Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
162Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria Comunicarii

Istoria Comunicarii

Ratings:

4.71

(7)
|Views: 7,225|Likes:
Published by crazydomino

More info:

Published by: crazydomino on Nov 12, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

 
1
 
Istoria comunic
ă
riiCuprinsIntroducere: Întreb
ă
ri incomode în debutul unei cercet
ă
riistoriceCurs 1: Gabriel Tarde
ş
i Ferdinand TönniesCurs 2: Polemica dintre John Dewey
ş
i Walter Lippmann, opolemic
ă
întemeietoare pentru studiul comunic
ă
riiCurs 3:
Ş
coala de la Chicago. Plasarea comunic
ă
rii în inimaproceselor sociologiceCurs 4: Cercetarea efectelor – contribu
ţ
ia american
ă
ceamai important
ă
la studiul comunic
ă
riiCurs 5:
Ş
coala de la Frankfurt : efectele ideologicemanipulative ale mass mediaCurs 6:
Ş
coala de la Toronto. Contribu
ţ
iile lui Innis
ş
iMcLuhanCurs 7: Studiile culturale britaniceCurs 8:
Ş
coala de la Palo AltoCurs 9:
Ş
coala semiotic
ă
 
 
2 
IntroducereÎntreb
ă
ri incomode în debutul unei cercet
ă
ri istorice
Ultimii ani au consemnat publicarea unei adevarate serii de istoriiale comunic
ă
rii. Istorii biografice – E. Rogers (1994), E. Rogers
ş
i S.Chaffee (1997) sau istorii intelectuale – H. Hardt (1992), D. Ross (1991),D. Schiller (1996), J. D. Peters (1999). Istoriile nu apar din senin. Ele dauglas unor acumul
ă
ri în evolu
ţ
ia unui domeniu care necesit
ă
ordon
ă
ri
ş
isistematiz
ă
ri. Sau realizeaz
ă
starea disciplinei
ş
i exprim
ă
o insatisfac
ţ
ie, onemul
ţ
umire fa
ţă
de elabor 
ă
rile de pân
ă
atunci, poate chiar un protest.Înc
ă
un fapt, cu o semnifica
ţ
ie aparte pentru tema de fa
ţă
.Prestigioasa revist
ă
 
 Journal of Communication
consacr 
ă
dou
ă
numerespeciale, intitulate “Ferment in the Field”
ş
i “The future of the field”, problemelor legate de evolu
ţ
ia comunic
ă
rii. 48 de cercet
ă
tori în dou
ă
 numere ap
ă
rute la 10 ani distan
ţă
, în 1983
ş
i 1993, dezbat aceast
ă
tem
ă
,semn c
ă
cercetarea comunic
ă
rii este confruntat
ă
cu probleme reale, c
ă
 tema evolu
ţ
iilor viitoare preocup
ă
, c
ă
domeniul ca atare al comunic
ă
riitraverseaz
ă
un moment aparte. Cele dou
ă
numere ale revistei
 Journal of Communication
de care am amintit, istoriile publicate recent, studiileap
ă
rute în preg
ă
tirea unor posibile istorii ale comunic
ă
rii, dovedesc untumult, o febr 
ă
aparte, chiar o „criz
ă
”. Exist
ă
o insatisfac
ţ
ie, care nu poatefi disimulat
ă
, în leg
ă
tur 
ă
cu evolu
ţ
ia studiului comunic
ă
rii. Exist
ă
onemul
ţ
umire din ce în ce mai vizibil
ă
privind modul cum sunt elaborateistoriile comunic
ă
rii, reprezentate diverse orient
ă
ri, autori, interpret
ă
riap
ă
rute pe sol american sau european.Volumul de fa
ţă
este o prim
ă
concretizare a unui efort comun învederea realiz
ă
rii unei proiectate istorii a comunic
ă
rii. El se focalizeaz
ă
 doar pe anumite
ş
coli sau autori
ş
i are, în mod firesc am spune, o sfer 
ă
decuprindere limitat
ă
. Nu este gre
ş
it ca lucrarea de fa
ţă
s
ă
fie privit
ă
 
ş
i caun exerci
ţ
iu necesar, ca un moment de autoclarificare în vedereaelabor 
ă
rii unei istorii cât mai cuprinz
ă
toare a comunic
ă
rii. Un asemeneastatut nu ne exonereaz
ă
de obliga
ţ
ia unor considera
ţ
ii privind problemeledelicate pe care le implic
ă
un asemenea demers de cercetare.
 
3
 
Contribu
ţ
ii geografice, contribu
ţ
ii intelectuale
Când sim
ţ
im nevoia s
ă
scriem istoria unui domeniu? Evident, nu putem face acest lucru decât dup
ă
ce disciplina respectiv
ă
parcurge o perioad
ă
de acumul
ă
ri care o consacr 
ă
drept domeniu de cercetare
ş
tiin
ţ
ific
ă
, având o identitate nu doar probat
ă
, ci
ş
i recunoscut
ă
. Odisciplin
ă
de cercetare nu-
ş
i începe existen
ţ
a cu propria istorie. Ea î
ş
i precizeaz
ă
mai întâi obiectul de studiu, se delimiteaz
ă
de domeniileînvecinate, din care s-a desprins, dar cu care prezint
ă
înc
ă
numeroaseinterferen
ţ
e, se fundamenteaz
ă
din punct de vedere metodologic, î
ş
ielaboreaz
ă
conceptele de baz
ă
care îi definesc câmpul teoretic, descoper 
ă
 noi filoane de investigat. Încep cercet
ă
rile de pionierat, apar descoperirilecare fixeaz
ă
corela
ţ
ii, paradigme, aser 
ţ
iuni fundamentale pentru domeniulrespectiv. Nimeni nu se gânde
ş
te la istoria domeniului, de
ş
i face,construie
ş
te istoria sa efectiv
ă
. De-abia dup
ă
un timp, când s-au acumulatsuficiente cercet
ă
ri, date, abord
ă
ri, lucr 
ă
ri, apar 
ş
i primele impulsuri de ascrie „istoria domeniului”. Cum nu suntem departe de începuturi, cum„întemeietorii” fie tr 
ă
iesc, fie sunt foarte prezen
ţ
i în memoria primeigenera
ţ
ii de urma
ş
i, istoria de început este, îndeob
ş
te, una „eroic
ă
”. Oistorie glorioas
ă
care înf 
ăţ
i
ş
eaz
ă
„cuceririle” disciplinei, care prezint
ă
înculori vii „fondatorii”, care fixeaz
ă
într-o manier 
ă
evident supraevaluat
ă
 achizi
ţ
iile teoretice de pân
ă
atunci.Este limpede c
ă
un domeniu de studiu, mai ales când este vorbadespre un domeniu socio-uman, nu are
ş
i nu poate avea o singur 
ă
istorie.El dispune de mai multe „istorii”, scrise în momente de timp diferite, careîmbr 
ăţ
i
ş
eaz
ă
perspective diferite. De aceea, întrebarea „când sim
ţ
imnevoia s
ă
scriem istoria unui domeniu?” ar trebui reformulat
ă
: „dar ce felde istorie avem în vedere?”. O istorie „eroic
ă
” în care cercetarea s
ă
seconcentreze pe „fondatori”, pe lucrurile mai spectaculoase în devenireadomeniului? O asemenea istorie î
ş
i are locul ei. D
ă
aripi, cultiv
ă
 încrederea, supradimensioneaz
ă
merite reale pentru a sugera c
ă
disciplinaare viitor, c
ă
beneficiaz
ă
de fundamente solide. Adesea, un asemeneademers este pu
ţ
in edulcorat, ceea ce accentueaz
ă
caracterul de momentexcep
ţ
ional, de perioad
ă
spectaculoas
ă
. Spiritul critic într-un asemeneademers este pu
ţ
in prezent, pentru c
ă
menirea lui este s
ă
arate c
ă
avem de-a face cu o disciplin
ă
care s-a impus, care are mari perspective deafirmare
ş
i, prin urmare, merit
ă
o prezentare a evolu
ţ
iei sale în timp.Istoria biografic
ă
scris
ă
de Everett Rogers (1994) reflect
ă
multeasemenea tendin
ţ
e. Atât de mult a prins istoria propus
ă
de Rogers, încâtea a împrumutat numele unei orient
ă
ri în istoria studiului comunic
ă
rii,„istoria biografic
ă
”. Ea este, de fapt, un alt nume pentru ceea ce literatura

Activity (162)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
eccoluisaluisa liked this
Loredana Ge liked this
Bianca Măriuţ liked this
Bianca Lăscoi liked this
Mihaela Isac liked this
Ruxandra Silvia liked this
Narcisa Lotru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->