You are on page 1of 24

Elemente de drept comercial

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU Facultatea de tiine Economice i Calculatoare Master: Managementul organizaiilor Marketing i comunicare n afaceri

DREPT COMERCIAL

Lect. univ.dr. Nicolae SCUTEA

Pagina 1 din 24

Elemente de drept comercial

CUPRINS

1. Subiectele dreptului comercial. Comerciantii. 1.1. Calitatea de comerciant. Definitie. Prevederile codului comercial. Caracteristicile comerciantilor. Reglementari relevante 2. Comerciantii persoane juridice. Societatile comerciale 2.1. Cadrul legislativ 2.2. Grupurile de interes economic 2.3. Notiunea si caracterul juridic al societatilor comerciale 2.4. Capitalul social si patrimoniul societatii 2.5. Beneficii. Realizare si ditribuire 2.6. Formele societatilor comerciale. Clasificari 2.7. Etapele de constituire. Contractul de societate (actul constitutiv). Proceduri 2.8. Functionarea societatilor comerciale. Organe societare si competente. 2.9. Particularitati ale societatii pe actiuni 2.10. Particularitati in cadrul societatii cu raspundere limitata 3. Comerciantii persoane fizice. Noua reglementare 3.1. Legislatie aplicabila 3.2. Formele de organizare a activitatii economice de catre persoanele fizice 3.3. Constituirea si inmatricularea formelor de execrcitare a activitatii de catre persoanele fizice 4. Registrul comertului 4.1. Legislatie aplicabila 4.2. Organizare si functionare 4.2.1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate de ORC 4.2.2. Inregistrarea si verificarea cererilor 4.2.3. Solutionarea cererilor 4.2.4. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor 4.2.5. Inscrierea de mentiuni 4.2.6. Cererile de radiere 4.2.7. Indreptarea erorilor materiale 4.2.8. Legitimarea procesuala activa 4.2.10. Taxe percepute de catre ORC

Pagina 2 din 24

Elemente de drept comercial

1. SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL. COMERCIANTII. 1.1. Calitatea de comerciant. Prevederile codului comercial. Caracteristici. Reglementari relevante Actorii scenei comerciale, respectiv cei care actioneaza in relatiile comerciale, sunt generic denumiti comercianti. Notiunea are un profund substrat juridic, fiind unul dintre conceptele cheiei ale dreptului comercial. Codul comercial roman, in vigoare, nu d o definiie comerciantului, preciznd doar cine are calitatea de comerciant. Articolul 7 prevede: sunt comerciani aceia care fac fapte de comer (avnd comerul ca profesiune obinuit) i societile comerciale. Deci au calitatea de comerciani persoanele fizice i juridice care desfoar o activitate comercial cu caracter profesional. Calitatea de comerciant implic un statut juridic diferit de cel al necomerciantului: Legea instituie anumite obligaii pentru comerciani, considerate obligaii profesionale ale acestora: nainte de nceputul activitii comerciale, comerciantul este obligat s cear nmatricularea (inregistrarea) n Registrul Comercial; n cursul exercitrii comerului s cear nscierea n acelai registru ameniunii privind actele i faptele comerciale; la ncetarea activitii trebuie s cear radierea nmatriculrii din Registru; are obligaia s in registre comerciale (de contabilitate) pentru consemnarea operaiunilor comerciale; este obligat s desfoare activiti comerciale n condiiile concurenei loiale. Legea instituie o prezumie de comercialitate pentru toate actele svrite de un comerciant. Actele comerciale nchieiate de un comerciant sunt supuse unor reguli speciale derogrii de la dreptul civil: n obligaiile coemrciale, codebitorii sunt prezumai c s-au obligat solidar; datoriile comerciale n bani produc donbnzi din ziua n care devin exigibile; judectorul nu poate acorda termene de gratie n raporturile comerciale dovada drepturilor ce rezult din acestea se poate face cu orice mijloc de prob admis de lege. n cazul ncetrii platilor pentru determinarea platii datoriei comerciale, comerciantul poate fi supus procedurii lichidrii i falimentului. Comercianii sunt supui impozitului pe profitul realizat din activitatea comercial. Dei codul comercial face referiri numai la persoane fizice comerciante i juridice comerciante, legea comercial reglementeaz i ate categorii. Reglementarea comerciantului: codul comercial in mod generic; legea 26/1990 privind registrul comertului republicat i modificat Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile la zi OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale,.

Pagina 3 din 24

Elemente de drept comercial

2. COMERCIANTII PERSOANE JURIDICE. SOCIETATILE COMERCIALE 2.1. Cadrul legislativ Legea 31/1990 reprezint legea general privind societile comerciale. Ea a fost modificat de la intrarea in vigoare de mai multe ori, in dese randuri de maniera semnificativa. Legea a fost republicata in actuala forma in M.of. din 26.11.2006. Distinct de aceast reglementare general avem i reglementri speciale ale unor societi comerciale ce activeaza in domenii speciale: societilor bancare, societilor agricole, societilor de asigurari si intermediarii in asigurari, societatile de valori mobiliare, societatile de leasing, etc. 2.2. Grupurile de interes economic Prin legea 161/2003, care a modificat semnificativ legea 31/1990, s-au constituit grupurile de interes economic (GIE), care reprezint o asociere ntre dou sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite pe o perioad determinat, n scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor activitii economice respective. Grupul de interes economic este persoan juridic cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant, iar activitatea economic a membrilor si trebuie s se reopteze la activitatea principal a acesteia i s aib doar caracter accesoriu fa de aceasta. Trsturi GIE: se aseamn cu societile de persoane (SNS, SNC) au caracter intuitupersonae numrul de membrii GIE nu poate fi mai mare de 50; se poate constitui i fr capital; n cazul existenei unui capital, aportul membrilor poate fi de orice fel (numerar, natur, creane, munc - industrie); capitalul social este mprit n pri de interese; rspunderea membrilor si este solidar i nelimitat, cu excepia cazului n care actul constitutiv prevede altfel; nu poate emite aciuni, obligaiuni sau alte titluri negociabile; nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european; sediul GIE se poate muta i n alt stat, dispunndu-se radierea din registrul comerului; conducerea GIE se realizeaz de Adunarea General a membrilor grupului, care hotrte cu unanimitate de voturi; administrarea grupului revine, de regul membrilor lui; controlul gestiunii se face de ctre membrii grupului, care pot s desemneze i cenzori; dizolvarea GIE intervine pentru cauze comune societilor comerciale i pentru cauze specifice societii n nume colectiv. 2.3. Noiunea i caracterul juridic al societii comerciale: Societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun, cu scopul de a mpri foloasele ce ar deriva din aceasta; elementele contractului de societate (speciale ele rezult din definiie): fiecare asociat se oblig s pun n comun o valoare patrimonial; asociaii se oblig s desfoare mpreun o activitate obiectul de activitate;
Pagina 4 din 24

Elemente de drept comercial

toi asociaii particip la realizarea i mprirea beneficiilor; caracteristicile juridice ale contractului de societate: plurilateral: particip dou sau mai multe persoane; titlu oneros: fiecare asociat urmmrete un scop patrimonial; comutativ: ntinderea obligaiilor este cunoscut; consensual Elemente specifice ale contractului de socieTate: Aportul este obligaia pe care i-o asum fiecare dintre asociai, de a aduce n societate un bun sau o valoare patrimonial, i n limita aportului asociatul devine debitor al societii; obiectul aportului poate fi orice bun cu valoare economic, n numerar, natur i n industrie. Aportul n numerar are ca obiect o sum de bani pe care asociatul se oblig s-o plteasc ntr-un anumit termen; sumele de bani sunt indispensabile nceperii activitii comerciale i de aceea indiferent de forma juridic a societii comerciale, aporturile n numerar sunt obligatorii pentru orice societate comercial; aportul asociatului la capitalul social nu este purttor de dobnd. Aportul n natur are ca obiect anumite bunuri imobile (cldiri, instalaii) i bunuri mobile corporale; sunt admise la toate formele de societi comerciale; ctre societi se poate transmite att titlul de proprietate, ct i dreptul de folosin asupra bunului; bunul devine proprietatea societii din momentul nmatriculrii n registrul comerului; bunul (imobilului) ce face obiectul aportului n natur trebuie evaluat n bani pentru a se putea stabili valoarea prilor de interes (pri sociale) sau aciunilor n schimbul aportului; evaluarea se face de ctre asociai sau de ctre experi; aportul n natur poate avea ca obiect i bunuri mobile necorporale (creane, brevete, invenii, mrci); legea interzice creanele ca aport n societile comerciale pe aciuni i societile n comandit pe aciuni, care se constituie prin subscripie public; acestea sunt interzise i la SRL-uri. Aportul n industrie const n munca sau activitatea pe care asociatul promite s o efectueze n societate; este permis numai asociailor n SCS i asociailor n SCA; aportul n industrie nu este cuprins n capitalul social, deoarece nu poate constitui un element al gajului (garaniei) pentru creditorii societii; aportul n industrie trebuie evaluat i precizat n actul constitutiv; n schimbul lui asociatul are dreptul s participe la mprirea beneficiilor i are obligaia s suporte pierderile asumarea obligaiei de aport se numete subscriere i se nate prin semnarea contractului de societate; efectuarea aportului se numete vrsarea capitalului; legea nu cere ca aporturile s fie egale sau s aib acelai obiect; asociatul care ntrzie s depun aportul social este rspunztor de daunele pricinuite; cnd aportul este n numerar, asociiatul este obligat i la plata dobnzii legale din ziua n care trebuia s se fac vrsmntul, nu de la data chemrii n judecat, cum se face n condiiile dreptului civil; soluia este aplicarea principiului potrivit cruia n comer dobnzile curg de drept din ziua n care devin exigibile 2.4. Capitalul social i patrimoniul societii a) Capitalul social este expresia valoric a totalitii aporturilor asociailor care particip la constituirea societii. Acesta se mai numete i capital nominal i are dubl semnificaie contabil i juridic.

Pagina 5 din 24

Elemente de drept comercial

Din punct de vedere contabil capitalul nu are o existen real, este o cifr convenit de societate, iar n bilanul societii capitalul este evideniat n pasiv, pentru c la dizolvarea societii trebuie restituit asociailor, iar bunurile figureaz la activ pentru c ele aparin societii. Din punct de vedere juridic capitalul constituie gajul pentru creditorii societii. Capitalul este fix pe toat durata existenei societii, el poate fi mrit sau micorat n condiii legale numai prin modificarea actului constitutiv. Ca atare el este intangibil, nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru angajai Din punct de vedere juridic capitalul social trebuie s fie real, adic presupune intrarea efectiv n patrimoniul societii a bunurilor care constituie aporturile asociaiilor. Capitalul subscris reprezint valoarea total a aporturilor pentru care asociaii s-au obligat s constituie societatea Capitalul vrsat reprezint valoarea total a aporturilor efectuate i care au intrat n patrimoniul acesteia b). Patrimoniul societii cuprinde activul i pasivul social. El se deosebeste fa de capitalul social prin aceea ca capitalul este expresia valoric a tutror aporturilor, n timp ce patrimoniul este o universalitate juridic de drepturi i obligaii; Capitalul nu are existen real, pe cnd patrimoniul cuprinde elemente concrete; capitalul este fix, patrimoniul este variabil n funcie de rezultatele activitii economice Dei rolul capitalul societii este de a constitui gajul general al creditorilor societii, veritabila garanie a crediotrilor societii o reprezint patrimoniul social, dar limita urmririi este dat de capitalul social, pentru c terii au luat cunotin de acesta prin nmatriculare i mai ales prin publicitatea contractului de societate. 2.5. Beneficiile. Realizare si impartire Noiunea de beneficiu a nregistrat o lrgire, plecnd de la ctigul material, mergnd pn la evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (ultima n cazul societilor de asigurare mutual). Condiiile de repartizare: pentru a fi repartizate beneficiile: a. trebuie s fie reale, adic s se fi nregistrat un excedent, adic o sum mai mare dect capitalul social; b. trebuie s fie utile, s reprezinte beneficiile rmase dup nregistrarea capitalului social. Dac potrivit bilanului i contului de profit i pierdere nu exist beneficii, nu pot fi distribuite dividende asociailor. Cand este vorba de criterii de repartizare: actul constitutiv trebuie s prevad: partea fiecrui asociat din beneficii i pierderi si, mai apoi, modul de distribuire a beneficiilor i de suportare a pierderilor Legea interzice clauzele leonine, adic acele clauze menite s favorizeze unii asociai n detrimentul altora. Contractul este nul. In general criteriul de repartizare este contribuia asociailor la formarea capitalului social al societii. Dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel, dividentele se vor plti asociailor n proporie cu cota de participare la capitalul social vrsat. 2.6. Formele de societi comerciale: Legea 31/1990 reglementeaza mai multe forme ale societatilor comerciale, care in general, se diferentiaza in functie de modalitatea de asociere, raspunderea asociatilor sau transferul partilor sociale. In legislatia romana se distinge urmatoarele tipuri de societati:

Pagina 6 din 24

Elemente de drept comercial

1. SNC este societatea ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul societii i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor. 2. SCS este societatea ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul societii i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai. Comanditarii rspund numai pn la concurena aportului lor. 3. SA este societatea al crei capital este mprit pe aciuni. Obligaiile sunt garantate cu patrimoniul societii, iar acionarii rspund n limita aportului. 4. SCA - este societatea al crei capital este mprit pe aciuni. Obligaiile sunt garantate cu patrimoniul societii, iar rspunderea celor dou categorii de asociai este la fel ca la SCS. 5. SRL - este societatea ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul societii, iar toi asociaii rspund n limita aportului lor. Clasificarea societilor comerciale: 1. societi de capitaluri: se constituie dintr-un numr mare (nelimitat) de asociai. Elementul esenial nu mai este ncrederea i cunoaterea reciproc ci cota de capital investit. se admit aporturi n natur i n numerar sunt societi cu caracter deschis transmiterea aciunilor este reglementat n condiii favorabile clauzele de dizolvare sunt irelevante 2. societi de persoane: se constituie dintr-un numr mic de asociai, pe baza cunoaterii i ncrederii reciproce. aporturi n natur, munc, numerar etse o societate cu caracter restrictiv, iar condiiile de transmitere a prilor sociale sunt restrictive dizolvarea se face prin : faliment, incapacitate, excludere, retragere, decesul unui asociat. Nota: Se admite ca SRL nu se ncadreaz n nici una dintre cele dou categorii, intrucat ea mprumut i de la una i de la alta, fiind considerata a avea, ca atare, un caracter mixt. 2.7. Etapele de constituire Pentru prima data in anul 2001, prin ordonanta de urgen 76/2001, privind simplificarea unor formaliti administrative, se instituie la noi o procedur unic de nregistrare i autorizare a funcionrii societilor comerciale. Unicitatea procedural rezid n aceea c n baza unei cereri de nregistrare se va obine de la aceast instituie Biroul Unic certificatul de nmatriculare comercial, coninnd codul unic de nregistrare. Etapele constituirii societii comerciale pot fi sintetizate astfel: Depunerea cererii tip de nregistrare la Biroul Unic (aceasta va fi nsoit de documentele care dovedesc vrsmintele efectuate i dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate). Cererea tip, odat depus, declaneaz obligaiile Biroului Unic: de a rezerva firma societii comerciale i de a efectua n numele acesteia a vrsmintelor reprezentnd aportul n numerar; de a redacta actul constitutiv, care se va ncheia n form autentic, dar nu este obligatoriu, fiind admis i sub form de nscris sub semntur privat, dar cu dat cert;
Pagina 7 din 24

Elemente de drept comercial

de a redacta i de a obine declaraia pe proprie rspundere a administratorilor, proprietarilor (cei care constituie societatea comercial) i a cenzorilor c ndeplinesc cerinele legii; de a obine de la judectorul delegat de a ncheierea de autorizaii de funcionare a societii comerciale; de a comunica ncheierea judectorului delegat ctre Oficiul Direciei Generale a Finanelor Publice i apoi de a obine toate avizele, autorizaiile i acordurile necesare funcionrii.

Actul constitutiv sau contractul de societate. n funcie de forma de societate actul constitutiv poate s fie: a. numai contract de societate, n cazul societii n nume colectiv i comandit simpl; b. contract de societate i statul n cazul societii pe aciuni, n comandit pe aciuni i n cazul societilor cu rspundere limitat pluripersonale (cel puin doi asociai); c. numai statut n cazul SRL unipersonale Coninutul actului constitutiv n cazul societii n nume colectiv, comandit simpl i cu rspundere limitat: clauze prinvind identificarea asociailor (persoane fizice sau juridice); clauze privind forma, denumirea, sediul i dac este cazul emblema societii; clauze privind obiectul de activitate al societii cu precizarea denumirii i activitii principale; clauze privind capitalul social subscris i cel vrsat, aportul fiecrui asociat, valoarea aportului n natur i modul de evaluare (conv. sau pe baza unei expertize); la SRL se va meniona numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat i valoarea fiecruia; clauze privind asociaii ce administreaz i reprezint societatea, ori persoana din afara societii desemnat pentru realizarea acestor activiti; clauze privind participarea la beneficii i la pierderi; clauze privind sediile secundare, sucursale, agenii, reprezentane; clauze privind durata societii; clauze privind modul de dizolvare i lichidare. Coninutul actului constitutiv n cazul societii pe aciuni care se constituie prin subscripie simultan i societii n comandit simpl: clauze privind identificarea acionarilor; clauze privind forma, denumirea, sediul, emblema; clauze privind obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i activitii principale; clauze privind capitalul subscris i cel vrsat; clauze privind valoarea bunurilor aduse ca aport n natur i modul lor de ealuare; clauze privind numrul aciunilor, valoarea lor nominal i felul lor (nominative, la purttor sau preferniale); clauze privind persoanele fizice sau juridice care administreaz societatea, cu indicarea ceteniei, a garaniei i a dreptului de reprezentare ale administratorilor; clauze privind durata societii; clauze privind participarea la beneficii i pierderi; clauze privind avantajele acordate fondatorilor;
Pagina 8 din 24

Elemente de drept comercial

clauze privind sediile secundare; clauze privind operaiunile ncheiate de fondatorii societii, n contul societii i care urmeaz s fie preluate de aceasta; clauze privind modul de dizolvare i lichidare.

Forma actului constitutiv. Contractul de societate se ncheie de regul sub forma nscrisului sub semntur privat, dar cu dat cert; forma autentic este cerut ca condiie ad validitatem (pentru valabilitate), doar pentru anumite situaii excepionale: atunci cnd printre bunurile subscise ca aport n natur la capitalul social se afl un teren; forma juridic a societii implic rspunderea nelimitat a asociailor sau a unora dintre ei; cns societatea comercial se constituie prin subscripie public. Contractul de societate i statutul pot fi ncheiat i sub forma unui nscris unic denumit act constitutiv, care i el poate fi, fie numai contract de societatea, fie numai statut social; Semnatarii actului constitutiv, precum i persoanele care au un rol determinant la constituirea societii sunt considerai fondatori. Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotrre judectoreasc i persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, neltorie, delapidare, mrturie mincinoas, dare/luare de mit, precum i pentru infraciunile prevzute de legea 31 din 1990 republicat i modoficat; Pentru constituirea valabil fondatorii trebuie s depun la Biroul Unic declaraie pe proprie rspundere c ndeplinesc condiiile prevzute de lege. 2.8. Funcionarea societiilor comerciale Functionarea societatilor comerciale este reglementata la modul general de normele legii 31/1990. Cu toate aceastea, ele au in multe cazuri in caracter supletiv fiind lasat la aprecierea asociatilor reglementarea anumitor aspecte intrasocietare. De aceea actul constitutiv dobandeste un rol esential in reglementarea raporturilor dintre asociati. Organele de conducere ale societatii comerciale: adunarea generala si administratorii societii. Adunarea General: organul de deliberare i decizie al societii comerciale; legea 31/1990 reglementeaz Adunarea General numai n cazul SA, SCA i SRL, pentru SNC i SCS nu se instituionalizeaz Adunare General. Felurile Adunrii Generale: 1. Adunare General ordinar se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult trei luni de la ncheierea exerciiului financiar; se ine la sediul societii; este obligat s discute, s aprobe, s modifice bilanul, s fixeze dividendele, s aleaga administratorii i cenzorii; n cazul SA i SCA pentru validitatea deliberrilor adunrii este necesar prezena acionarilor care s reprezinte cel puin jumtate din capitalul social; luarea deciziilor are la baz principiul majoritii. 2. Adunarea General extraordinar se ntrunete ori de cte ori este nevoie a se lua o hotrre n probleme ce solicit modificarea actelor constitutive ale societii, mrirea sau micorarea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea formei juridice a societii, mutarea sediului, fuziunea cu alte societi, dizolvarea anticipat a societii; pentru deliberarea acestei adunri este necesar prezena acionarilor care reprezint din capitalul social, iar votul s reprezint cel puin din capitalul social.

Pagina 9 din 24

Elemente de drept comercial

Actele adunarii generale: hotrrile Adunrii Generale sunt obligatorii pentru toi asociaii. Ele sunt obligatorii chiar i pentru acionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat mpotriv; pentru SA i SCA hotrrile sunt luate la RC i publicate n Monitorul Oficial. Administrarea societii: calitatea de administrator, n mod obinuit o poate avea o persoan fizic, iar legea 31 pe 1990, n forma actual prevede c o poate avea i o persoan juridic; dc administrator este o persoan juridic, aceasta trebuie s-i desemneze reprezentant o persoan fizic; condiii cerute: capacitatea: s aib capacitate deplin de exerciiu; potrivit legii persoanele car nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori; onorabilitatea: s aib o moralitate cetenie: poate fi desemnat un cetean romn, dar aceast calitate o poate avea i unul strin, dac legea i actul constitutiv nu prevd restricii; pentru SA i SCA unicul administrator, preedintele Consiliului de Administraie sau cel puin jumtate din numrul administratorilor vor fi ceteni romni; caliatatea de asociat al administratorului: n prezent, n orice form de societate comercial administratorul poate fi asociat sau neasociat; limitarea cumulului: o persoan, potrivit legii nu poate funciona n mai mult de 3 Consilii de Administraie; aceast interdicie nu se aplic cnd cel ales n Consiliul de Administraie este proprietar a cel puin din totalul aciunilor sau este administrator al unei societi ce deine ptrimea menionat; se permit cumulul restrictiv (SA i SCA) i considerm c administratorii SNC, SCS, i SRL nu pot avea calitaea de administratori la mai multe societi; pentru SRL se admite cumulul cu aprobarea asociailor; s-a pus problema dac un asociat poate cumula aceste funcii cu calitatea de salariat al aceleiai societi comerciale n baza unui contract de munc; legea nu reglementeaz un asemenea cumul, dar nici nu-l interzice nu este exclus; De asemenea administratorii: sunt desemnai la constituirea societiiprin actul constitutiv sau ulterior de ctre Adunarea General administratorul persoan juridic este numit prin actul constitutiv sau ales de Adunarea Asociailor; dup desemnarea lui se va ncheia un contract de administrare cu societatea, prin care se stabilesc drepturi i obligaii; persoana juridic va desemna n mod obligatoriu un reprezentant persoan fizic; Durata funciei de administrator: pentru societile de persoane durata este desemnat de asociai; pentru societile de capital 4 ani; dac nu a fost stabilit prin contract, durata este de 2 ani, la expirare pot fi realei Garania administratorului: trebuie depus nainte de intrarea n funciune; suma nu poate fi mai mic dect valoarea nominal a 10 aciuni sau dect dublul remuneraiei lunare; se restituie la ncetarea funciei de administrator i nu exclude rspunderea administratorului pentru eventualele pagube aduse societii;

Pagina 10 din 24

Elemente de drept comercial

Numirea administratorului trebuie publicat public, dar numai aceea a administratorilor mputernicii cu reprezentarea pentru care exist obligaia s depun la Registrul Comerului semnturile lor. Administratorii sun remunerai. Natura juridic a raportului dintre administrator i societatea comercial: contract de mandat; puterile administratorului sunt foarte largi, dar nu nelimitate; pot ncheia acte de conservare, administrare i dispoziie; unii au putere de administrare, alii de reprezentare; pentru societile de persoane: dreptul de a reprezenta societatea aparine tuturor administratorilor; pentru societile de capital: cei desemnai prin contractul de societate au putere de reprezentare, s angajeze societatea n raporturi cu terii; pentru toate formele de societate comercial: actele juridice ncheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al societii, angajeaz societatea comercial. ncetarea funciei de administraie. Mandatul administratorului inceteaza prin una din urmatoarele imprejurari: revocarea; renunarea; deces; incapacitate legala; Reguli privind pluralitatea administratorilor n cazul SNC, SCS, SRL asociaii pot desemna mai multi administratori; dac prin contractul de societate s-a stabilit ca administratorii s lucreze mpreun decizia se ia n unanimitate n cazul SA i SCA pluralitatea este organizat prin lege, astfel: a. consiliul de administraie: dac sunt mai muli administratori. Este un organ colegial condus de ctre un preedinte care poate fi director general sau director al societii. Consiliul se ntrunete ori de cte ori este nevoie, dar cel puin o dat pe lun. b. comitetul de direcie: consiliul de administraie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcie, condus de directorul societii. Este un organ operativ care se ntrunete cel puin o dat pe sptmn. Rspunderea administratorilor este o rspundere contractual care decurge din contractul de mandat, iar rspunderea are ca temei culpa administratorilor cenzorii societii realizeaz controlul actelor i activitii administratorilor. Controlul se exercit diferit: a. pentru o societate de persoane controlul se realizeaz de toi asociaii cu excepia celor care au calitatea de administratori; b. pentru o societate de capitaluri (inclusiv SRL) controlul este destinat cenzorilor; societile SA i SCA vor avea 3 cenzori i 3 supleani dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel;SRL poate avea unul sau mai muli cenzori; dac numrul asociailor trece de 15 numirea cenzorilor e obligatorie. Desemnarea cenzorilor: cenzorii sunt desemnai diferit:

Pagina 11 din 24

Elemente de drept comercial

n cazul SA i SCA sunt stabilii de ctre actele constitutive, acte ce trebuie s prevad identificarea acestora, ulterior sunt alei de adunarea general ordinar; mandatul lor este de trei ani, existnd posibilitatea de a fi realei; cenzorii pot fi: persoane fizice asociai persoane fizice neasociai garania depus de cenzori trebuie s reprezinte a treia parte din garania cerut pentru administratori; sunt remunerai cu indemnizaie fix.

Drepturile cenzorilor: au dreptul s participe la adunarea administratorilor fr drept de vot; pot obine n fiecare lun de la administrator o situaie despre mersul operaiunilor comerciale. Obligaiile cenzorilor: sunt obligai s supravegheze gestiunea societii; sunt obligai s verifice dac bilanul , contul de profit i pierdere sunt legal ntocmite; sunt obligai s fac inspecii. Cenzorii pot lucra mpreun dar i separat. Rspunderea lor poate fi civil, dar i penal rspunde penal pentru nerespectarea obligaiilor societii. Pentru SA cenzorii trebuie s fie acionari, cu excepia cenzorilor contabili. 2.9. Particularitati ale societatii pe aciuni Este considerata a fi cea mai complex i evoluat form de societate. Caracterele societii pe actiuni pot fi sintetizate astfel: societatea se constituie dintr-un numr minim de asociai numii acionari; capitalul este divizat pe aciuni (titluri negociabile i transmisibile) rspunderea asociailor este limitat (pn la concurena capitalului subscris) Sociatetea pe actiuni se constituie in mod obinuit (simultan) prin aporturile asociailor toi asociaii sau prin subscripie public contractul se semneaz de fondatori. Aspecte esentiale ale constituirii: Contractul: prin contract de societate i statut nscris unic. Asociaii: pot fi persoane fizice sau juridice i numrul lornu poate fi mai mic de 5. Capitalul social: contractul de societate trebuie s prevad capitalul social subscris i vrsat i minim 90.000 lei. La constituire capitalul vrsat de fiecare acionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Restul de capital urmeaz a fi vrsat n termen de 12 luni de la nmatricularea societii. Aporturile: pot fi n numerar n natur creane (pentru cea care se constituie prin subscripie public nu) s prevad modul de evaluare Aciunile: contractul trebuie s prevad
Pagina 12 din 24

Elemente de drept comercial

numrul valoarea nominal a aciunilor cu specificarea dac sunt nominative sua la purttor valaoreanominal (de emisiune) nu poate fi mai mic de 1000 lei

Modaliti de constituire a societii: 1. prin formarea capitalului social prin aporturile asociailor 2. prin formarea capitalului cu contribuia altor persoane dect cele ce iniiaz constituirea societii (fondatorii) formarea capitalului are loc n acelai timp cu ncheierea actelor constitutive deoarece iniiatorii nu au resurse financiare pentru a subscrie ntregul capital social i s verse minimul cerut de lege. Ei pot face ofert de subscriere adresat oricrei persoane care dorete s investeasc prin cumprare de aciuni. Funcionarea societii pe aciuni Aciunile emise de societate noiuni i caractere: 1. este o fraciune a capitalului social 2. este un titlu de credit constat drepturi i obligaii izvorte din calitatea de acionar 3. desemneaz un raport societar (dintre acionar i societate) 4. este un titlu reprezentativ al contribuiei asociatului ce confer posesorului calitatea de acionar Caracterele aciunii: a. fraciuni ale capitalului social ce au o anumit valoare nominal b. sunt fraciuni egale ale capitalului social (dar care pot conferi titularilor drepturi diferite) c. sunt indivizibile d. titluri negociabile (valoare nominal, valoare de emisie) valoare real Felurile aciunilor: se mpart n dou categorii aciuni ordinare i aciuni prefereniale Aciunile ordinare dup modul lor de transmitere sunt aciuni nominative, la purttor Nominative: identific titularul aciunii (cu elementele de identificare) drepturile acinii sunt exercitate numai de titularul ei pot fi emise n form material (pe suport de hrtie) sau n form dematerializat (prin nscriere n cont) aciunile nominative n form material pot fi i ca titluri cumulative pentru mai multe aciuni/ un multiplu. Societatea poate elibera din oficiu sau la cerere cte un certificat de acionar. La purttor: i. elementele de identificare ale titularului aciunii nu se nregistreaz pe titlu ii. titlar al aciunii este posesorul ei iii. drepturile aferente aciunii pot fi exercitate de persoane care posed titlu (conform articolului 1909 Cod civil) Aciunile prefereniale 1. confer drepturi diferite de cele ale titularilor aciunilor ordinare; 2. sunt cu dividend prioritar i ca sum i ca timp; 3. fr drept de vot; 4. ele vor avea aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare; 5. nu pot depi din capitalul social; 6. nu pot fi titulari ai acestor aciuni: reprezentanii, administratorii, cenzorii societii;
Pagina 13 din 24

Elemente de drept comercial

7. sunt ntotdeauna nominative. aciunile nepltite n ntregime sunt ntotdeauna nominative. n absena menionrii felurilor, aciunile vor fi la purttor; legea permite convertirea lor: a aciunilor n aciuni la purttor i invers, i a aciunilor ordinare n aciuni prefereniale i invers. Convertirea lor va putea fi hotrt de adunarea general extraordinar. Drepturile i obligaiile acionarilor Drepturile: de a participa la adunarea general a acionarilor; dreptul la vot: se exercit acest drept proporional cu numrul aciunilor pe care le posed, se poate limita numrul voturilor pentru acionarii care posed mai mult de o aciune, acest drept este suspendat pentru acionarii care nu au efectuat vrsmintele ajunse la scaden; de informare cu privire la desfurarea activitii societii; la dividende; asupra prii cuvenite din lichidarea societii. Obligaia principala a actionarilor este de a efectua plata vrsmintelor. Transmiterea aciunilor: se transmit n mod diferit dup cum sunt aciuni nominative sau aciuni la purttor. Actiunilor nominative: dreptul de proprietate asupra aciunilor se transmite printr-o declaraie fcut n registrul acionarilor societii emitente, i prin meninerea fcut pe titlu. Pentru cele emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia organizat aceast transmitere se realizeaz n condiiile prevzute de legea 52/1994. La purttor: se transmite prin simpla tranzacionare a acestora. Vnzarea prin ofert public se face potrivit legii 52/1994. exist i aciuni proprii dobndite de societate (n mod excepional) i care nu dau dreptul la dividende iar exerciiul dreptului la vot este suspendat pe durata posedrii lor de societate. Administrarea societatilor comerciale pe actiuni Legea societatilor comerciale stabileste 2 sisteme de organizare a societatilor comerciale pe actiuni, respectiv: sistemul unitar si sistemul dualist. Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente, in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar, nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii. Totodata, art. 137 alin. (2) din Legea societatilor comerciale precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu poate fi mai mic de 3, din care unul trebuie sa fie independent (art. 1402). In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere. Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala si este numit de catre consiliul de supraveghere, membrii directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere, acesta este ales de catre adunarea generala a actionarilor, numarul membrilor sai fiind cuprins intre 3 si 11, stabilit prin actul constitutiv al societatii. Membrii pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor.
Pagina 14 din 24

Elemente de drept comercial

Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de supraveghere si invers. Art. 1371 alin. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia cu aceasta contract de munca, membrii consiliului de administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de mandat/management/administrare. Aceleasi prevederi le sunt aplicabile si directorilor, asa cum sunt definiti de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Administrarea societatilor difera in functie de tipul de societate, cum ar fi: regulile de administrare a societatilor unde statul detine 50% din capital difera de regulile de administrare a societatilor cu capital privat. Administrarea societatilor unde statul detine 50% din capitalul social Contractul de administrare din cadrul acestor societati este acordul prin care o persoana juridica, in calitate de proprietar, incredinteaza unui administrator organizarea, conducerea si gestionarea activitatii sale, pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile, in schimbul unei plati. O.U.G. nr. 49/1999 stabileste ca administrarea companiilor/societatilor nationale, a societatilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si a regiilor autonome de interes national sau local se face de catre persoane fizice sau juridice, romane ori straine, in baza unui contract de administrare. Potrivit normelor metodologice, pot dobandi calitatea de manageri, urmatoarele categorii: 1. Persoane fizice romane sau straine care: au capacitatea de exercitiu deplina; sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora li s-a revocat mandatul din motive imputabile acestora, prezentand dovada de la Oficiul Registrului Comertului; au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare, atestate prin acte oficiale; sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina incompatibilitatea cu postul; au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de munca. 2. Persoane juridice romane sau straine care: au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale; dovedesc bonitatea fianciara prin acte; au obiect de activitate si experienta in domeniul managementului/administrarii; sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului. Indiferent de tipul persoanei care administreaza societatea, fizica sau juridica, aceasta nu poate detine calitatea de administrator la 2 entitati simultan. Totodata, contractul incheiat cu un nerezident este guvernat de legea romana. Contractul de management se incheie pe o perioada de maximum 4 ani, cu posibilitatea de prelungire. Contractul de management se incheie in forma scrisa si se depune, impreuna cu semnaturile managerilor, la Oficiul Registrului Comertului de pe raza teritoriala a sediului societatii, in termen de 15 zile de la numirea administratorului. In ceea ce priveste drepturile salariale ale managerului societatilor in care statul detine 50% din capitalul social, managerul este platit prin acordul partilor, dupa cum urmeaza: o indemnizatie lunara bruta care sta la baza drepturilor cuvenite privind vechimea in munca, asigurari sociale si pensie, stabilite potrivit legii; participarea la profitul unitatii, stabilita in raport cu gradul de realizare a obiectivelor convenite in contractul de administrare. Pe perioada contractului, administratorul beneficiaza de toate drepturile prevazute de Codul Muncii pentru salariatii angajati pe perioada nedeterminata. De asemenea, administratorul nu poate fi sanctionat, suspendat sau eliberat din functie decat in conditiile stabilite prin contractul de management.
Pagina 15 din 24

Elemente de drept comercial

Administrarea societatilor cu capital integral privat In cazul societatilor cu capital de stat, alaturi de legea societatilor comerciale nu exista si o lege speciala care guverneaza contractele de administrare. In cazul societatilor cu capital privat, definitorii sunt clauzele contractuale convenite intre parti. Desigur, ceea ce este stabilit pentru entitatile cu capital de stat poate constitui un indrumar pentru entitatile cu capital privat. Legea societatilor comerciale vorbeste despre incheierea unor contracte de mandat cu managerii, respectiv directorii societatilor comerciale. Se pune totusi intrebarea: Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat si tipurile de contracte inrudite ale acestuia? Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, in baza unei imputerniciri. Prin urmare mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale. Cel mai adesea, in practica este intalnit sub forma unei procure sau imputerniciri. Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit, insa legea nu interzice remunerarea, in cazul in care exista o clauza stipulata in acest sens. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului, in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale, iar salariatul, respectiv antreprenorul, nu are calitatea de reprezentant. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat, posibil si licit, ca la orice contract. In toate cazurile, mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice de catre mandatar, actele materiale putand avea numai caracter accesoriu. Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar. Referitor la intinderea contractului de mandat, mandatul poate fi special sau general. Potrivit art. 1536 din Codul civil, mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive, ceea ce se explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise, echivoce a procurii. Date fiind aceste caracteristici ale contractului de mandat, majoritatea entitatilor incheie, in sensul legii nr. 31/1990, contracte de management, respectiv de administrare cu societatea. 2.10. Particularitati ale Societatii cu rspundere limitat Acest tip de societate a aprut mai trziu n activitatea comercial deoarece este o societate care favorizeaz asocierea persoanelor (i din acest punct de vedere se aseamn cu societatea de persoane) care rspund n limita aportului (se asemenea cu o societate de capitaluri). Caracterele societii: Acest tip de asociere se bazeaz pe ncrederea asociailor iar capitalul este mprit pe pri sociale, fiind singurul tip de societate care presupune posibilitatea unui singur asociat. O singur persoan fizic sau juridic nu poate fi asociat unic dect ntr-o singur SRL. Retinem urmatoarele particularitati: constituire: numrul minim este de doi, numrul maxim este de 50 de asociai; capitalul minim este de 2oo RON; aporturile pot fi n numerar i n natur munca i creanele nu pot constitui aport.

Pagina 16 din 24

Elemente de drept comercial

prile sociale: sunt fraciuni de capital social; au o valoare nominal egal; numrul prilor sociale cuvenite fiecrui asociat este proporional cu cota sa de participare la capitalul societii. formalitile necesare constituirii: sunt cele cunoscute, iar pentru luarea hotrrilor legea cere o dubl majoritate majoritate n numrul asociailor i n numarul prilor sociale. funcionarea : adunarea asociailor este organul de deliberare i decizie. Asociaii exercit dreptul la vot n Adunarea Asociailor proporional cu participarea la capitalul societii. Fiecare parte social d dreptul la 1 vot. Pentru SRL legea cere o dubl majoritate deoarece societatea mbin att caractere ale societii de persoane, ct i a societilor de capitaluri. administrarea societii: SRL este administrat de unul sau mai muli administratori care pot fi asociai sau neasociai. Dac prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator deine puterea de reprezentare a societii, legea prezum c dreptul de a reprezenta societatea aparine fiecrui administrator. cenzorii societii: Legea 31/1990 prevede c dispoziiile referitoare la cenzorii SA se aplic i cenzorilor din SRL, cu excepia faptului c pentru SRL nu se impune plafonul minim de 3 cenzori, i tot atia supleani ca la SA. Se cere condiia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor s fie contabil autorizat. Cenzorii trebuie s fie asociai cu excepia cenzorilor contabili. Dac cenzorii nu sunt desemnai prin actul constitutiv, controlul gestiunii l poate realiza orice asociat care nu este administrator.

Transmitera prilor sociale: Legea 31/1990 reglementeaz transmiterea prilor sociale ntre asociai, ctre persoane strine de societate i prin succseiune. Transmiterea poate fi cu titlu oneros, dar i cu titlu gratuit. Cel mai adesea se realizeaz cu titlu oneros i mbrac forma cesiunii. Cesiunea prilor sociale ntre asociai: n absena unor condiii speciale se aplic unele reguli generale: a) cesiunea presupune un contract de cesiune; b) cesiunea trebuie s mbrace forma autentic. Nu este nevoie de consimtmntul asociailor deoarece fiind incheiat ntre persoane care au calitatea de asociai nu este lezat caracterul intuitum personae a societii; c) cesiunea trebuie notificat societii; d) cesiunea se nscrie n Registrul comerului i nu se poate realiza dac a fost interzis prin actul constitutiv. Cesiunea prilor sociale ntre asociai i persoane din afara societii: aceat cesiune este permis numai dac a fost aprobat de asociaii care reprezint cel puin din capitalul social. Este o majoritate calificat pe baza creia se ncheie contractul de cesiune. Transmiterea prilor sociale pe cale succesoral:nu este posibil dac actul constitutiv nu permite altfel. Motenitorii asociatului decedat dobndesc prile sociale, drepturi depline pe baza decesului asociatului. Actul constitutiv se refer n realitate nu la trasmiterea prilor sociale ci la continuarea societii cu motenitorii asociatului decedat. Motenitorii devin titulari ai prilor sociale, deci asociai n SRL. Dac prin urmare a transmiterii succesorale s-ar depi numrul de 50 de asociai, acetia vor fi obligai s desemneze un numr de titulari care s nu depeasc maximul legal. Dac s-a interzis continuarea societii cu motenitori, acetia n calitatea lor de titulari au dreptul la contravaloarea prilor sociale calculate conform ultimului bilan contabil aprobat , se notific societatea i se nregistreaz n Registrul Comerului. Este posibil ca pe parcursul existenei societii, un SRL cu un

Pagina 17 din 24

Elemente de drept comercial

asociat s se transforme ntr-un SRL cu mai muli asociai prin transmiterea prilor sociale ctre alte persoane care devin astfel asociai.

COMERCIANTII PERSOANE FIZICE. NOUA REGLEMENTARE PRIVIND PFA, INTREPRINDERILE INDIVIDUALE SI FAMILIALE 3.1. Sediul materiei: Infiintarea, oranizarea si desfasurarea activitatii de catre comerciantii persoane fizice este actualmente reglementata de OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, ordonanta ce a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 328 din 25 aprilie 2008. Vechea reglementare, in speta Legea 300/2004, actualmente abrogata, prevedea doua forme de organizare, respectiv persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale. 3.2. Formele de organziare a activitatii economice de catre persoane fizice Potrivit noilor reglementari aduse prin OUG 44/2008, formele de organzare a activitatii economice prestate de catre persoanele fizice sunt: - persoana fizica autorizata (PFA), persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege, folosind in principal forta sa de munca; - intreprinderea individuala, intreprinderea economica fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica; - intreprinderea familiala, intreprinderea economica fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa. Spre deosebire de persoana fizica autorizata si intreprinderea familiala, care nu pot angaja alte persoane cu contract de munca, intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale are dreptul sa faca acest lucru. 3.3. Constituirea si inmatricularea comerciantilor persoane fizice

Pagina 18 din 24

Elemente de drept comercial

Pana la aparitia OUG nr. 44/2008, inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea, potrivit vechii reglementari, pe baza autorizatiei emise de primaria competenta OUG nr. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale si familiale, prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. Nota: OUG nr. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. In plus, OUG nr. 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. Actualmente procedura este preluata in intregime de Registrul Comertului, prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. Noua reglementare prevede ca certificatul de inregistrare, continand codul unic de inregistrare, devine documentul care atesta inregistrarea in Registrul Comertului, autorizarea functionarii, precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. Termenul de emitere a acestui document este de 3 zile lucratoare de la primirea documentatiei complete Vechea reglementare Autorizatiile se obtineau de la primarie in aproximativ 10 zile de la depunerea cererii; codul unic de inregistrare de la Registrul Comertului dupa alte 3-5 zile, urmand ca evidentele sa fie inscrise la administratiile financiare. Cererea de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional. Inregistrarea persoanei fizice autorizate, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal.Daca socoteste indeplinite conditiile, directorul va dispune inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale.Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare, respectiv 5 zile lucratoare, calculat de la data inregistrarii cererii sau, dupa caz, de la data completarii cererii cu documentele solicitate. O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic, respectiv cel de PFA, titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata. Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete, se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc, daca este prezent, sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. La cererea motivata a solicitantului, termenul de 15 zile poate fi prelungit. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale, cererea va fi respinsa, impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15
Pagina 19 din 24

Elemente de drept comercial

zile de la pronuntare sau de la comunicare, dupa caz. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun.

4.REGISTRUL COMERTULUI 4.1. Legislatie aplicabila in domeniu: Organizarea si activitatea Registrului Comertului estereglementata de Legea nr. 26/1990 privind regsitrul comertului, republicata in M.Of. nr. 49/04.02.1998, cu modificarile si completarile ulterioare, iar ca legislatie subsecventa prin Ordinul ministrului justitiei nr. 591/C din 15 aprilie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale, publicat in M. Of. nr. 410 din 16 mai 2005 4.2.Organizare si functionare Registrul comertului, constituit in baza Legii nr. 26/1990, este o institutie specifica economiei de piata. Astfel, comerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevazute in mod expres de lege, inainte de inceperea activitatii acestora, au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sau, dupa caz, a activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. Documentele depuse in sustinerea cererilor de inregistrare prevazute mai sus se redacteaza in limba romana. Comerciantii pot solicita si asigurarea publicitatii actelor prevazute mai sus, in traducere certificata in una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene. Potrivit legii, prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de mentiuni, precum si alte operatiuni care se mentioneaza in regsitrul comertului. Sunt comercianti in sensul reglementarilor privind registrul comertului: persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert; societatile comerciale; companiile nationale si societatile nationale; regiile autonome; grupurile de interes economic cu caracter commercial; grupurile europene de interes economic cu caracter commercial; organizatiile cooperatiste. Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului, organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului, institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, organizata in subordinea Ministerului Justitiei.

Pagina 20 din 24

Elemente de drept comercial

1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate in registrul comertului Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti irevocabile, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. Recursul se depune si se mentioneaza in regitrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza recursul instantei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alte judete, la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. Motivele de recurs se depun la instanta cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului. 2. Inregistrarea si verificarea cererilor Cererile si actele care le insotesc sunt verificate, in prezenta deponentului, de un referent al Oficiului registrului comertului, pentru a se constata daca sunt complete si intocmite conform legii; daca este necesar, va putea solicita date sau acte in completare. Daca cererea si actele doveditoare sunt complete, se elibereaza deponentului dovada depunerii cererii, continand denumirea oficiului registrului comertului, numarul si data inregistrarii in registrul unic de intrare-iesire, precum si data limita de eliberare a documentelor care atesta inregistrarea. In cazul in care, la verificare, se constata lipsa unor cerinte legale, iar deponentul insista ca cererea sa fie inregistrata in forma prezentata, referentul oficiului registrului comertului va inregistra cererea, va intocmi referatul cu obiectiunile sale si va prezenta dosarul judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. In aceasta situatie, comerciantului i se inmaneaza dovada prevazuta anterior, in care se va mentiona si termenul de citare. Daca se constata erori materiale sau omisiuni, care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si ale actelor doveditoare, ele se vor indeparta pe loc de catre deponent, pe propria raspundere sau, dupa caz, de catre referentul oficiului registrului comertului. 3. Solutionarea cererilor Cererea si actele doveditoare, impreuna cu referatul de verificare, se prezinta, la sediul oficiului registrului comertului, judecatorului delegat sau, dupa caz, directorului oficiului registrului comertului, pentru a fi solutionate. Dupa efectuarea inregistrarilor in registrul comertului, comerciantului ori imputernicitului sau i se elibereaza, dupa caz, urmatoarele documente: (a) incheierea judecatorului delegat si certificatul de inregistrare, in cazul solicitarii autorizarii si/sau a inregistrarii; (b) incheierea judecatorului delegat sau, dupa caz, rezolutia directorului oficiului registrului comertului si (c) certificatul de inscriere mentiuni, in cazul solicitarii inscrierii mentiunilor privind modificarea actelor constitutive; (d) certificatul de inregistrare sau, dupa caz, certificatul de inscriere mentiuni, insotite de listingul filei de registru, in cazul solicitarii inregistrarii in registrul comertului a cooperativelor de consum si a cooperativelor de credit; (e) incheierea de inregistrare a sucursalei, insotita de certificatul de inregistrare; (f) un exemplar al cererilor in care certificatul este inclus pe ultima pagina a acestora. 4. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor In prezent, in vederea obtinerii inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor, in cadrul fiecarui oficiu al registrului comertului de pe langa tribunal se constituie cate un Birou unic.
Pagina 21 din 24

Elemente de drept comercial

Solicitarea inregistrarii sau, dupa caz, autorizarii functionarii comerciantului la Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului se face de catre asociat, actionar, administrator, comerciant sau de imputerniciti ai acestora. Solicitantul va completa cererea de inregistrare tip, va furniza toate datele necesare, va achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantului. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a comerciantului, care cuprinde si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice. Potrivit legii, la cererea si pe cheltuiala titularului cererii Biroul unic are obligatia de a presta urmatoarele servicii, cu privire la cererea de inregistrare si autorizare a comerciatilor: (a) rezervarea firmei, a emblemei comerciantului, efectuarea, in numele titularului cererii, a varsamintelor reprezentand aportul in numerar la capitalul social; (b) redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii sau, dupa caz, a darii de data certa acestuia; (c) redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege; (d) obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul social si (e) obtinerea, dupa caz, a dovezii intabularii, pentru bunurile imobile sau a certificatului constatator al sarcinilor cu care este grevat bunul, dupa caz; (f) indrumare pentru completarea corecta a cererii de inregistrare a comerciantului. Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert, numele/denumirea, sediul social, codul unic de inregistrare si, daca este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. 5. Inscrierea de mentiuni Dupa inregistrarea comerciantului, in cursul exercitarii comertului pot interveni unele acte sau fapte privitoare la comerciant, care modifica elementele consemnate in resgitrul comertului. Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati. In acest scop, legea prevede obligatia comerciantului, de a cere inscrierea in regsitrul comertului a unor mentiuni privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii comertului. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (a) donatia, vanzarea, locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in existente sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert; (b) numele si prenumele, cetatenia, codul numeric personal, pentru cetatenii romani, seria si numarul pasaportului, pentru cetatenii straini, data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal, daca este cazul; daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala, mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala, (c) semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal care va fi data in forma prevazuta de lege (d) brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept; (e) hotararea de divort a comerciantului, precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului; (f) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri; (g) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment, dupa caz, precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare; (h) hotararea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate; (i) orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate. Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare Inregistrarea mentiunilor se poate
Pagina 22 din 24

Elemente de drept comercial

face si la cererea persoanelor interesate, in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. Hotararea de punere sub interdictie a comerciantului, instituire a curatelei acestuia, deschiderea procedurii de reorganizare, hotararea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului se vor inregistra din oficiu, in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararii irevocabile referitoare la aceste fapte si acte. Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor. 6. Cererile de radiere Poate face cerere de radiere orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune operata in regsitrul comertului in cazul in care prin hotarari judecatoresti au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in resgitrul comertului. Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, tribunalului din acel judet. Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs, iar termenul de recurscurge de la pronuntare, pentru partile prezente, si de la comunicare, pentru partile lipsa. Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partii care a introdus cererea. In acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca, in copie legalizata, cu mentiunea ramanerii irevocabile. 7. Indreptarea erorilor materiale Daca se constata ca sunt erori materiale in cuprinsul actelor aflate in dosarul comerciantului se va intocmi o cerere de indreptare a acestora. Indreptarea se face fara plata vreunei taxe daca erorile materiale, constatate in cuprinsul actelor emise de oficiul registrului comertului, daca s-au produs din culpa personalului oficiului registrului comertului. In cazul in care s-au constatat erori materiale in cuprinsul altor acte decat celor emise de oficiul registrului comertului (act constitutiv, act aditional modificator, incheiere a judecatorului delegat, hotarare judecatoreasca definitiva etc.), comerciantul are obligatia sa solicite, in prealabil, indreptarea erorilor, la organele emitente, dupa care, ulterior, va cere rectificarea erorilor la oficiul registrului comertului. 8. Ligitimarea procesuala activa Oficiul National al Registrului Comertului are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind inregistrari in regsitrul comertului, interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale. Cererile introduse de Oficiul National al Registrului Comertului in temeiul legii, nu sunt supuse taxei de timbru si nici timbrului judiciar. 9. Taxele percepute de oficiul registrului comertului Pentru operatiunile efectuate, oficiul registrului comertului percepe taxe si tarife stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice. In prezent, taxele si tarifele percepute de catre oficiul registrului comertului pentru operatiunile efectuate sunt cele prevazute de H.G. nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru
Pagina 23 din 24

Elemente de drept comercial

operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, astfel cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 1.422/ 2006. Conform dispozitiilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, se va constitui un fondul de lichidare prin aplicarea unui procent de 20% la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare. Acest fond va fi virat in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare.

Pagina 24 din 24

You might also like