Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Augustin de Hipona

Augustin de Hipona

Ratings: (0)|Views: 31|Likes:
Published by Daniel Skulski
Un scurt eseu despre Augustin de Hipona.
Un scurt eseu despre Augustin de Hipona.

More info:

Published by: Daniel Skulski on Jan 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

 
AUGUSTIN
³
 În
ì 
elege ca s po
ì 
i crede, crede ca s po
ì 
i în
ì 
elege
.´ [Despre Evanghelia lui Ioan,29.6; predica CXVII.I]Augustin de Hipona (numit uneori Aurelius Augustinus ± Sf. Augustin) a trit înImperiul Roman între anii 354-430 A.D.. În anul 386 s-a convertit la cre
è
tinism, dela religia pgân maniheist. A fost profesor de retoric
è
i a devenit episcop alora
è
ului Hippo (Hipona). Confessiones (Confesiuni), De Civitate Dei (Desprecetatea lui Dumnezeu)
è
i Enchiridion ad Laurentium, seu de fide, spe et caritate(Enchiridion) sunt printre cele mai influente opere ale sale asupra gândiriioccidentale.Operele lui Augustin despre metafizic, etic
è
i politic rmân importante chiar 
è
iastzi. Realizri excep
ì 
ionale, printre aceste lucrri, sunt analizele sale metafiziceasupra timpului, precum
è
i examinarea privind condi
ì 
iile unui rzboi justificat.Cel mai mare impact al operelor lui Augustin, îns, a provenit din interpretareaacestuia privind cre
è
tinismul. În anul 400 A.D., cre
è
tinismul abia dac avea patrusecole vechime, fiind mult mai tânr decât alte religii concurente
è
i nu con
ì 
inea odoctrin unificat. Augustin a produs o interpretare sofisticat a gândirii cre
è
tine, prin fuziunea acesteia cu filozofia lui Platon
è
i neoplatonismul. Cu aceast fuziunede idei, cre
è
tinismul prezint ideea unui Dumnezeu ca fiind o realitateindependent, imaterial ± Dumnezeul transcendent. Aceast idee despreDumnezeu este foarte familiar pentru mul
ì 
i dintre noi astzi, încât ar putea preaciudat s te gânde
è
ti la Dumnezeu în alt mod. Totu
è
i, a fost însu
è
irea de ctreAugustin a vizunii bidimensionale platoniene asupra realit
ì 
ii, cea care a produsDumnezeul imaterial misterios care exist în afara spa
ì 
iului
è
i timpului, fiindinfinit
è
i etern.În mod sigur, alte persoane, inclusiv cre
è
tini, au exprimat acest gen de concep
ì 
iimetafizice asupra lui Dumnezeu înainte, dar Augustin a adus cre
è
tinismului ovaloare intelectual
è
i un sistem de argumente ra
ì 
ionale pentru a fundamentaaceste idei. Punctul de cotitur a fost reprezentat de faptul c Augustin a aplicatanaliza
è
i ra
ì 
ionamentul filozofic asupra chestiunilor religioase. Numai credin
ì 
a,fr chestionare
è
i cutarea adevrului, nu erau suficiente pentru o religieautentic. Pentru Augustin, credin
ì 
a
è
i în
ì 
elegerea erau stri mentale inter-corelate.Concluzia este urmtoarea: dac v identifica
ì 
i drept un cre
è
tin, atuncifamiliarizarea cu Augustin este crucial, pentru a cunoa
è
te sursele credin
ì 
ei
 
voastre; dac recunoa
è
te
ì 
i cre
è
tinismul ca fiind un factor important asupra culturiioccidentale
è
i istoriei lumii, atunci cunoa
è
terea lui Augustin este vital pentru aîn
ì 
elege cum a ajuns acesta s fie.
 Augustin: Despre credin
ì 
redin
ì 
, convingere (crez)
è
i cunoa
è
tere
Atunci când este întrebat ³
ce este credin
ì 
a
?
´, o persoan religioas ar putea indicaimediat câteva articole de credin
ì 
:
y
 
³D
umnezeu exist.´
 
y
 
³E 
 xist o via
ì 
 etern dup via
ì 
.´
 
y
 
³D
umnezeu ne iart pentru pcatele noastre.´
 
y
 
³D
umnezeu a scris o carte.´
 Astfel de declara
ì 
ii (articole) vor eviden
ì 
ia credin
ì 
a unui individ, în termeni caredescriu esen
ì 
a acesteia. În vreme ce asta ne poate spune în ce crede respectivulindivid, nu rspunde la întrebarea ³
ce este credin
ì 
a?
³. Pentru a aborda aceastultim chestiune, putem compara credin
ì 
a cu alte stri umane, precum convingerea
è
i cunoa
è
terea.Unii oameni trateaz credin
ì 
a ca
è
i cum ar fi una dintre multele tipuri deconvingeri. Pentru a ³
crede
´ ceva în acest sens, aceast afirma
ì 
ie trebuie acceptatca fiind adevrat. Convingerea unei persoane, c un anumit candidat politic estecel mai bun pentru postul respectiv, respectiv convingerea unei alte persoane ciarna urmtoare va fi sever, a alteia c exist via
ì 
 pe alte planete din univers sauconvingerea unei persoane c Dumnezeu a creat cerul
è
i pmântul se situeaz toatela acela
è
i nivel conceptual. Singura diferen
ì 
 dintre acestea este con
ì 
inutul, adicafirma
ì 
ia acceptat ca fiind adevrat.Totu
è
i, pu
ì 
ini dintre credincio
è
ii religio
è
i vor accepta aceast echivalen
ì 
. Ceva în privin
ì 
a convingerii religioase, se pare, o diferen
ì 
iaz de celelalte forme deconvingere. Acesta constituie un motiv pentru care simpla atestare a articolelor decredin
ì 
 nu rspunde la întrebarea ³
ce este credin
ì 
a?
´ Insistând numai pe con
ì 
inut,se ob
ì 
ine sus
ì 
inere în favoarea viziunii care afirm c credin
ì 
a este doar un alt tipde convingere.Exist îns o metod de a distinge credin
ì 
a de convingerile obi
è
nuite. În privin
ì 
amultor convingeri este suficient s se afirme urmtoarele: ³
cred asta, dar s-ar  putea s m în
è
el 
.´ Adic, am putea accepta o afirma
ì 
ie ca fiind adevrat, dar 
 
rmânem deschi
è
i la posibilitatea ca aceasta s fie complet fals. Cred c ³
trebuie s existe via
ì 
 altundeva în univers
,´ în vreme ce accept posibilitatea c s-ar puteas nu existe. Convingerea religioas pare s nu func
ì 
ioneze astfel. Un om religiosnu poate afirma c ³
am credin
ì 
a c exist
 D
umnezeu
reatorul 
´
è
i s rmândeschis la posibilitatea ca acesta s nu existe. Credin
ì 
a nu trebuie în mod necesar s fie rigid, ci implic o rela
ì 
ie mai puternic cu afirma
ì 
ia respectiv, fa
ì 
 deconvingerea obi
è
nuit. Credin
ì 
a
è
i convingerea nu sunt identice.Poate c, atunci, credin
ì 
a este de fapt o form de cunoa
è
tere. În cazul credin
ì 
ei, ar fi ciudat s afirmi c
è
tii (cuno
è
ti) un lucru
è
i s rmâi deschis la posibilitatea caacel lucru s fie de fapt fals. Atunci când o persoan spune c
è
tie ceva, de obicei,o putem întreba de unde
è
tie asta. Prin urmare, întrebarea constituie o cerere pentrufurnizarea de argumente sau dovezi, pe care acea persoan le de
ì 
ine pentru ceea ceafirm c
è
tie. Dac respectiva persoan este incapabil s ofere dovezi sauargumente, avem motive s ne îndoim de cunoa
è
terea acesteia. Dac eu a
è
spunec ³
nu cred c exist via
ì 
 pe alte planete din univers,
è
tiu asta cu certitudine
voi fi obligat s-mi prezint dovezile în acest sens. Dac nu voi putea furnizadovezile adecvate, ceilal
ì 
i au tot dreptul s spun c nu ³
è
tiu
´ asta deloc.Credin
ì 
a pare s difere de cunoa
è
tere, în aceast privin
ì 
. În vreme ce unele persoane religioase arat ctre miracole, profe
ì 
ii
è
i texte sacre, ca fiind dovezi alearticolelor de credin
ì 
, în realitate, cea mai mare parte din ceea ce con
ì 
ine credin
ì 
aeste în esen
ì 
 ceva misterios. A considera credin
ì 
a religioas drept un tip decunoa
è
tere, asemntoare cu cunoa
è
terea
è
tiin
ì 
ific sau cea istoric, schimbnatura a ceea ce mul
ì 
i oameni par s exprime cu privire la a avea credin
ì 
. Ocredin
ì 
 profund în existen
ì 
a lui Dumnezeu nu constituie o chestiune asupracreia a fost utilizat o procedur sistematic de examinare. Potrivit unor opinii,credin
ì 
a este exact ceea ce o persoan accept în absen
ì 
a oricror dovezi sauargumente. Aceast viziune se potrive
è
te unor anumite aspecte ale credin
ì 
ei. Dacaveam dovada c Dumnezeu exist, nu ar mai fi fost nevoie de credin
ì 
. Unincident compatibil cu aceast no
ì 
iune privind credin
ì 
a este în Noul Testament,Ioan, capitolul 20.Dup crucificarea
è
i moartea sa, Isus le apare apostolilor si, cu excep
ì 
ia lui Toma,care lipsea. Toma refuz s cread povestea tovar
è
ilor si, în absen
ì 
a unor dovezisolide (acesta voia s ating rnile lui Isus). O sptmân mai târziu, Isus le apareapostolilor, iar de aceast dat Toma este prezent. Toma î
è
i declar credin
ì 
a pe loc,îns Isus îi spune:³
 P 
entru c M-ai vzut ai crezut. Ferici
ì 
i cei ce n-au vzut 
è
i au crezut!
³

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->