
cahabinoizi, substanle chi micecarese leagS receptorii de CB1, ins, le blocheazA acliunea. Unuldintre e i , n !mi t SR 1 4 0 7 1 6 A, presupune se ca pentru va fi dezvoltat medicament ca sciderea apetitului pentru sau stim!larea

CREEAZA CAI{AEISUL DEPENDENTA?

Cas cocaina. rerorna drfetamrla, 5i TFC-Ll activeaza e,bera'ea oopa^.in; de p,ce e" a c'eierLlui ils, ea ,,ca sp.e poate provocat man acelaFi efect fi de

care9l sex.Utilizarea repetate regulatA si -emoriei, toate Deutsclcu ca avert,leaze ducela tolerant;, mecanisrnul insa este ca oamenii vorlua,,pot foarte fi recunos, dr pulea provocat 5c; care-l I de -l: pot lrascibili". THC-ul CBD-ul ajutala derea numarului receptori in de CB1 9i reducerea provocate accidaunelor de anumite zone creierului. pare ale Se ca prin dente cerebrale, protejarea feuronilor exst; si un sildro^]de sevraj lecompll de efectul produs hipe supraexcitalr de cat la canabis, multmaislabdecer insA secretia glutamat. de la opioide. orice in caz,deoarece este Principalele efecte intoxicatiei ale cu pste1c , arabis dispar pdlruore9i nL i1 o dovade ar ramane ci reziduuri THC de in creier. oticecaz,celeva ln studii in au dicatfaptul persoanele colsLme La cafe-l pe prob intens termen lungpotavea eme uloare functiile cu cognitive, alescu eli mai minarea informatiilor relevante, astie incat
* Spre deosebrrede pot oaneni, $obolanii s; moafi de suptadazd de IHC - insa esrcnevaiede o

nevoie siptem;'r pentru IHC J sa de ca fie eliminat totaldin organism, acest sinprin dromtrebule inlaturat artificial, adml nistrarea canabinoid cumeste unui opus sR 140716A . Spre deosebire oploide, de alcool 9i pe-r'ucalabrlo,z a te drogLri depresive. suntpulinirecepiori tr!nchiu cerein

pe sa se poat, concentra sarcinj complexe. bral,regiunea controleaza care respi .Jnt neSljablle insaaceste eme prob oaca rati a b;l ;i l e i ni ri i . D ' - dca" t ^]otv 9i le compardm acelea provocate con- nu se poate un om sa moare cu de ca de s u rn us l m i l ad e a l c o o . r (Existi supradoz, canabis. de o dozbetale THCla sobolani, de , care creierul putln au mai complicat maivulnerabil, pen gi dar tru ca un om sUajungd o doze la comparabil; trebui fumeze ar s; ceteva kilograrne slnsem///a cateva de if minute). EUIOR IA Princlpalele e emente care determlnA puforiei asteplanle. calitated sult altJra jul 9i doza. Dozele suntin acelasi micl gi timp relaxante stimulative, doze iar e mar amplific, senzatiie, avand tendinta

r sTRUr Itl]rltcr Ertsl08rc8L]Rr a..r

Ajunge la cteiet in c,teva

provoaci $ fie sedative, ocazional insA paranoia. Timpul esteperceput distorsionat,p;rand general lungdecat in mai in realilate. Perceptiile senzitive intensunt sificate atenuate totodatS, ,,ghiveci un 9i pe careil transforme utilizator intr-un gi savant inspirat juc;ui sauintr-un mototolmut9i greoi. Consumul canabis de ta\otizeaza asemenea de somnulprofund, insi tinde suprime sb visele faptconfirmati; de m;surarea undelor cerebrale 9i de relatarile oamenilor. lversen numegte unul din aspectele prosteascA"un constariihigh ,,euforie ceptcarear trebui fie familiar sA-i oricui a fostvreodate la ,,b5tut cap" de cineva pAlivragelte line predici care despre 9i cevace credec, estefoarteamuzant sau profund. oricecaz,multe extrem de in pe din lucrurile cafeoamenii gandesc le gi le imagineaza simtcandsunth/gi sau rdman valabile lumina in sobrietelii a de douazi dimineati. Multe efectele din canabisului r;men

THC-ul clin fun este absotbit din pEneni in sAnge.

Ritnul carcJiac crctte c6nderti hizh.

ln mdduva spinaii enstj

feri explicalie. exemplu, De nimeni nu gtieinci exactde ce iarbaii facepe oameni rad5,sA intrein sA uansape muztca sa stmlaca au sau orgasme intense. multeaspecte mai Ca aleminlii,acestea rim6nincaascunse in gi misterioasa leg;turddintreganduri

* Matiiuana afecteaze mai multe Nry ale orEanismului, inte ftbuie sd fii indedibil de drcEat ca se uezi cd-li poli vedeaprcpiile n'tuntaie, oreane ,i oaseddlucind ca in aceasg scanarecu rezonanlSmaEnetc:l.

procesele neurochimice.

ACCESO RII
Nu polisi fumezi canabis f5r5instrumentele necesare. Chiar si vechii scili,careinhalau de canabis fum in corturi, secole cu inainte inventarea de hirtiei,aveau vase careardeau in ,,bobocii".

ile ccesor pp'L

dnabr\- pipe, oile auoe\ enilo ino- . -

pungile chetatb pungi guno,deoafece in de cuferrnoar rare. sunt F O IT E D ER U T TE LA pentrLr fumatcanaCelmaisimp[]accesoriu de bi b s, foilele r! at suntdispon e in rnii in anii'60,fumebrul b6rbos de devarieuli. peamba foltelof Zig-Zagdevenit a ernajul de marijuana. alt tln b emaconsumatorilor BambL-r, a devenit termenul brand celebru, gener pentrLr in NewYork anli'70 c foite in al Bambu?" iarRlzla , t '80 ,,He, niste oc!pa ocs rniarin N4area un Britanie. ndustr a explodat anii'70,cand in a puteai gEsest imprimate steagul sa loite cu sau de sau SUA cu bancnota 100dedolari foilerozcu arom6 toxic; capguni de sau galbene afom;de banana. Rubln, Buft cu pentr! accesoriilor canabis, a magnatul pe dLrble, numite scos pia!;foite m6rin're de adresandu-se fumetorilor care E Z Wider, rua! cate dou;fote lipite. urmat Au foile de merime intermed lrlz st l\l+ arA gi Cheech Chong realizat album au un

/-\ d e r-la t s ate e lprle

rlo al.o eo ora r i- c ep; ' 0. . a i

'70, in c udafaptului eraula llrnta eg d incepAnd 1980, vanzarea pipein cu de StateleUnite a fost sustinutalegalde ideea fictva ca vanzbtoru habarn,avea clneva ce le-arputeautiliza fumeze sa iarbb, egile iar federale interz bonguri au s e. lvlulte accesori pe carevesticil din le le idL de a gaLd s--t ,ndioon.bi" in alre!a i. garla se vl|de impaDe exemplu, Jamajca in

,.'

I
* Puten alege dintr-o nare vaietate de foile. Cele cu arcne de banane(in stanEa jos) eQu popularc in anii '70. Au lost scoasede pe piaF abia rccent, cAndau apdrut arcme nontaxice,

Bambu, dupi loitele Bambu

(Unii intfeaba ceiim, se daca plicati bamboo" inseamni in itiaud ,,big vorbirea mare"). iamaican,,,penis ln l\4area Britanie, m;rimea sp/lff-!lui estedeterminata numarul foilefolode de sile, exemplu de..crnd de unul forte", chraf dacape piat; existA de 10 cm pentru foile spliff-uti. In tvl2, o asoctate Latfiornra otn numiti Amorphia vindea Acapulco foile Gold facute canep;, ideea a strange in din de banipentru nereu9ita o initiativa legalide pentru * zare marijL-ranei. a in timpumiicArii
O |isnifi pentru iarb|, loade H pentruasl6u rena,,bobocilipiciosi. i"

!,

I I lllLl u

l }i i l I l L tl

canepd anii'90 a renescut din interesul pentru foilele c6nepb, ast;zi din iar sunt disponibile m!ltemerci. mai Cum spunea un produc,tor in canadian 1996,,,este foarte amuzant verioamenii lumeara se ca odata iarba". cu 9itulpinile P IPE L E Pipele reprezinE maiveche metod,de cea fumat. prima Amerindienii, auidcut care pip;cunoscuta lume, urmi cu 4 700 din in pipe deaniin vestllCanadei, sculptat au e aborate piatr:pentru din tutun alte li frunze. Arabii fo osit,ookah, au narghile e pentru gi cufudlrn lung, atat hasis, c6t pe-tru tL,lL,'. din I 600. iarfum;tor Lan i degan./b India din foloseau chliiumuri, pipedin lut modelate form, conicA, pe in care tarziu mai le-au adus Jamaica. in pentru Pipele vandute special canabis, pentru nu inhala care o sitemetalice au a

cenu96 aprinse, aparut alr odate headcu shop--rile, slarsitul lor'60.Principala anu leleproduse p'pele dir bronz mici erau saolpl, formate segmente din insurubate. frau ieftine, deveneau ins6 deranjant fierbinti. de Unele aveau formemaiexotice, exemplu de pipele de cranii de penisuri. recente sau l\,4ai britanice Raswell seam;n;cu o fadu.ie zbugalvanizat.folosesc r,toare aluminiu din Se piatra lemn!1. gi de asemenea, ceramica, O altecategorie pioe de sJntaia numiteleore ,llter'(sau,,bate"), tub sublire un pentru incapea cu suficient spaliu capat la a iarb:catpentru fumsaudou;.O variun pictau ant; obignlitA ceadinmetal, este s; semene o ligari cu fi tru, pentru cu a-i peceicelurreazb public nufre ir ajuta s, depistali, trmp nrmenr obsery6 at;ta nu cat cd ,,ligara" seconsum6. pipe,,canu Alte ruflate" arata niltestilouri, ca tuburi rul de saupagere. pipele Cand ai nirnic indemani, nu la potfi improvizate giurirea prin unorobiecte din cas, cutiide bere de suc,prefe sa! pentru rate fiindtuburile carton de aplicat ta-ooane !i fabricarea sitedinfolie ure (in dealumrnru ra.esearde in iarba. genepentru ral,folosirea tuburilor aplicat tampoane un ritual este exclusiv feminin, din pentru cauza fobieibSrbatilor orice de tine menstrualie). Sticla borosilicat acumun material este popurar prpe mana penku de sLrflate forma in de bate, linguri, variet;fi marinumite sau rnai hammer she ock.Suntcaracterizate sau prindesene psihedelice, intricate gi spirale mL.rlticolore. Avandu-9i originea produs ca deadizanat hippie, vandute turneul la

* hei pipe, una din sticld mafi, ur cvasichillum dl, lenn 9i una din piatd.

I
:

l-

IIl l IIIC ]l l S TR U MTlOB ]C II|l9:I S Il TE R

pipele sticldau irupeiGrateful Dead, de la anilor aiuns afacere o importanti sfarlitul '90. Oragul Eugene Oregon Mecca din era de suflitorilor sticl;. RI BOI{GU Respectat lum,toriide marijuana de 9i ridiculizat necunoscdtori, de bongul o este pipS apd, cu dintr-un vas9i un mic compus panaaproape diagonal de tub lungintrodus in capat, unde afl; apa.i9i areoriginea se Thailanda. esteEcut din bambus, a unde 9i aiuns Statele in Unitela inceputul anilor popular, imediat datorita devenind '70, maricarepoate tras6 fi dintr-un fum. dozei Rafturile headshop-urilor plinecu erau de bongurile acril, din uneori o indltime cu 90-120cm. chiar Apadin bong, carepoate mirosi frecdezgustator nu este daca schimbate varcatd c6ndvreun vent,esteinevitabil ataxic peste de vas.Un bongbritanic drogat cu fundulrotund numesje Wobbla" se ,,Ja triplu,legat nude careesteun calambur pentru Dumnezeu, numele melerastaJarian

fdre Solutia este fumate sd-liazi degetele. pentru Acesta a clegtiEorul tinutmucuri. cu evoluat la agrafe cleslisorii dintiai de ii in electricienilor, lolosite anii'50 si unelte gi de de '60. Suporturile jointuri ,,pietrele aceluiagi fun'at"(smoking stones) serveau un scop.LasJaDitul anilor'70a aperut din plastic un rezervor, cu numit dispozitiv pentru Hitter", careareun suport ,,Power jointatagat interiorul in oiesei oentu gurd. pe aps,i dispozitiv, acesta trimite in Cand plemani bun; cantitate fum. de o recenuloarte util, esterasO inventie nitapentru iarbe, recipient formdde un in priiiturica, prevezut tepiin interior. cu Cand jumatitisuntrotite sensuri in celedoua spiniiferamiiarba interior. din Este opuse, practic pentru putea sinsemilla tula foarte a proaspatd, deobicei prea lipicioasa care este pentru putea liramatacu degetele. a li
.* Ctegtitotii penttu nucuri ltn jointul atunci cend este Preamic ca sd-l mai fumei fd6 se-! ani degetele.

* Natud moard; onehillet cle stic/j, maryele colorate ti o Evolulionad insignd vintaCecu mari-

reggae Wobble;i basistului influenle cu Jah fumatului exces. in efectele

1
t
I
I

Bongurile cel maispectaculos sunt gi exemplu artei al sticlarilor. maimari Cele pentru cu maielaborate, decorate pasaje gogogi, incastrati in dragoni aerin form;de gi dep;marmura altele genul de acesta, gesc 300 de dolari.

I
{ ,

IUCURTAITErE PH{TRU crE$n$0Rr $l

greul, fum;toriicareau cunoscut Pentru pentr,j fi suntpreaorelioase a mucuale micjpentru fi a aruncate insi suntprea

t
;i:,.. !r i, tiltL

CUM RULEZI SA

lJN 0Bt$NUtT J0rNT

PAni candiarbava fi legali 9i o s;-l poli rugape barman s5-tiresuceasca o tigar;, trebuie !i-o rulezisingur, si Jointurile dejarulate au locullor i9i in istoria canabisului aga-numitele din ,,mezzroll" ,,panatella" anii '30, 5i pachetele tig;ri vandute de soldatilor americani timpulr;zboiului in din Vietnam ,,cuiele" NewYorkul din anilor'70 - insi suntin general rare. 9i Sd rulezi esterelativugor,dar e nevoie totuside ligiri bunecu marijuana cevaindem6nare. oameni si o fac; doarcu o m6ni intr-ocabini Unii Dot telefonici v6nt;allii nu inva!; niciodatd. oricealtceva, in Ca devine mai ugor daci exersezi. existd pipeisaua aparatului rulat. Si oric6nd alternativa de
I I

ca sd 9p Pentru jointurile ardi bine,,,bobocii" trebuie f;6ma!i bine.Nu hebuie fie ca o pudr6, $ insAbuc6lile trebuie fie mai s5 micidec6tcapulunuichibrit.Dac; amestecul ialb6estepreaingrede midit, iointulseva stinge, fi va amposibil fumatsauva ardeca de pe o,,canoe" inegal, o parte, dar (Daca umenu si pe cealalE. se putinpartea zeste careardemai repede poatecorectaprcblema). se Este ironic insi ceamai bundiarb6 prealipicioasS estede obicei pen, tru a fi f;r6mat6uior Foarte uule esteo mid ratnit;.

O Senin.tele tutpinilete fi Yor ti inlSturcte. Senintele tosnesc, fie tie nu ad, iar tulpinile sunttai ti pot penon hedia,,i in plus nici unadinte elenu te lace hiEh.

I
de $t Foitele rulatsevandin mai mulb mA mi- normale, 11/4, pe l1/2,duble iiXL. l\4;imea careo folosetti unii lipesc dou; foiteimpreune depinde cet de de marevreis6facijointulsi cat de binete pricepi rulezl. s, Este mai usors; rulezi mai multa cu hartie, insenimeni n-arvrease fumeze cartea telefoane, de
O Poli se fotosettio loild sau doue (cend folosescdou6, tundtotii line lipiciul de pe cea de jos ti o a$eazd pe cea neunezita cleasupra), lungme, can Ia un sfert sau jundtate din distanta p6n5 la narCinea f'd lipici-

cel $f Estepunctut mai amportant. Dacd ligaraestepreaslab rulatS, va desface se sauva ardeca o canoe, ins6daci estepreaskans5nu poli sAtragidin ea.

O Av'nd dunga de lipici c|t nai depane, se pliaze foita in fome de V. tun'nd apoi iarba in el.

lO Foilaesterulat, inainte$i inapoi intrc degelul narc si adtZtoL pani cend iaha se distribuie unitorn. (E mai bine si faci asta deasupma ceta care sa colecteze iaha c,zu6,)

Q, Apoi

asta e partea cea mai

Crea- naryinea fid lipici tebuie rulate in jos Si bdga6 dedesubt pentu a funa un cilindru.

O Maqinea cu tipici este tinse, apoi jointul este rulat cu presiune nodeta6 (nici prea slab, nici ptea sfrrrs) tt se /,pette.

O Dacdjointut este pdstratpenttu mai tetziu, i se r'sucesc capetele. Dacd nu, i se lasd o deschiz,tud ta cap,tul de la carc tnEi.

9', fRiltrt[1ttJ cailABlslll

CUM RULEZI SA BLUNT UN

Daci vreisi te,,inalti"in stil hip-hop, preferat de esteb/unf-ul un joint rulat intr-ofoaiede trabuc.Se numelteastfelde la mircilede trabucuri ,,blunt" alefirmelor Phillies WhiteOwl,carese parecd-giau originea obiceiul gi in ocazional rastafarian a amesteca de iarb5si tutun.Au apirut pentruprima dati in cartierul Bedford-Stuyvesant Brooklyn, inceputul din la anilor'80. P6ni la inceputul anilor'90, rapperii celebrau melodii Howto Roll le cu ca a Blunta lui Redman, tricourile logo-ul iar cu Phillies Blunterauomniprezente.Prepararea pentru ierbiipentfuun blunt estesimilaricu pregitirea un ioint,cu diferenla trebuie cantitate mare. ci o mai

Phillies White $t Trabucurile li Owl suntclasicele. Fiecare dintre eleili are propriifanj. ,,Phillies suntbune, inseard mult mai repede", centarapperul Gurude la Brooklyn's cangstarr 1992. Allii in folosesc leaves", frunze de ,,fronta tutunpenhutrabucv6ndute

separat, uneori aromate mierc, cu fructe,coniac amaretto. sau lar proaspete alliifolosesc frunze de pot tutun.Acestea aveaun gust chiarplecutii pot fi cel mai ulor de tolerat oamenii de cdrora le nu placetutunul.

rf|]lr lll\rRl]f,lUrT| URt ct s 0RC q

O Dupece Uabucut lostumezit, a tebuieUiatpejundtatecu mate Etijd,cu ajutotulunei lane saucu idealin locul in carcse degetele,

O Tutunul este scosu$ot, Esind numai fuunzacarc-l invelelte. Ftunza de la exteiot poate li decoji6 $i folositd la rulat doar cea inbme.

O At tebui sd fie suficientd iafu6 incetse fimznd can 1 cm din pe frunze ntu lnch idete.

t
I
ca JP Esteacela;iprocedeu la joint, numaica tfebuielucratcu mai multa atenliepenhua nu rupefrunza,mai alesdacaestefolositun trabuc pentru estef;r6micios. d

I
O Poateti umezit 9i pe alad dacZ este nevoie sd-l inchizi bine, iar aryi uscat rapid si unifom cu o bti-

O flte nai binesd indoi frunza lntrun cilindru ti apoi sE rulezi, decit sd rulezi inainte si inapoi ca

O Dacd linei narcinileti Ie apegi concomitdtt trebuisl fie suticient ar cetse ,tindtabucul lipit indeaiuns timppentu a fi funat. ,,Trcbuie lins ca 9i cumai facedagostecu el', sfdtuiEteun web-si'3, inseun ve's al lui Rednan spune in ,,nuJineca salive'. Potli de ajutotde asenenea nierea saulichiorul.

I
li] f R A T LlLfIl l c a l t a E t s ut

ETICHETA SIOBICEIURI LA CONSUMATORII DE CANABIS

Manierele ce priveste in consumul marijuana mai multde moralitate de tin decat ritualuri. de jointulsprestanga alte Da,suntuniioameni carespunci trebuie pasezi gi si intotdeauna asemenea pentru tipicuri, ins; strictelile genul,,furculila de desert fie a;ezat6 loculei" la si pe tind si sedisipeze m;surace oamenii politetea devinmaidrogati. Drepturmare, se reduce trei reguli bazS: fi prost la de nu crescut; impirtigegte allii 9i de la altii- nu fi cu profitor; si nu facisausi spuicevacarepoate ducela arestarea se cuiva. ii

th.L"t.
1. Nufi ncioplit. 2. impirGte te cu algi ti de la aqii. 3. 55 nu taci fi $ nu spuicevacarcpoab sA duci la arestarea iva.

FU MATUL
Fumatul posti:obiceiurile lin de la ce jointului pasarea difera la un loc la de a l tu l d e l a u n c e rc o c i alla a l tul . n S ta , s i teleUnite, o petrecere alt evenila sau mentsocial, de agteptat oameni este ca sa gi impart,jointurile pipele cei sau cu din imediata De apropiere. fapt,dacaegti la cineva acas;lmpreun; altepatru cu saucincipersoane nu impati cu ei, !i egticonsiderat egoist necioplit. chiar ii :n Nu ace lLcru :nrAmpla Marea agi se Brtanie sauJamaica. Dac;te afliin locul care in

repede la inapoi persoana a aprins-o, care dac, nu a spusca n-ointereseazi. Deoarece canabisui ilegal adeeste 9i nu seagreu procurai, este de chiarnecivilizat cericuiva fum din jointul un se-i lui agacumar fi * i ceriunuinecunoscutin barsa iei o gur; de bere. insi permisivitatea oarnenilor variaza foarte mult, in funcfie situafie. multmaiaccep de Este privata la un tabilla o petrecere sau evefiment cultural hipiot, o intalnire ca pentru fumatiarb;,un festival un sau concert Iam.Este de maipulinprobabi in La aceasta cerere freacceptata pu sa

se intefsectez; grupuri dou; de blic,maialesdaceexistb vreourrna de parazitism intimdare atitudinea oameni cineva paseaz; iti un sau in ta. 9i jointsauo pipa, permisiunea Cheia reprezintA cere-i o abilitatea social;9i grup. inainte o pasezi s celuilalt Ai grijasa ajunga mai cat intuilia; estemai probabil cineva ca care stala o jumatate metru tlne$-ti de de ofere fum decat un cineva carest; intr-un colt retras. DacA cineva invitd fumezi, te si nu-l gi uitamaitarziu cend aprinzi tu un ili

rri . I

ti :i i i . :r i t j

l t i r ti

I
\

joint.DacA cineva oferd iti iarbd regulat, incearcd oferi9i tu din timpin timp, s,-i gi chiar dacbesteun cultivator nu-ifaci marerisip6. Dac;-icericuivaun focsau o toitdde rulatestepoliticos oferi s,-i unfum. Americanii de obicei trag unulsau dou; fumuri inainte paseze demai s, pade.Europenii preier; deseori sau trei patru, mafocanii iar fumbtori klf de de de obicei termina singuri incbrcatur; o sebsi. l\y'axima doua lumuri9i d, ,,trage mai maidepade" flexibllA, ales este pentru nouvenat un carenu e a9ade highca ceilalli, insi nu fi nesdtul, mai alesdac6nu e iarba ta. Nu te pierde monolog interintr-un jointlrl consum; minabil timp ce in se
Narghilelele sunt ttadilionale in Otientul Mijlociu. hind folositea6t pentu tutun, cet $i penlru haJit.

incet9i altiiagteapte rand.D;-l mai la departel pe Nu-tjlbsasaliva jointsaupipa.lar daca aptinzi pip;, inceardse lagidea o putinb pentru supra iarba urneaprinsA m;torul, locsd arzitot bolul. in alezaStilul hippie tradilional implica reatuturor cercgi pasarea la unulla in de altul.Ceicefumeaza motive din spirituale saureligioase ducrnena inima i9i la 9i in apoila frunte dupace tragdin pipA, penkuJahi care de sernn laud, gi respect a binecuventat Atingerea iarba. inirnii estepentru energia iublrii atingerea 9i fruntii impLicb rugaciune mentali de o pentru rnultumire iarbi. '' ge1era,, marbile sa pacalJeste iesiin sensul darniciei dec6t zgarceal nlei.Si rnaipresus orlce, vArsa de nu apa dif bongl

I
lir.l:. : r,

MA RI M E O I I ' I T U L U I JA

T U T U N UT

Exista stereotipuri regionale legatura in Cuexceptia fumatorilot bluntui, de joint uri l oC a l i fo rn i e n i l o r, arnericanii amestec; r. cu gr os im ea nu aproape caretreiesc statu cu ceamai mare in n c i o d a t t utunul i arba. e cu Jamai producfie iarbA, place de le s,-ii ruleze canii e amesteca ocazional; unii Texanii, carorstat al Iigaributuc;noase. esteinundat arbSmexicana de ieftina dar slab;,i9i ruleaz; asemenea de jointuri grAsane. de grarne costa ,,30 55$, insetrebuie rulez!n jointcat o sa pulpd porcdac6vreau fiu hieh", de se spune fum;tortexan. in NewYork un lar City,undeiarbaesteaproape fel de la scum pa ur nes t e h i ri aj,o i n tu re s u n t c c adesea anorexicede undezicala: ,,Poli sAte scobeFti dinticu un jointdln intre NewYork". rastafarieni d tutunul iarba cred Fi secornpleteaz; reciproc, modu in yin si yang. [/]arocanii amestece tutunsi ki/. In lVarea Britanie Europa si continental;, marijuana rar, era plantatille inainte de olandeze d i na r,i 'i 80. H aFi i L.rl , pfi n adus contrabandA Nepal, din Pakistan si Afganlstan prlnSiram sau toarea Gibraltar l\y'aroc, din era rnut rnair,spandit. c; rnetoda Aia obignuit; fumateraun de amestec hasis de cu tutuncunoscut nusub mel e de,,j oi nt european" . BillClinton fostsin n-a guru arrencan a care trasdiftr un jointeuroscuipe Pean erasa-si 9i pl amani(D upa i. unel e zvonuri, viitorupregepiept dlnteN-am-Tras-in apoi 9i-adezvoltat o pas unepenlru negresele cu hagii hashbrowrles). Chiar dac; iarba este peste acurn disponiblla tot
BillClinton n.a putut se he, in piept funul de la jointurile britanice de tutun cu hasis.lnsenineni nul ai ntrebatvrcodab dacda nzncal canabis,,,

Texaniiau tendinta sd ruleze jointu Efisane, deoarcce in Texas gdseste plin iarbA se din

It|ll{tct, lllsrRUl,lttirt r a-1 sr0BrcfluR

in Europa, mullioameni inc; o fumeaza cu iutun.Ljnii fac pen'iru tutunul o cA laceca spliff-ul arddmaidomol, sa iar $ senraallii pentrJ le place adauge ci la canabisului. Allil liile nicotinei euforia preferA mixtura iutun,chiardaca cu este ^'rai greu ilhalezi protuno, penlru ce sa menline un nivelsocial euforie, la de decat sa stea nrutlt canapea exraz. oe In r CUMPiRAREA fie Nu spune nimic sc'etla telefon, cA ind sau este,,Aicevade fumat?" un codnefericitca de exemplu cosid aiA.. 10, ,,Cat g'a-1e :r,a...ci'ete?". divJlga nici de, Nu identitatea deauneipersoane necunoscute lerului gi nu aduce clienti pertdu noi fdrd misiunea DacA lui. cineva facerostde iti marf;sauifi facelegelJra dealerul cu lui profit fie il maialesdacan-areniciun facihlgh,fie ii dai nigte iarbadin punga. HEADS HO P - URI LE tELE flltAGAZ 0EACCES0RI) in Statele magazinele vand care Unite, pipeFifoilede rulatfunclioneaza sub acoperirea legalA nimenj folosegte cA nu produse pentru fumamarijuala. acele a un de Da,poate fie expus bong un si psihedelice, rneiru, colorat spirale cu a9ecare zatin fata unuiposter BobMarley cu arein men; un sp/iffuriag, inszsemnul de pe perete spune,,Toate accesoriile pentru fumatse adreseazb consudoar mu l u d e T UT UN" . i peniru primaregul;este: Drept care, ghilea" OK.Dac;ceriLrn esle saL ,,bong" itj hagig" magazinul vinde ,,opipbpentru Si numesle dcesi lucru,,ve11are una,legea pe.rt'u de accesorii corsumul drogLri de . Celma:bineeste i.dici9i s; spLi,,Pot sb decat intrebi s; s5-lvadpe-ala mic?", un De ,,Aveti ore-hltter'?". asernenea, daca-l bagi gura,fai cump;rat. in (MA GA G R ()WS H OP -U R ILE ZIIIE LT CUPR(}DUSEGRADII{ARIT) DE reguli. Dace-l aceleagi 9i aicise aplic6 pe intrebi un vanz;tor dinir-un magazin cu produse gradina/it fel de sisterr de ,,Ce hidroponic merge maibinepentru cel m a ri j u a n as " l au.,C are n;e 4 ai bun; l Jmi pentr!stadiul inflorire, halogen de sau mare?" inseamn; ii ci sodiu presiune la ceris; fie complice ceea legiefedela ce pentru ralenumesc,,conspiralie produ* cand ili cunperi prcduse de e6dine L rirt se fii dat afad din nagazin clacd voheiti

controlate". cereauneisubstanle pe se F; cercetare cont propriu, disfii Sanu facinimjccarepoate deranjeze acoperire d. DacA o,,nar- cret9i p;tegtecu banigheat;. lega ceri aceast;

RII" N NAISSEU ,,CO D CANABIS E

Jqui, Jeronimo. fume esta! ponemuy loco!" iTe (Jlcl 1erry.Fumeazd asta!O sd te innebuneascd!')
mo(ican mariiuana de adGsandu-i-se scriitorului-contrabandist Jerry Kamstra, 1968 Uncultivator

din in oamenii cumperau era orice disponibil, CANABISUL a parcurs lung zllele care drum vietnamezi gunoi mexicani calitate de decentd, iarbe spectaculoasa sau fieci eraiarbd sunt dedicate clasei ..connaisseuri" de de inmuiat zahdr. in AstAzi maimultefestivaluri Bowl, Tokers fiecare sponsorizate canabis, la Amsterdam de Cannabis 9iVancouver Cup clandestine Olanda, - din rivale la locale demagazine demaiijuana,evenimente - adesea gi Quebec California. pentru gust, ca fac miros aspect, gi pentru gi produciie terie Cultivatorii combinalii $i pentru soiurile renumite, pasionalii iarb5 disputd iar de le ridicate. Exista clasamente cu fervoare gi enofilii. ca calitelile aceeagi
..tt

te 7 \ -7

mulli, nu fumitorilor iarbe de nord-americani, rarsd ajung Totugi, daca majoritatea recoltelor Humboldt din vadavarieteli renumite s5 guste roadele sau din County. Este mexicane sinsemilla sd soiuri comerciale marijuana de sau multmaiprobabil intelneasc: fel baxuri BudweiserMolson, de canadian:, acelagi in care in magazinul collvinde din 9i proaspatS tocmai scoasd butoaiele din minibeririilor exotice. potvisa. insi 9i nu bere special, saaprecieze. stiu cand daupeste ceva 9i atunci

MINUNEA SEMINTE FARA POVESTEA SINSEMILLA DESPRE

Sinsemilla inseamnd spanioli in special cultivat6 ,,fariseminte" estemarijuana $i pentrua cre$te firi semin!e. femele Motivulpentruacestlucruesteacelaci plantele produc rasinice contine granulele polen masculilor. o THCpentru capta a de ale

ll

i.l data ce 5-rt fertr.zate,femelele

loaleenergia p'odLcl spre a \,/ orr.eaza de semlnle. dacaplantele insa mascule sJrt inoeoartaie ru nai eslealli sJrsS li plantalia, de polen femecare afecteze s; lelecontinua inflorescente s;-gi dezvolte mai mai mari9i sa secrete multArdgin;, rezultend finalo iarbemult mai potent. in Tehnica fost dezvoltatA India, a ln botaundeva inaintede 1800, conform
din * Munlii oaxaca Me c, unul dinte pimele l@ui ln carecultivaoa de sins,.milla devenit a obifluitt.

foarte in era scumpe; 1961,candiarba pentru kilogramul, 8$ el vanduti l\4exic in pletea 250 de grame de 80$ pentru iarba oase". Pand la ,,sinueso", ,,far; sfargitul anilor'609j inceputul anilor'70, nord-ameodatace fumitorii de canabis ricanideveneau mai cunosc,tori, tot slngi oaxaca lnceput semilladin Michoacan a pe sa apara Unite, ocazional pialaStatelor impreunicu legende despre cum este crescute doarde femeiin munliilnalti din Oaxaca. Mariuana thallandeze de era

nistului Robert Connell Clarke, a ajuns ti prin 1960. Un fost traficant in lvlexic ii

spunea PaulKrassner srnci asemenea seminle. fari scriitorului in acelgi foarte Expertul cultivare in Jorge Cervantes, se/rll/a mexican, era timp puternicigi stimulentA, de asemenea carea tumatpentruprimadatdsmseml//a insi

n
in lvexic 1975-,,PopoBlue", in carese presupune eracultivat; mlastinile c; in din vulcanul Popocatepetl numilo a gi dar ,,revelafia",,un de la Dumnezeu". problemi, ad;ugat a lost Singura a e, aceea c6,,mexicanii dat seama si-au c5 r abiaavea s"iicienl;pe-r'uei :i 'areor au malscos-o iara". din ins, acest fapts-aschlmbat rapid. Cultivatorii California din Nord din Vest 9i pa'; au "vAtat tehlicapentru sl,'rsemr//a la jum;tatea anilor'70, in scurt si tirnp peste In aceasta a imp;rnantenit s tot. pentru cantat imnuri slnsern///a, este curn A4t Undet Sen, a lu Bar.rglol Levy, rar in 1987,IVCul britanic PatoBanton a 'intre traslinia marijuana embematlcul $i (cocaina), versurile prin drogal deceniului do sin,,1 notsniffthe coke,I onlysmoke pe str;zile semilla". Dealeril de NewYor kuluile $uierau tredtorilor: sinse" ,,sinse, Astazi, exceplia cu ierbii c!ltivate speciapentrL se.l.nte. maio'itdtea Lovargitoare marijuanei a in lurnea cultlvate I v e s c 5 s i p a c r,.I oal e J ILri l e i l reror t de

sunts/rsem///a. Cultivatorii plancare Hurnboldt County, cultivatorii,,eliminau leal; clo.le'olosesc planle femele doar masculii fervoarea lesbiene cu unor futL riste", cum scriaSteve Chapple Ouflaws in vorbind adesea elecu termenii de ,,doam(TrebJie sa irsd nele" sau,,fetele'rele". fie atentila plantele carese dovedesc fi a hermafrodite). Aceasta esteo problem;de logica a economiei. Cumpdratorii iarbd vor de nu s; pl;leasca350$ pentru30 de grame gi din carejum,tates; fie seminle s; piardA timpul alegandu-le. daci cultr lar
b

in Babylon.Introduse in Olanda jurul in anului1979,slnseml//a ajuns a acolo camin acelagi timpin carecultura local; oe taroa tn expansruae.lytsu, tom era In Alexander, cupludin Oregon un 9i Nancy carea deschis magazin produse un cu de gradinarit pentru dupi ce au fost arestali cultivare, fondatrevista au Sirsemi//a

vatoriifac toatatreaba9i-li asumi riscuTips,careva ajunge cunoscuta ,,revista rile cultivirii ilegale, se fie recompensati ca vor pre!,cei mai mari,,boboci" comerciala industriei a domestice de cu cel mai bun jamaicani marijuana". gi cel maitarefum. Arti$tiireggae au

I
, f R , l l t t ti l r l l c , l l A 8 t5 l] L

DULCELE MIROS DE SCONCS

skunkesteunadin varietilile legendare dezvoltate california sfargitul in la anilor'70,care a ajunsrenumite momentul carea devenit termen din in generic pentru un iarbade ceamai bun; calitate Marea in Britanie. Estemarcatide mirosul puternic, o versiune nepldcut, ca mai slab; a duhoriiputernice careo imprigtiesconcgii pe pentrua tine prid;torii la distanti.

a de esle n glum:r fumatorilor canabis \v/ ca recunosti consumator un inrait daceatunci pe candmerge o po4iune de
tt

a'fgan', 25% Acapulco Goldmexican ii 50% Gold columbian. Terpenoizii din varietatea afgan;i-audat mirosul de sconcs toateca le lipsegte cu versiunilor olandeze actuale. cu ,,lnflorescenle bogrogi, cdror bocllungr, a culoare variazi de la verde deschis auriu. la Foarte multe floriraportat numarul frunze", la de se mandregte catalogul seminle Dutch de the Passlon. varietate servegte ca ,,Aceasta etalon fat6 de caresunt evaluate ce'lelalte." Skunk a fostcreat perioada #l in in carecultivatorii California Nord-Vest djn 9i incrucigau varieuli de satiyasud-americane asiatice soiuride lndlaa gj cu pentru produce afgane plante a care sa creasc; binein interior in climatul gi nordic perioada care,,s-aniscut in planta modernA marijuana de american.", scriel\richael Pollan TheBotany h of Deslre. astazi hibrizii sa, de ,,Chiar li liva cu indicacrealiin aceasta perioadeinclusiv Northern Lights, Skunk #1, Big

drumcareamintegte un mirospartide (pipi,n.t.),exclam;: cular mjroase ,,Hei, a iarb; bunel". Soiul cunoscut Skunk esteun ca #1 hibrid ciasic sat/ya-i4 dica,75q" sativa si 25"/"indica,stabilizat jur de 1978. in lnjlial erao incrucigare 25"/. iathe de

!* Unele vaietdli de iahd pot nhosi a sconcs,ins; nici chiar ata de inlepibr!

l l 0i l i l !S l Ll l R i0t 0A i l {8 l I

' l'

S kunk a avutgi rurl urmagi , #1 de priftrecareSkunk (un 18.5,Super Skunk hibrld Skunk de olandez canabis si afgan). lsland Sweet Skunl,ReoSkuak gl Special Skunk UltraSkunk, incrucio sare intreCanadian Bud9i Skunk. Big A fostincrucisat reincrucigat Northern cu 9i LighIS. Paze, canaois afga1. hawa )i ian cu altevarietali Bubblegum, ca Silver Haze, FiJackHerer. lce Shiva Skunk este o mixtura Skunk de bogat /rdlcasi in Northern Lights ln timp de lvlaster #5, Kush esteun hibrid Skunl/canabis afgan pentru prima cultivat dat, intrun b oc din Amsterdam juruianului1990.iason in
,,Baboci"de Skunk alandez. Cultivatorii di n A mste an i -au perpetuat rd geneledupd ce seninlele ariginale au fast alluse llin

Budsi California orange suntprivili ca etaloane selecliei ale moderne maride juana; raman principa liniigenetice." ei ele In oncecaz,ar r pulutsa nu supra v i e tu i a s ca ' ,l ' p u l u ll i n m i L i l en t rpa i raidurilor antidrog California din anilor '80 oacanu eraJadu5F Arrsteroam in conform legendelor, crtreun cultivator de arnerican poreclit bizar Skunk N,4an". Eddy, ,,The cultivatorul la compania de de seminte Flying the Dutchrnen o cultivaintr-oserain 1984, iar ,,rezulta teleau fosta$ade uimitoare, incetEddy c, viitorul 9i-adatseama descoperise ierbil olandeze", Ed Rosenthal scrie in TheBiEBaokof Buds.,,Combinatia de gene la soiuri pLrs de afgane satlva a 9i irnpreun; eramaibuf din ambele ce umi".Maispecific, Skunk dedea #1 gi euforia clara, cerebralauneisallva a inforearapid, o indica. ca

King lhe Cannabible in numegte varie tatea Skunk ,,coloana #1 vertebral; a cultiv;rii moderne canabisului". a
I

:*

Skunk #1, ,,coloana veftebnla a cultve i

canabisutui".

b,:.:."

TRIHOMII
glandele produc multi riline ce conline Vazuli ochiul cu THC simplu, care mai trihomii, decatoricealti partea plantei, albepe ,,boboci", un prafde ca aparca ni$tecristale zahAr. Suntevident rogiiconsiderali adesea semn un mai mici dec6ipistilurile peritorii de sinsem DUternica. i lla

\,, for^lade bJ b, glande tateses.e cap (caoitare tulprra). srglarderrdciucate cu celemaimari.Uliimele cele sunt din trei responsabilesecrelia rb$inA. de de glandele V;zutela microscop, capitate pa4ial vizibile o mArire 26 de la de ori 9i totalvizibile o amplilicare 6C la de

plande de r^\ unttreitiouri trihomi: in \

de ori- aparca nigte sfere transparente pe la agezate nigte tulpini fel de transparente. mesur; planta matuPe ce se la rizeaz;, seinchid ei treptat culoare, devin ar;miiii apoimaro. pot prin Trihomii fi colectati marun intr-o fina, !irea,,bobocilor" sitafoarte unei deasupra buc;tide gearr.Particdlele de d mens uneaJnu v;rf de ac vorda o si mare tariefurnulul. Chiar cultivatorii maisnobi, cafenumesc batjocuri in pe iarba ,,schwag" care propulseaza un consurnator obignuit dincolo celegapte de o inele lulSaturn, ale considere trihomii Poate excep[ia cu celuimai bine delicatesA. rdlinat de hasit, u,ei rnhoni surt ceama' posibil; THC-u pur. forma apropiata de
:: Rouepsihedelicd: inaEine nA E de aceastA 60 de ori inrsli$eazd un aizont nicrcscopic de tihoni transparcnli.

ai. Pietdut in junEla vede: a inaeine nd t; a tti homi lot se tra nsforn e intra lantezie vezufi prin

. ti l t l ;sl |l l i tI_ct t;I i l E I| i ,

g(

ftihoni uscali, colectali de pe inflorcscenle pe o oglindd, gata sd fie puti intra pip1 ti funali.

',.:: Un lan de vise: trihonii inpoclobesc nicii luje ai unui ,,baboc" verde,apnrape

APRECIEREA CANABISU LU I
Suntdoui feluride fum;toride canabis, spune expertul KyleKushman. Primiisuntfumitorii obignuili, vordoarsafie hrgh9i speri ca iarbalor sa aibi gustbun.A douacategorie care estereprezentata cei pe care-i de numelte care ore despre ,,canabifili", pot petrece discutand gustului aleeuforiei. nuantele si faniide muzici Diferenta asemen;toare aceea este cu dintre plinsi audiofilii obignuili cdrora placeun bass le la carepot auziun sunetde 3 decibeli o frecventa 62 Hz. de
primare estetice suntmrrol- lementele F l- su s. gLslul. Cultivatorul canabis de DJSl-o4,r (artea Ed Rosentl^al lui lhe Big Book Buds,identific,patrugrupe of principale arome pentru marijuana: de
.';, O colecliede ,,iahi si olandeze" hasisdintro cafeneadin Amsterlan

numai un unora estepusA valoare ln cu Mariiuana lipicioase mai arde vaporizator. maiugor intr-opipa. Ceamai importanta calitatea este pe euforiei. vei ,,Nu-i auziniciodate nconnaisseurii" vin discutand de despre starea Kushman. Adevdratul de betie", noteazA facediferenta canabjfil, spune poate e,

dulce, carecuprinde florale de aromele ii pinsi salvie: picanr. arome fructei cu de de mosc, la mirosul de de pamant celde la

indica;i Cannabis sativa, dinte Cannabis sconcs; chimic/astrin- dintremai multefeluride satlva9i poate $i gent, careincudemirosul si distinga iarba,,de dimineala", seara" ,,de de terpentina amoniac 9i (existi varietate o numita Piss"). ,,Cat Gustul esteafectat de de asemenea metoda de fumat. TheCannaln Jason King blble,autorul noteaz; unele ca soiuri au gustmaibunintr-un joint,pecandaltele sunt maibineapreciate intr-o pipesaubong, aroma iar
<i da nnr ntaa f;/7i I"

intr-olumeidealioamenii irebui ar intrediferitele si poatA alege soiuride marijuana funclie tipulde highpe in de care-l inducr arnuzant, creativ, senzual, sace'ebral, a'rodrs,ac, sociabil, spirilual pentru halucinogen, relaxare pentru sau uz medical. Aceste elen]ente existb cu gi greu siguranlA, suntirnprevizibile lnsa de definit modobiectiv. in Chiar inainie de a ua in calcul natura subiectivi a eufori ei de canabi s, st,u' nJm;r date exi

c0IIa sstuRt ca ASts I ] 0E i

implicate atunci amelitor varjabile de

se disipeaz; asede

in intrinseci ierbii, ale oricare menea. TheCannacand, calitAtile personalitatea trei fumAb,b/esuntsugerate ar fi ele,intalnesc dispozilia, fiziologia creierului, torului, lar agtept;rile, mediul spiritul. in 9i festivalurilor canabis, de unde atmosfera poate traga optjointuri sA din cineva ti in cincipipedinvariet6li diferite cateva provocate ametelii de ore, nuantele dintreelevorfi preaamestecate fiecare
^antn ' . fi .lo^<ahita

"l*oti,,*

L g^t

moduridiferite de ln stocare, funcliede cat de multvreisi p;streziiarba.Pentru vor cantit,ti mici,care fi

preferd gustuliedii crcscute Mullioameni in pdmant,deoarece ialba crescut in sistemhidroponic, dacen-afo6tsuficient a@ lnainte recoltarc, adesea de ,,spelat5" gust chimlcale nu arde de bine. {

fumate curand, ,,este suficient loc uscatgi intunecos". un Pentru o pistra panala o luni, cel mai a in bun estefrigiderul, preferinta ,,de inchise". Pe borcane sticli bine de lung, vor de termen ,,bobocii" stadestul caz,cadea binein congelator. orice in si recomandi iarba nu fie scoasiprea ca

potrivitd gi este PAstrarea manevrarea al canabisului. alt element aprecierii grosolane ducela scuva l\y'anipularea de THC-ul turarea trjhomilor pe ,,boboc".

dac6 la sedegradeaz; esteexpus cilpentru va tage ca iar dur6,umezeala luminS, substanlele desdin frigider, 9i umezeale. chimice caredetermin;aromaii gustul

* Salbi de hunze de iarb, din plastic: suficient de rcafisq pentu a fi optit de polilie dacd o lari pe

F R A T t LL ] C t l t 8 l S t r It

VARIETATI DE CANABIS
Consumatorii canabis, pulin aceiamaiinstirili gi cu relaliimai bune,pot alege de cel gi din sutede varieteli. Multesuntseleclionate cultivate primulrandpentruproducfie in compromisuri acceptarea inci patrus;ptimani de inflorire ca a ;i tirie, cu ocazionale pentrua aveaeuforia soiurilor de dominate safrya.
general soiuri de este conceotul T otusi, I I ispititor. Oamenii doresc aleagd si intreo California un din Haze, Romulan Columbia Britanica Jamaican sau lambsgi bread, fiecare o aromddiferitd h/gh cu diferit.
* soiuite de canbis nu sunt la fel de bine definiteca vanedlile
de vi,td-de-vie.

functiede conlinutul lndlcagi sativade ins; acestea suntinloldeauna ru consispot tente. timp ce enoiilii spune un In c; plin; vi1 are,,un fructal, aroma o buchet estegreude binecu paste", 9i merge pentru imaginat corespondent iarbe un fructatd, fum ugoraspruti o ,,oaromA euforie lung, durata,potrivit;pentru de muzicd" oricat multgi-ar de dorioamenii acest lucru. de Un motivesteacela soiurile iarbS ca

Este avand marijuana vinul,beutorii ca posibjlitatea a alege de varietali distincte de regionale acestora, la un ale 9i versiuni Merlot lrantuzesc un Zinfandel la califor' nian,un Riesling nemlesc un Chardosau

naychilian? estemaimultca rogiile, nu suntla fel de binestabilizate varieca Sau zemos t;!ile de vin. in ciudasugestiilor activigundeun fructproaspet, pentru culesde pe vrej tilorfrancezi canabis, numele 9i natural va aveaun gustinfinitmai cobun decetun produs mercial, maturizat fo4at, pentrua principal selectat in pe rezista transportul disla tanlemari,iarsoiurile regionale intereseazA ii pe gr,dinari? Adev;rul doar la esteundeva mijloc.Existi dilerenle clarede gustintrevarietelile marijuana diferenle de 9i ln calitatea mai alesin euforiei varietitilorde marijuana sunt reglate nu dupAsistemul control6e", ca ,,appellation Beaujolais Champagne. alt motiv sau Un estece naturaeuforiei estefoartesubiective. Un al treileamotiv,spuneKyleKushman,esteci, de$igenele suntimportante, crescute chiar a liin cazul douaplante din aceleagi seminle,,,cultivatorul va inlluenla ceea fumezj multdecat ce mai lor orice". multde abilitalile Tinefoarte gi de a creaun climatartificial favorabil de a o recolta cum trebuie. Poate suna

T
\
s!perstitios spuic6 plantele nevoie sr au pentru creitemaibinede dfagoste a sau,asacurnii spunea foarte un clnoslui cut .Jllivator Cl-ris SiTunekn Par.adiseButning, l;co.riaunorcullivatori c; a s abitUria ierbii lor , insi grijagi aientia da naste'e sigurant; vor cu unor mai cei in ,,boboci" bunidecat cultivati gtiecumafecteaza st industrial. se N! constituentii starea ierbii euforicA; un procent marede THCnu inseamnA mai obligatoriuiarbd o maibun,. l\4ulte soiurile din disponibile mod in obisnJit, vendute companiile cele de de gi semlnte olanda Columbia din Britanica, suntdescendenteprincipal in din l0 sau12 surse origine. de Aceasta i-a f,cut pe uniiobservatori se plange s, de crnogenizare. Kushman calculat a c; posibile acele numarui incrucig;ra de din s- secreste exoonertial tiecare cJ noua generatie, fiecare iar urmag este unic. Estimarea TheCannabible 25Ode din a poate sorJ' v abile9i distincte prezent in penlru soiurile c;rorstabia ' adevarate gi tate poatefi verificata careprovin de a producitori reputali, adauga autorul, iis, existi sutede cultivatori caregtiu ce iac,insenu iesin public. 0 marepadedin mistica inviluie ce variet;tile canabis tocmai la de vine de acegtl cultivatori, reprezint6mare care o parte subcultura din canabisului 9i pe ii include cei maimulli dintre maidevotali cei 9i gi-au obsesivi ai plantei. fani Acegtia propriile puternice, creat soiuri, aromate cum Twist Central S euforice, suntSouth gi dif LosAngeles, din lvichigan 911 GoidRush Humboldt din County. pagini in urmitoarele suntinfatisate 20 de varietali canabis ceamai de de buni calitate, careintrA in favorite soiuri maivechi saumainoi,din Statele Unite, Amsterda-, gr Canada Afgalistan. Aceasta listdnu estenjcipe departe exclusivisti, deoarece existi o multimede varietAti gi minunate Africa Sud,Jamaica din de din alielocuri.
* Mai nutte va et6li de hati$: negu, narc ti bej. t* O caned de cultivarc

136 FRAIIIT CAIIABISUL I,ITU

Avv

CANABISU L INBUCATARIE

Si mindncicanabis esteo vechemetodi de a ti high, gi te poateametigrozavpentruperioade lungi de timp firi si fie g6tul.in oricecaz,nu esteaia de ugorca ;i nevoie $-!i p6rlegti peste cum doarai presiracdteva bucSlele de,,boboc'l salatd.

deci esteliposolubil, trebuie T HC-ul I I gbtitcu unt sauuleipentru ceva timp, pentrua deveni accesibil organismului. acizi Canabisul contine crud canabinoizi carese transtorma THCatunci in candsuntfumatisaugati9. suntmaitari, ,,Bobocii" haiigul li insegatitul de este bunaocazie a folosi o frunzele. mai ieftin, cantitatea Este iar

gi Cantit,lilesuntgreude prevezut gAsite prinincercare eroare. gi trebuie Un putin mai bun inceputestesAfolosesji pe multdecat cantitatea careo persoan, ar fuma-ointr-ogedinta, insa rezultatele pot variain iuncliede puterea ierbiigi de modulin careesteabsorbita organism. de greacum estelasagna, intr-o m6ncare mult, altfelnu va li estebinesi folosesti pentrua simti ceva. suficient Poate durapeni la doueorepentru mencat seface ca efectele canabisului s,

I
I

I
)

plimanii defrunze !i-arlasa care pane fumegand, se intr-oruina foarte ajun$i high,poate merge

il
Ir

Firimiturile simlite.Aceiacarenu menanc;suficient binein mancare. din,,boboci" irosesc iarba,insi cei neribdatori care carese scuture plusvorajunge fiefoarte mdnancA in ce sd ti frunzuljlele crescla bazainflorescentelor sunt grozave de asemenea pentru g,tit. d;ramati.Dad o $ caziin p,catul de a prea manca mult,trebuie te asiguri sA cA timpde cateva nu trebuie conduci. ore sA nu ai obligaliipresante cd ai in jur prie9i teni caresAte intr4in; in timp ce tu egti prafgi pulbere. Euforia canabisul din mancat multmaimultgi poate mai fi line intensa decat din canabisul cea fumat.

t,

r* Pdjituile cu hagit suntchintesenla buce$iei pe bart de canabis.

Ii i ] ,,i:l tLl i l i ri fl rr,li

U"t L ,orof,i,
Aceast6 releu reprezinbazapenhuaproape toatereletele careurmeaz;,deoarece THC"ul esteliposolubil. ljntul estecel mai bun. la fel de binese ooate folosiulei de misline sau un ulei saturat. INGREDIENTE Unadintrercleteeste:2-7 ghne de sau ,,boboci" 14-28 cnme de lrunze pentru11 BGne de unt, din ca? rczultdo doze$n propo4iiinverse) detl2-2lingu de percoani.
M ET ODA 1 O ,,Bobocii" frunzele sau trcbuie in sf;rAmate buc,telemici s3u pudf:. O larbali untul sau uleiulsuni puse intr-obain-marie, vas mai mic intro un dus intr-unvas mai mare,plin cu api; acestsistefi previne arderea amesteculuide iarb, $i unt, ceeace ar putease se intampb dacaar fi g,tite directla foc. Dacdgategti directla foc, acesta trebuiese fie la minim, s; adaugic6tevalingui de ap; ii s: amesteci continuu. Folose5te natu' unt ral - n ai vrcasd ai pesticide sau hormoride cre$tere mencare, in iaf margarina, dad nu e natural;,este ficute probabil ulei ce provine cu de la plantede porunb sau soiamodifi' Dureaz;cam 20-45 de categenetic. minutep6ni cand e gatasi este amportant nu se arda:,,Nunumai si d eiiminipotentiala eufoie, dar gus, tul esteo bil!", avedizead lo6tut editor de tthi de la Hh llmes, Petercor, man, un bucetar veteranprofesionist, O C6ndestegata, restufile la de frunzeirebuie shecurate, altlel totul va aveagust de canabis,(larbacare remanepoatefi tocati apoi si adiugata la o rete6 de ,,paine inierbat6"). Gormanrccomandiutilizarea untului pentrua prepara omlet; de canabis o sau pentfusandviluricu bdnze la gdtar, in timp ce uleiul de canabis poatefi folositpentrua dli un amestec de legume sau dcit si folositpentru a asezona salateNiQoise ton. o cu

METOOA 2 * O altd metodeestes6 pui apa inir'un vas de supe,in asa fel incat se acopercbine iarba,apoi se adaug; untul

in Apa poatefi scurse 9i se las, la foc mic vreo dou; ore. Recirea figider va separaunlul de apa urat mirositoare. prinh-ogaud fecutain untul int5rit deasupra. Apoi untul esteindlzit din nou pentrua puteastrecura ffunzele, iar apoi estedin nou recftintr-un vas de metal.Apa r;ma* esteapoi scurs6,iar ceeace rdmeneeste un unt poatefi rclfigeratsau lnghetat. de un verdeminunatlCe ram6nenefolosit

I3t

FRITELL C lA0rslll MtU

/t/t

I legreae gour^,et cu ganja

Negesel telul de |nancare mei asoclat bucatiria baz.ti pc canabis, cel cu Orovnies)sunt probebil lnd de c6nda (tascriscr,nntSI'in ft| Alicf.B.l*hs fo6t incfusa cu ,,niscocfrea hssf$ C.&l(M(, spirituala ca.te de memodv bucatepubllcali de p etenalui certrudeSteintn 1954. Reteta provine la un anarhist goumel din NewYo*. de INGREDIENTE 25Oenne de ci@olatd NElndulche (nlci dulce-anad, nici semidulce). 300 {ane de unt,,lnbogel " 9 oudmart 900 Et'ame nh* alb ll2lingud exttact vanitie de tl2linEute de sarc 2tlacenide fdine 23Ognme de nuci t'iab PREPARARE * sunttopiie ltor irnpreuna loc mic la saula bain-made. Ciocolata se separe dacgsuntinoilzite preamuh, decitrbuie topite gdja.Comcu p6n6se binafiaesteamestecati orhogenizeaze complet apoieste i lesatiisi se r6cascila tempeElura cameret. Ciocolata untulde canabis si folosind un {p ouelesebatpe rend, mixerelectricpevited mare.Dupi ceau fost ad;ugate toateou6le, compozitiaar trebuis6 aibSo consistenli ca de budincr. degrade semaicoace 25 de inci Si minute,ajungend un total de 50 b de minute gatire. de din fl 9l Padea niiloc poate tncerca6cu o scobitoare. Unolale

adsugat betutg zah6rul, placemainecoapu o iaude pefoc Este 9i * $i perand, cateo Y2 deceafci,peni atuncicendpescobitoarc rrmen candseamestece. seadaugi Apoi extractul vanilie sarea. de ti .tP Acum trcbuie amestecali s6 li faina,cite o V2 de ceatc6, Iolo6ind o ume decompozilie. de obiceise lnsA atteapii pan, cSnd iese scobibarea cuhtesi apoi ia dincuptor. s lnainte deservire lasi la rScitl5 minute. se

pr4ituri potfi pastlate spatulr, trebuie Nu ameBtecat erceslv * Aceste Seadaugi nucile seamesteci in fiigidertimp de cateva septimani Fi Fi pan; c6ndsedistribuie unlform in compozilie. amestecul pune se intro SP in final, taveunsd selntinde uniform. 9i * p.eincrlzit 150qC, de25 de la tjmp Neg.esle coclntr-uncuptor se dacd suntinf;turate foliedealuin pot miniu.Deasemenea staln alara pene fdgiderului la cinciziledace sunl binelmpachelale dac, nu i esteprea cald.Celma!bineseconsum6 chiarc6ndsuntscoase din cuptor, InghelatS. cu

minute.Apoitavaseinloarcela 380

Pur,* inmuintd tn n/n; L V*jo

SimplS,insi gustoasE e{lclenti. De la un noncontormist dini..o suburbiedin Long lsland. ti INGREDIENTE Pentru1 petsoane: 1lt1 gam naijuana 2-3 linEufide ulei de mdsline ustutoitocat dupagust oteeano, dupdgust

PREPARARE * seoile*emarijuana ln uleiul

demesline. gitettela focmic, Se de suficient muit pentrua activa iarba. se adrug5usturoi tocati * organo gust. dup, bucalele paine de *Se inmoaie italiani ulei. in

r r i . . r :f- i r p

0t i ;l i t

Tld'"orinn ,u Lorit
Aceastaeste reteta o gina|: din Alice B, loklas Cookfuok,liind fiai mult un cocolosdin fructe, nuci gi mhodenii decato negfe$. A fost consuma6 pictorulBrioncysin, carenota:,,Euforie furtuniminunale de ti pemai multeplanu simultane,,. de raseb; suntde aFteptat reverii extatice e*ensii ale personaliElii si CitatS din ediliaamericanioriginaE c;4ii de bucate, a retetaa lost redati ln actuala editieLyonsBooks.

I NG RE DI E NT E
1 lingu lS de boabe de pipet negru 1 nuctoad inteagd 4 bele mijlocii de scotti$oad 1 lingurifi de codandtu 1 nend cle snochine uscate 1 n'nd de niEdale cu coajd I /egiitulii de canibus (src]) sativa 1 ceatcd de zahdr 7 bucatd de unt

PREPARARE negru, pisat de nucgoara, l\,lifodniile si canabisui $p Boabelepiper JP

scortisoara cofiandrulsunt pisate si intr-un mojar. uscatesi 9p cumalele, smochinele arahidele sunt tocatesi ameslecate. .jP O legaiurd de cannabts satlva este pisateinir'un mojar. de {P Se dizolv6cam o cea$ce zahrr intr-o bucaE marc de unt,

peste suntpres,rate fructe nucisi ti frrmantate impreunl amestecul cu se 9p Amestecul ruleaze setaie Si in budti micisausefacbilule de mafimea nuci, unei .]lp Niscocirile hatii tfebuie cu mencate grije.Dou;buceti cu sunt chiarsuficiente!

3,iylu,a Jo po,, a 1o bi*io

O releti din Carolina Nord.,,Simple delicioas6", de spunebucitarul.,,Desigur majoritatea leturitorpe care 9i le gdtegti unt de canabis cu sunt mai bune!'.
INGREDIENTE 4 buc,li de cane de porc I lihgud de untde canabis

PREPARARE de s, trebuie fi 9p Camea porc

limpezitesi scurg. Esteprcfenbil ca bucliile sEfie mai subtiride 1 cm. * Tigaiairebuieincekite potrivii, 9? Buc;file de carnetfebuieprdjite in ulei pSneajung mafo deschis si trebuiesarateu$or. se 9P Procesut repe$ 9i pe partea cealait6igetitul af trebui si dureze cam l 0 mi nute. uci i ti l e cafne B de nu trebuieuitate pe foc; dad rumenesc preamult, se vor interil

apoi se adugi untul de canabis pentrua se topi incet {mai putin este mai mult; cam I linguri de unt la 4 buc6tide carne).Dac, se topeste sfadind, tigaiatreb{riefidicatiide pe foc usor,c6t untul inc, se tope$ie,

""I40 rnaltlt cat{lStsltt lttu

'uraecuf|
ReFtaacl*or pdjltuieleiustoa3e de la un mllit d vegetriandh Mlchlgan. padiclpant confednF vine la Un NORML 2001l!r: ci unadln acrstcprrllturll.a sctrpai nigrent, t&andu.ltn acslaililmp vsselil din de indeaiuBde coqntpe|rbu \olbi in publlc. a
INGREDIENTE I .tagc, de unt de canabis tl2 cearcd zahd.(pudresaude de Aesiiede nhit anble sunt fu//'.-) 2 cEti de feini zlbd 1 lingwip de *zct put de vanilie 1 ceatcede nacdde cocospiatt|t (op$onal) PREPARARE {f untut 9i zattlrut su,,t "mot* catefoartobine,Seadawd 9i cele lalt ingBdiente arneltecul este l| ftlmantrt cu @etde rezulBndun alual.Acesta trebulefdmantat nu ptarnult,pentruca fuFecudle vor ie$ tad. lntr-otavi groasd {p Aluatulmrge camde 1 cm li sedaugiud ln aluat cu o turculitil. Apol coace se ?ntr-un cuptor * pretncrlzltla 16C C tlmp de 50 de mlnute,panacandprrilturelcle se facaurii. * Suntcelemal b0necandsunt

Q uo.o^o /n p entr u cult iuatori

Prnku acest eslonevole ccl malbuni,llpicio ti pllnide rrlin, ,,bobocl", sos de AceFtla trebuls tidmali (cuo t*niF decsba saude laftd). dinainie
II{GREDIENTE I arof,,ado zdt&lt na 1 n le .llati buc,li 1 .Eapi ve/deMti 1 cetslde ustutoipisat codendru .sr,t lt#runt sucde Eneie, cd nai blhe pt@sptt drlncn drryeErlEl aldei iate un rtrt de cuyt satq un ph I nar6o, optionl PREPARARE $ foate acestea amestec"te "unt impreune dupl tust, ata c, proporflle nu pra sunt de tu16. Rtgna se hagi de uleiuldln alocadolnlFun sosam4jtor carc merge |nai bina cel cu chip6-ud albrstre(combin4la d culoi dadneminunatiablrci cand incepes, te ia am4eala).

c0lllalsstuRll [8 s 0t ca

p"rU Llirior

Acestsosmerge minunecu paste, de sau poate lntinspe painesaupestepizza_ o minteinftuenlatE ti de iarbepoalec.eacomoriculinare!

"u

io,ld

IN GR ED IEN T E
UIei de n'sline. doud @tti, Cetit cu iahd in acelagifel (bajn-maie) ca i untul de canabis S$1inle de pin (sau mahon, sau niedale, du$ gust) Sarc,dui Eust Pame2an sau bdnzd romano,oplbnal

PREPARARE ingredientete puse sunt $p Toate lnh.unmixer suntinvartite pan, 9i obliiun pesto gar./ia de tipicios Si usturciat.

C.o; L ganjagi ,,kOt" L *o^.d"

ceaiuldeEanjapoate facut cu ape, hpte obitnuit,sau laptede nuci sausoia.Nu estede fi ajunssi fierbi in ap6,deoarece THc-urnu 3edizorv6. prrrnitaceastd Am relet; prin bun6voinla wo/Men'sAliance "bobocii" for Medlcal Mariiuana SantaC.uz. din INGREDIENTE
Cfl4/UI Df GANJA 1 linEuriF de unt 1 ceatce de ape sau lapte 1 ,,boboc" .UPTELE DE MAMA' 2 lingui cu vetf de frunze de ceaiulva fi mai tare.Oice urm; de ulei cire va r,im6neplutjnd ta supElata ceaiuluitrebuie asemenea de $uU. ,,UPTELEDE MAMA" {p Pentru"laptetede mame",trunzelede marijuana sunt mecinate pand ajungcr f6ina. Se amestec; do|l; liguri cu varf cu 1/2titri tapte-

standard deo optime este 9p Doza penala un sfertdeceascr. Canti, tatea suplimentad poate dstrari fj la fel ca laptelei termen pe lung, cel
mai bine este$ fie inghetat.

PREPARARE
cE4lul OE GANJA * Penku faceceride garla cu apl, a

sa nu fie degresat. {pAcest amestec este fiert ta foc mic in sistemutbaan-marie pentrucel putin 2 ofe, prcferabil toate ziua sau peste noapte. poatefi asezonat nucFoad, cu $P sco4i$oad,ciocotati sau vanitie.

se adaugio linBuriF unt la o ce:scd de de ap; fietbinte $i un cufundat "boboc" in ,pi timp de 15 minutepan, la 2 ore.Cu cat $i mai mult in apr, cu auit

I:

f R[ T t t if i t 1 lc a t S ] s l ] l

P"tt"

,atto cu totn urlni

lnseamn, $ uiii tot ce te-a lnvblat vreodaEMarthaStewart,,, ,,S, getetti ca ln Louisiana spunecreatorulacesGi .4ete. ,Arunc5vaslede mrsurat, pniru cA mencara noastri e ca ti muzicanoastrS; este plini de lmpmvizalii de condimente atata timp c5t adaugili dragoste ea, toati lumease va b|lcula si o savurcze." in $

INGREDIENTE
7 gmme de gaqa nexicanA, cutdF$ 100 game de unt sAnt I nend nicd de fdind 2-3 certi de snAntene 2 lingu de pamezan Ezuit 2 linEwi de brenze ronano d2uitd 7 cdlei de usturoi tocali I legdtut' de ceape vefue tocate Trei EoEoSai(Ealben, rogu ti verde) sau copli Pipet neEru, boia iute (cayenne sa! chipotle) du6 Eust 1-2 lingui ulei de mdsline Pasfe rctini trrlolore tdiali felii subliri, pdiili

PREPARARE tsialiin fatii $P cogoFriisunt sublii carc suntpdjitesaucoapte la focpotrivit, uleidemesline. cu Se punpastele fiert. la {P Untuldesar.i; setopettela foc micintf-o tigaie mijlocie, usturoi cu si este sublirc mai decat unuisos a alfrcdo. masurlcelietbe,!e va Pe ingrota nou,aF c5trebuie din supravegheat continuu. ti amestecat Bdnzarcsiiseadauge treptat, * ldsand toculmaimicsi adaugend!-se

prea ceap;vede.Dac6 nevoie, poate sm3ntani este se dacl amestecul devine inci ad;uga o lingud, douideuntpen- gros. adaugS piperul boiaue, Se apoi $i inse tru a pdji usturciul, nu maimult. busuiocul patrunielul. maibsi si Se jP se adaugi trcptat mana o micii la focmicc,tevaminute inc6,ad6udefiind,cesemesteci repede cu groase untulp6n;oblinem pasH o ti omogeni. pulin adaugS smantana, $P Apoise catepulin,pan;c6nd consistenfa gendu-se sm6nt6ne e nevoie, daca Pastele acoperite sunt de * gogo$ai, peste apoi toale pune se sosul crcmos ganlb de sic'estsi bon.

%urfu sortd
Aceastaesle una din reletele preterateale tostului editor de $iri de la Higr, Iimes, Peter corman.

INGREDIENTE
7 linEud de shake 2-3 linEui de unt 1-2 ce$tialetucte teiab saufructe nici integi toatte delicioase sunt feliate) Nrele saubananele 1 linEud de zah* alb saubrun, du6 Bust 30-60 nl rcm (saualt alcooltare)

PREPARARE shake-ul untul. ti * Seamesteca Apoiseincekesc, farasAse in* ardd. .* Seadaugt Iructele zaharul Si dup6gusti apoisedlesc amestegrijaca untul cand constant, avend si Fizaharul nu seard;, pan;cand amestecul devine moale fierbinte. ti 9t se dafoculmaitare,iarcand seIncinge bine, adaug, grij6 se cu romul, va aprinde. Se oup; ceva arde fructele dmanedulciSi tot, vor aromate gustde canabis rom. cu ii pot pusein Acestea fi mancate, * (lnpeste desert suc,Sauturnate un ghetata minunatl!) peste e sau cerealecalde, miculdejun. la

--_"**_
Soul pnntru oolotd ,u reminteL dnnpa lui. B-*nin ^l Wory
(1921-1999) a cegigatpoiecla,,Brownie MaryRathbun Mary,,lhanii ,80, cSndgateanegiese iarbA cu pentru,,copii", pacientii bolnavi SIDAinternatiinSan Francisco de ceneratHospitat. Aceastit rcteti prcvine din cadea ei din 1993 BrcwnieMaty's Matijuana Cookbook: DennisPercn's Recipe SocialChange,ln fot (Semintele cenepS colaborare militantulDennis cu Peron. de s|lnt nutritive, insi nu sunt psihoactive). Releta ei legendadde browriesrAmene continuare 3ecret. ln un

IN G R ED IEN T E
I ceasc' cle ulei de mdsline rI cearc; de zahe, 2 t/2cea$ce o9t de vin 1 linBud de seninle de cinepd pisate

PREPARARE utei, {t Seadaugima juanapeste seacoper; selasala focmicpen, i hu 20 de rninute, amestecand din timpin timp. Apoisepune intr-un mixer im* preuna celelalte cu ingredientese si amesteai vitezimedie, la pana se omogenizeaza. Amestecul pistreadintr-un se * bofcan inchis, frigider bine la Cand seconsuma, poate putin se adauga uleidacE gros. esteprea

1 lineud de ceapA tucatdnerunt 1 linEu la de sarc I linEuilS de nurtt uscat I I cea$cz rcSu vin 2 7-14 Crame frunzef;Anitate de de 1-3 gnme de ,,boboci" f;d seninte

Jin"tura L ,onolio
Un produs nelipsit medicina din secolului XIX-lea, al tinctub de canabis fost presc.ise i-a Reginei Vicioria penkua-icalmadurerile menskuale. Aceasta esteversiunea la Wo/Men's de Alliance.

IN G RE DI E NT E
Vodcd (sau alt alcool Ia fel de tare) Maijuana prcasdE sau usca6

PREPARARE
(sauaprcape de * O parte vodca orice alcool alt tare) amestec; se cu proasp;ta. 5 p;4i de maijuana Pentru maiiuana uscat;propo4iile sunt de I parte vodcA 10 pa4ide de la pSstrat iarb5. Amestecul trebuie in vase sticl6 de p5mant de sau 9i hebuie stea pulindoM srps; cel t,maniintf-un cSldut penhu se loc a extlage elementele vitale. Inctum poate bautd, fi admi, 9p nistlausublingual aplicate sau locat, pe zonaafectat,,