Lungu Diana-Ana

Proiectarea si stabilirea schemei tehnice pentru o moara de grau cu faina semialba

Lungu Diana-Ana

Lungu Diana-Ana Specializare TPPA Anu III Grupa 1a

CUPRINS 1. Tema proiectului 2. Caracterizarea materiei prime 3. Caracterizarea produselor finite 4. Specificitatea fabrica iei 4.1. Felul m cini ului 4.2. Regimul de m cini adoptat 5. Elemente de inginerie tehnologic 5.1. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din sec ia de preg tire a grului pentru m cini 5.1.1. Calculul capacit ii de produc ie a sec iei de preg tire a grului pentru m cini 5.1.2. Stabilirea schemei tehnologice pentru preg tirea grului pentru m cini 5.1.3. Calculul si alegerea utilajelor din sec ia de preg tire a grului pentru m cini 5.2. Descrierea fluxului tehnologic stabilit pe sec ia de preg tire a grului pentru m cini 5.3. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din sec ia de m cini 5.3.1. Alegerea val urilor i repartizarea lungimii de t v lug pe pasaje

Lungu Diana-Ana
5.3.2. Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafe ei de cernere pe pasaje 5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru sec ia de m cini 6. Partea grafic 6.1. Diagrama tehnic a sec iei de preg tire a grului pentru m cini 6.2.Diagrama tehnic a sec iei de m cini

1. TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze i s se stabileasc diagrama tehnologic pentru o moar de gru cu capacitatea de 130 t / 24 h, pentru f in alba extrac ie 75% , masa hectolitric a grului fiind de

Lungu Diana-Ana 80 kg / hectolitru.

2. Caracterizarea materiei prime

Grul

Lungu Diana-Ana

Gru este un termen generic care desemneaz mai multe cereale apar innd genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate n aproape ntreaga lume. Grul este a doua cultur mondial ca m rime dup porumb, a treia fiind orezul. n Europa Occidental grul i derivatele sale fac parte din alimenta ia curent . i n Orientul Mijlociu,

Istorie

Grul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grului au fost descoperite n Siria, Iordania, Turcia, Armenia i Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de gru s lbatic (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltat i apoi cultivat de c tre locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zon . Aproximativ 1000 de ani mai trziu, o muta ie a survenit n cadrul altei specii de gru, numit emmer (Triticum dicoccoides), rezultnd o plant cu boabele mai mari, care nu se mai puteau mpr tia n b taia vntului. De i aceast plant nu s-ar fi putut reproduce n s lb ticie, oferea mai mult hran pentru oameni i astfel a ntrecut celelalte specii, devenind primul str mo al variet ilor moderne de gru.

La nceputuri, boabele de gru se pare c erau consumate crude, mai apoi fiind pr jite sau fierte n ap , sau sub form de turte, f cute din f ina grosier

Lungu Diana-Ana rezultat prin m cinarea lor ntre dou pietre. Grul se impune ca aliment de baz n cultura occidental , fiind prezent n mesele zilnice sub form de pine, gri , paste f inoase, produse de patiserie, biscui i, etc.

Cultura grului nu este la fel de dificil precum cea a orezului, cmpurile cultivate nu necesit o amenajare special sau lucr ri laborioase de ntre inere. ntre sem nat i recolt , muncile cmpului sunt relativ reduse. Odat cules, spre deosebire de orez, grul nu trebuie supus unor opera ii speciale (decorticare).

Genetica grului

Genetica grului este mai complicat dect genetica animalelor domestice, deoarece grul este capabil de poliploidie, adic noile specii pot avea mai multe seturi de cromozomi dect specia originar (dou seturi, organism diploid). Diversele variet i de gru actuale difer att prin genom ct i prin num rul de cromozomi. Grul Einkorn este diploid (are dou seturi de cromozomi) i poate fi considerat str mo ul tuturor speciilor actuale. Grul Einkorn hibridizat cu o alt plant ierboas s lbatic diploid (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum searsii) a generat variet ile tetraploide (cu patru seturi de cromozomi) Emmer i Durum. La rndul lor, aceste specii au fost hibridizate cu alt specie s lbatic , Triticum tauschiii, rezultatul fiind variet ile hexaploide: Spelt i grul comun.

Lungu Diana-Ana Rolul si importanta graului in alimentatie

Grul, mpreun cu orzul, sunt considerate cele mai vechi plante cultivate. n urma unor cercet ri arheologice s-a constatat c grul se cultiva n Egipt acum 3000 de ani, paiele acestora fiind utilizate la compozi ia zidurilor de cet i din acele timpuri, iar boabele de gru s-au p strat n mormintele faraonilor. Grul face parte din familia Graminee, genul Triticum. Bobul de gru (fig. 1.2) este format din nveli ul fructului sau pericarpul, stratul aleuronic, embrionul, barba i corpul f inos sau endospermul. Pericarpul este format din trei straturi suprapuse i anume: epicarpul, mezocarpul i endocarpul.

Specii cultivate

Exist multe sisteme de clasificare taxonomic a speciilor de gru. Acestea se mpart dup sezonul de cre tere (gru de iarn sau de var ) i dup con inutul de gluten. Grul de iarn este ns mn at toamna, fiind ndeosebi cultivat n regiunile mediteraneene i cele temperate. Grul de var suport cu greu temperaturile sc zute, ca urmare se ns mn eaz prim vara n rile cu ierni aspre. Aceste specii

de gru au permis Siberiei i Canadei s devin mari produc tori mondiali de gru. Grul dur (T. turgidum var. durum, vezi mai jos) are un con inut mare de gluten i este folosit la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales n zonele calde i uscate (sudul Europei - Italia, sudul Fran ei). Grul comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) i este principala surs de f in de panifica ie, folosit la coacerea pinii.

Lungu Diana-Ana

Specii de gru: Grul comun - (Triticum aestivum) Specia hexaploid cea mai cultivat n lume. Einkorn - (T. monococcum) Specie diploid , exist att n variet i cultivate ct i n variet i s lbatice. Una din primele specii de gru, rar cultivat ast zi. Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploid , cultivat sau s lbatic . n antichitate era foarte cultivat , n zilele noastre mai rar. Durum sau Gru arn ut - (T. turgidum var. durum) Forma tetraploid de gru cultivat azi. Alac Spelt - (T. spelta) Alt specie hexaploid cultivat pe scar restrns .

Mari produc tori mondiali n anul 2004, produc ia global de gru a nsumat 627 milioane de tone. Principalele ri cultivatoare au fost: China: 91,3 milioane de tone India: 72 milioane de tone Statele Unite ale Americii: 58,8 milioane de tone Federa ia Rus : 42,2 milioane de tone Fran a: 39 milioane de tone

Lungu Diana-Ana Germania: 25,3 milioane de tone Australia: 22,5 milioane de tone

n 1997, consumul mondial mediu de gru pe cap de locuitor a fost de 101 kg. Datorita morii are loc transformarea cerealelor (grau,secara,porumb) in produse finite ( faina si malai,tarate,germeni de gris) Unitatile de morarit,indifferent de cerealele pe care le macina si capacitatea de productie sunt alcatuite din : siloz de cereale,sectia de curatare si conditionare,moara propriu-zisa,sectia de omogenizare,sectiile de ambalare si depozitare,laboratorul de analize fizico-chimice,sectia de intretinere si reparatii.

3.Caracterizarea produselor finite

F ina de gru alb . ( Tip 000,480,550,650 )

F ina de gru este principala materie prim n industria panifica iei.Ea rezult prin m cinarea grului n diferite variante de extrac ie.

Lungu Diana-Ana F ina ob inut prin m cinare este un amestec de particule de diferite m rimi i compozi ie chimic .Prin examinare la microscopul optic i electronic n f in se pot observa mai multe tipuri de particule: - particule de protein ,care reprezint fragmente ale matricei proteice a celulelor de endosperm cu dimensiuni ce nu dep esc 20 m;propor ia lor n f in este de max. 5-8%; - granule mici de amidon,cu dimensiuni sub 20 m i fragmente de celule de endosperm care- i p streaz intact matricea proteic n care sunt incluse granule de amidon; - granule mijlocii i mari de amidon i grupe de celule de endosperm; - n f ina integral se g sesc i fragmente ale celulelor pericarpului i perispermului,precum i fragmente de germen sub form de particule mari.

Compozi ia chimic

i biochimic a f inii.

F ina de gru are compozi ie complex .Ea con ine componente chimice i biochimice n propor ii ce depind de soiul grului,condi iile climatice i agrotehnice de cultur ,gradul de maturizare biologic ,tehnologia de m cinare,gradul de extrac ie. Varia ia compozi iei f inii cu gradul de extrac ie este determinat de reparizarea neuniform n bobul de gru a componentelor sale chimice i biochimice.

Lungu Diana-Ana F ina de gru este format din ap ,care reprezint 13-15% din masa sa, i substan uscat .care cuprinde proteine,glucide,lipide,substan e minerale,vitamine,pigmen i,enzime. Odat cu cre terea gradului de extrac ie a f inurilor,con inutul total de proteine va cre te,dar scade cantitatea de proteine glutenice,care sunt concentrate numai n endosperm. Con inutul de amidon variaz cele provenite din endosperm. Con inutul de enzime este mai ridicat n f inurile de extrac ie mare,comparativ cu cele de extrac ie mic ,ceea ce face ca acestea din urm s posede o capacitate mai redus de formare a gazelor.n schimb,capacitatea de re inere a gazelor este mai mare datorit calit ii mai bune a proteinelor glutenice,care sunt responsabile de propriet ile vsco-elasice ale aluatului. Diferen ele existente n compozi ia f inurilor de diferite extrac ii se reflect n calitatea pinii.Astfel,pinea ob inut din f inuri de extrac ie mic are miezul mai bine afnat dect cea ob inut din f inuri de extrac ie ridicat . n schimb,pinea ob inut din f inuri de extrac ie mare are o arom mai pronun at ca urmare a con inutului mai mare de enzime din acestea. i el,cele mai bogate f inuri n amidon fiind

nc rcarea microbiologic a f inii

F ina con ine o microbiot foarte variat .n f inurile normale,microbiota este format din bacterii i n propor ie mai mic din drojdii i mucegaiuri.

Lungu Diana-Ana n f ina proasp t m cinat ,microbiota are o compozi ie similar cu cea a cerealelor.Diferen a ntre microbiota grului i cea a f inii depinde de modul n care se realizeaz cur irea grului nainte de m cinare i de extrac ia f inii.F inurile de extrac ii mari,care con in i p r i din nveli ul bobului,au nc rcare microbian mai mare dect cele de extrac ii mici. Con inutul de drojdii al f inurilor este mai mic dect cel al bacteriilor i cuprinde speciile: Saccharomyces cerevisiae,Saccharomyces minor,Candida minor,Candida Mycoderma.Aceste drojdii din microbiota proprie a f inii se pot dezvolta al turi de drojdia Saccharomyces cerevisiae introdus pentru afnarea aluatului,dar rolul lor n aluat este minor,unele dintre ele fiind lipsite de capacitate fermentativ . Bacteriile prezente n f in joac un rol important n fermenta ia lactic din aluat.Sunt prezente bacterii mezofile,care predomin homofermentative i bacterii heterofermentative. Nu este admis prezen a n f in a bacteriilor patogene. nsu iri fizice,senzoriale,chimice i coloidale ale f inii nsu irile senzoriale ale f inii sunt:culoarea,gustul,mirosul. i bacterii termofile,bacterii

Culoarea.

Aceasta este dat de culoarea alb-galben a particulelor provenite din endosperm,care con ine pigmen i carotenoidici i de culoarea nchis a t r elor

Lungu Diana-Ana prezente n f ina care con ine pigmen i flavonici.Pe m sur ce cre te gradul de extrac ie,cre te propor ia de t r e i culoarea f inii se nchide. F inurile de extrac ie mic prezint la examinare o culoare mai uniform fa de f inurile de extrac ii mari,care con innd i unele cantit i de t r e,au i de m rimea culoare neomogen .Culoarea mai este influen at

particulelor.Particulele mari arunc umbr pe suprafa a f inii,astfel c nuan a acesteia este mai nchis .Mic orarea granulozit ii f inii prin m cinare conduce la deschiderea culorii f inii.

Mirosul i gustul.

F ina de gru s n toas are gust pu in dulceag i miros pl cut,specific.Mirosul i gustul de iute,de rnced,de mucegai dovedesc alterarea f inii sau prezen a unor semin e de buruieni nendep rtate n cur torie.

Gustul puternic dulceag este dat de germinarea grului,iar gustul fad se ntlne te la f ina supranc lzit la m cinare. Cel mai frecvent,mirosul anormal al f inii este dat de substan ele ce se formeaz n f in n urma descompunerii unor componente ale acesteia,atunci cnd este depozitat n condi ii necorespunz toare. Aspectul general se refer la prezen a impurit ilor mari,vizibile cu ochiul liber i la infestare.

Lungu Diana-Ana Faina din grau alba, obtinuta din grau pentru panificatie prin macinare dupa o prealabila curatire: Faina este destinata pentru fabricarea painii a produselor de panificatie, biscuitilor, precum si comercializarii.

Materii prime

Graul pentru panificatie trebuie sa corespunda standardului de produs in vigoare. Inainte de macinare graul curatat trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul de mai jos in privinta continutului de corpuri straine (impuritati).

Corpuri straine (impuritati) vatamatoare: -boabe de grau manjite sau fulguite de malura si secara cornuta (separat sau impreuna) maxim 0.03 % -rapita salbatica maxim 0.02 % -neghina maxim 0.10 %

Corpuri straine (impuritati) nevatamatoare: -orz, boabe germinate, mazariche (impreuna) maxim 1.40% -orz - 0.20%

Lungu Diana-Ana -boabe germinate maxim 1.00 % -mazariche maxim 0.20 %

Proprietati organoleptice
Conditii de admisibilitate Caracteristici Tipul de faina

Tip480 Umiditate, % maxim Aciditate, grade, maxim Continut de gluten umed, % minim Indice de deformare al glutenului, mm Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de substante proteice raportat la substanta uscata, % minim Granulozitate: - rest pe sita metalica cu latura de 0,5 mm, % maxim - trece prin sita din tesatura tip "matase" cu latura de 180 microni (nr. 8), % minim Impuritati metalice: - sub forma de pulbere: mg/kg, maxim - sub forma de aschii 3 lipsa 2 Min 65 10,5 0.48 2,2 26

Tip000

Tip550

Tip650

14,5 2,2 30 5 - 12 0,48 0,2 13 10,5 10,5 0,55 0,65 2,2 27 2,2 26

8 Max70

8 Max70

10 Min 55

Nota: -infestarea: nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor in nici un stadiu de dezvoltare

Lungu Diana-Ana -continutul de arsen, metale grele, aditivi si pesticide. Conform reglementarilor sanitare in vigoare. -gradul de infectare cu "bacillus subtilis mesentericus": se admite folosirea fainii cu gradele de infectare II si III, cu aplicarea regulilor tehnologice de fabricare a painii pentru inactivarea agentului microbian: faina de gradul I de infectare se va folosi numai in amestec.

Faina de grau semialba ( Tip 800.900 )

Faina din grau semialba, obtinuta din grau pentru panificatie prin macinare dupa o prealabila curatire: Faina este destinata pentru fabricarea painii a produselor de panificatie, biscuitilor, precum si comercializarii.

Materii prime Graul pentru panificatie trebuie sa corespunda standardului de produs in vigoare. Inainte de macinare graul curatat trebuie sa corespunda prevederilor de mai jos in privinta continutului de corpuri straine (impuritati). Corpuri straine (impuritati) vatamatoare: -boabe de grau manjite sau fulguite de malura si secara cornuta (separat sau impreuna) maxim 0.03 %

Lungu Diana-Ana -rapita salbatica maxim 0.02 % -neghina maxim 0.10% Corpuri straine (impuritati) nevatamatoare: -orz, boabe germinate, mazariche (impreuna) maxim 1.40% -orz maxim 0.20% -boabe germinate maxim 1.00% -mazariche maxim 0.20% Proprietati organoleptice

Caracteristici

Tipul de faina

Tip 800 Umiditate, % maxim Aciditate, grade, maxim Continut de gluten umed, % minim Indice de deformare al glutenului, mm Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de substante proteice raportat la substanta uscata, % minim Granulozitate: - rest pe sita metalica cu latura de 0,5 mm, % maxim - trece prin sita din tesatura tip "matase" cu latura de 180 microni (nr. 8), % minim Impuritati metalice: - sub forma de pulbere: mg/kg, maxim - sub forma de aschii 3 lipsa 55 4 0,8 0,2 10,5 2,8 25 5 - 12 14,5

Tip 900

3,0

0,9

6 50

Lungu Diana-Ana

Nota: -infestarea: nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor in nici un stadiu de dezvoltare -continutul de arsen, metale grele, aditivi si pesticide. Conform reglementarilor sanitare in vigoare: -gradul de infectare cu "bacillus subtilis mesentericus": se admite folosirea fainii cu gradele de infectare II si III, cu aplicarea regulilor tehnologice de fabricare a painii pentru inactivarea agentului microbian: faina de gradul I de infectare se va folosi numai in amestec.

Faina de grau neagra ( Tip 1250,1350 )

Faina din grau neagra, obtinuta din grau pentru panificatie prin macinare dupa o prealabila curatire: Faina este destinata pentru fabricarea painii a produselor de panificatie, biscuitilor, precum si comercializarii.

Materii prime Graul pentru panificatie trebuie sa corespunda standardului de produs in vigoare.

Lungu Diana-Ana Inainte de macinare graul curatat trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul de mai jos in privinta continutului de corpuri straine (impuritati).

Corpuri straine (impuritati) vatamatoare: -boabe de grau manjite sau fulguite de malura si secara cornuta (separat sau impreuna) maxim 0.03 % -rapita salbatica maxim 0.02 % -neghina maxim 0.10 % Corpuri straine (impuritati) nevatamatoare: -orz, boabe germinate, mazariche (impreuna) maxim 1.40 % -orz maxim 0.20 % -boabe germinate maxim 1.00 % -mazariche maxim 0.20 %

Proprietati organoleptice

Caracteristici

Tipul de faina

Tip 1250 Umiditate, % maxim Aciditate, grade, maxim Continut de gluten umed, % minim Indice de deformare al glutenului, mm 3,8 24 5 - 15 14,5

Tip 1350

4,0

Lungu Diana-Ana
Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de substante proteice raportat la substanta uscata, % minim Granulozitate: - rest pe sita metalica cu latura de 0,5 mm, % maxim - trece prin sita din tesatura tip "matase" cu latura de 180 microni (nr. 8), % minim Impuritati metalice: - sub forma de pulbere: mg/kg, maxim - sub forma de aschii 3 lipsa 50 50 7 8 1,25 0,2 10,5 1,35

Nota: -infestarea: nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor in nici un stadiu de dezvoltare -continutul de arsen, metale grele, aditivi si pesticide. Conform reglementarilor sanitare in vigoare: -gradul de infectare cu "bacillus subtilis mesentericus": se admite folosirea fainii cu gradele de infectare II si III, cu aplicarea regulilor tehnologice de fabricare a painii pentru inactivarea agentului microbian: faina de gradul I de infectare se va folosi numai in amestec.

Faina de grau dietetica ( Tip 1750,Graham )

Lungu Diana-Ana

Faina din grau dietetica, obtinuta din grau pentru panificatie prin macinare dupa o prealabila curatire. Faina este destinata pentru fabricarea painii a produselor de panificatie, biscuitilor, precum si comercializarii.

Materii prime Graul pentru panificatie trebuie sa corespunda standardului de produs in vigoare. Inainte de macinare graul curatat trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul de mai jos in privinta continutului de corpuri straine (impuritati).

Corpuri straine (impuritati) vatamatoare: -boabe de grau manjite sau fulguite de malura si secara cornuta (separat sau impreuna) maxim 0.03 % -rapita salbatica maxim 0.02 % -neghina - maxim 0.10 % Corpuri straine (impuritati) nevatamatoare: -orz, boabe germinate, mazariche (impreuna) maxim 1.40 % -orz maxim 0.20 % -boabe germinate maxim 1.00 % -mazariche maxim 0.20 %

Lungu Diana-Ana

Proprietati organoleptice

Caracteristici

Tipul de faina

Tip 1750 Umiditate, % maxim Aciditate, grade, maxim Continut de gluten umed, % minim Indice de deformare al glutenului, mm Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de cenusa raportat la substanta uscata % maxim Continut de substante proteice raportat la substanta uscata, % minim Granulozitate: - rest pe sita metalica cu latura de 0,5 mm, % maxim - rest pe sita metalica din tesatura de sarma din otel cu latura de 180 microni, % minim - trece prin sita din tesatura tip "matase" cu latura de 180 microni (nr. 8), % minim Impuritati metalice: - sub forma de pulbere: mg/kg, maxim - sub forma de aschii 3 lipsa Min 40 10 1,75 0,2 7 5 22 5 - 15 14,5

Tip Graham

2,20

10 Max 15

Nota: -infestarea: nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor in nici un stadiu de dezvoltare -continutul de arsen, metale grele, aditivi si pesticide. Conform reglementarilor sanitare in vigoare.

Lungu Diana-Ana -gradul de infectare cu "bacillus subtilis mesentericus": se admite folosirea fainii cu gradele de infectare II si III, cu aplicarea regulilor tehnologice de fabricare a painii pentru inactivarea agentului microbian: faina de gradul I de infectare se va folosi numai in amestec.

Taratele de grau

T r ele de gru sunt produse din fibre alimentare: 28-30% hemiceluloz , aproximativ 10% celuloz , lignin 3% i 2% pectina. Se opareste doza zilnic de t r e (2-4 linguri per litru) cu ap clocotit pentru 30-40 de minute si se ad uga la supa, salata, iaurt caviar de legume, i alte alimente. n acest fel pute i stabili o activitatea intestinala normala n trei sau patru zile. Acest efect nu da nici un alt medicament. Important - t r ele sa fie prezente la micul dejun, prnz i cin in fiecare zi. n dieta pentru diabet zaharat, este necesar s m nnce t r e de gru care inhiba cre terea nivelului de glucoz n snge dup mese, respectiv, reduce nevoia de insulina si alte medicamente antidiabetice. Este util i celor care sunt supraponderati. Cu toate acestea, mncatul exagerat de t r e de gru nu este s n tos, deoarece evita absorb ia de calciu. Prin urmare, daca in dieta ta nu apar alimentele fibroase (cereale integrale i produsele lor), este necesar de a ad uga 0.5 linguri de t r e de gru n produsele alimentare (aluat, orez, terciul de mei) cee ce e eficient pentru a normaliza lucrul tractului gastro-intestinal i mentinerea lui intr-o forma buna.

Lungu Diana-Ana

4. Specificitatea fabricatiei

4.1. Variante de m cini

Prin m cinare se urm re te s se distrug integritatea boabelor de cereale pentru a se separa apoi particulele de endosperm, libere, pe ct posibil, de particulele de nveli . Dup aceasta, particulele de endosperm sunt transformate prin zdrobire n particule fine de f ina. Acest proces se sprijin pe diferen a de structura a celor doua p r i componente ale bobului. Endospermul fiind friabil se poate sfarm u or, n timp ce nveli ul datorita structurii lui fibroase, rezista mai bine f r s se f rmi eze la eforturile de forfecare i compresiune la care este supus ntre t v lugii val ului. Datorit faptului c nveli ul este puternic aderent de endosperm, opera ia de separare a acestor doua p r i de bob nu se poate realiza printr-o simpla sf rmare. Opera ia de m cinare impune pe de o parte o ct mai intensa purificare a p r ilor de endosperm, iar pe de alta parte, o valorificare la maximum a materiei prime,respectiv dac este posibil, o recuperare total a con inutului de endosperm din bob. Urm rindu-se aceste dou aspecte m cinarea poate fi simpl sau foarte complex . Se poate realiza o mp r ire a m cini urilor n:

Lungu Diana-Ana - m cini plat - m cini repetat Prin m cini plat se n elege un m cini n care produsul finit se ob ine prin opera ia de prelucrare a cerealelor ca urmare a unei singure treceri a cerealelor prin organele de lucru ale unui utilaj oarecare de m cinat. Datorit ineficien ei lui, acest tip de m cini nu se mai folose te n prezent n ara noastr pentru m cinarea grului. Prin m cini repetat se n elege un m cini n care produsul finit - f ina se ob ine ca urmare a unei ac iuni repetate din partea unor ma ini de m cinat, prin care produsul este trecut succesiv. Acest procedeu impune prelucrarea bobului ntrun proces tehnologic lung, n care se folose te un num r mare de ma ini cu caracteristici func ional tehnologice deosebite, i prin care n mod treptat se ajunge la separarea intensiva a nveli ului de endosperm. M cini ul repetat se submparte n m cini simplu i m cini complex. M cini ul repetat simplu are un proces de m cini mai pu in dezvoltat i n consecin rezulta o f ina cu indici calitativi inferiori. Acest tip de m cini apare la majoritatea morilor cu regim prestator unde se folosesc fie pietre fie cteva val uri sau o combina ie de val uri cu pietre i cu o cernere restrns . M cini ul repetat dezvoltat este nso it de o separare n cteva faze tehnologice distincte ( rotare, divizare, desfacere, cur irea gri urilor i a dunsturilor i m cinare).

n cadrul acestui sistem de m cini apar doua feluri de procedee:

Lungu Diana-Ana - m cini seminalt care este prev zut numai cu o parte din fazele tehnologice posibile ( rotare, m cinare, cur irea restrns a gri urilor). El este folosit frecvent pentru ob inerea f inurilor de extrac ie directa. - m cini nalt,care este prev zut cu toate fazele tehnologice necesare s asigure cea mai bun calitate de f ina nso it i de un randament maxim n ceea ce prive te folosirea p r ilor valoroase din bobul de cereale. Dac lu m n considerare extrac ia de f in ce trebuie realizat avemm cini pe o extrac ie i pe mai multe extrac ii. M cini ul pe o extrac ie sau de extrac ie direct permite realizarea unui singur tip de f in . Se poate ob ine f in neagr cu extrac ie de 85-87%, f in semialb , intermediar n procent de 78-82% i f in alb n procent de 72-78%. M cini ul pe mai multe extrac iieste folosit atunci cnd se realizeaz concomitent mai multe tipuri de f in . Tipurile de f in extrase simultan poart numele de extrac ii par iale. n acest caz se ob ine f ina alb alb ,semialb i neagr ,; f ina alb i semialb , mai rar. i neagr ; f ina

Se va realiza un m cini dezvoltat care va cuprinde fazele tehnologice de rotire, sortarea gri urilor i dunsturilor, desfacerea lor, m cinarea gri urilor i a dunsturilor, separarea germenilor i n final ob inerea tipurilor de f in . Se adopt un proces dezvoltat de cur ire a gri urilor n primul rnd pentru c se dore te ob inerea de f in alb . Prin acest tip de m cini se recupereaz un procent de f in care astfel ar r mne n amestec cu t r e i de asemenea se asigur separarea t r ei care altfel ar r mne aderent la endosperm.pentru ca am optat pentru

Lungu Diana-Ana extrac ie simultan 45% + 31%, vom opta pentru un m cini pe dou extrac ii. Se va ob ine f in alb tip 480 i f in tip 650.

3.2. Sistemul i regimul de m cini adoptat

Moara fiind de capacitate medie (100 tone /24h) vom adopta un m cini dezvoltat. Prelucrarea grului necesit un proces lung i treptat de transformare n f ina. Aceasta se desf oar dup o schem de sf rmare treptat din ce n ce mai fin , din utilaj n utilaj, a bobului de gru respectiv a sf rmaturilor rezultate din el. Fiecare faz de sf rmare este urmat imediat de o faza de sortare prin cernere. Aceasta este necesar deoarece n procesul de sf rmare rezulta o gama variata de sparturi de bob ca m rime. Prin cernere se ob in cteva grupe de particule care n func ie de m rimea lor, sunt dirijate separat pentru prelucrare cu excep ia frac iunii de f ina care se dirijeaz la depozit. Prelucr rile ulterioare sunt variate n func ie de caracteristicile particulelor rezultate. M cini ul dezvoltat aplicat n industrie, grupeaz opt faze principale tehnologice:

1. Procesul de rotare unde se urm re te s se separe cea mai mare parte din endospermul bobului prin sf rmarea atent , repetat , ntre t v lugii riflui i, al bobului i apoi ale produselor intermediare, de m rimi din ce n ce mai mici,

Lungu Diana-Ana denumite curent " roturi" i care sunt formate din p r i de endosperm cu nveli , puternic aderent pe ele. n acest proces endospermul este separat n propor ie mare chiar de la primele 3-4 pasaje sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici denumite gri uri i dunsturi. 2. Procesul de desfacere a gri urilor. 3. Separarea germenilor de gru. 4. Sortarea gri urilor i a dunsturilor. 5. Cur irea gri urilor i a dunsturilor,unde se urm re te sortarea acestor produse intermediare dup m rime i n mod special separarea particulelor cu nveli aderent sau chiar a particulelor numai de nveli ce pot fi prezente n aceste amestecuri de granule de endosperm. Aceasta faz se realizeaz la ma inile de gris, completndu-se cu nc dou opera ii ajut toare: sortarea gri urilor i a dunsturilor la pasaje speciale de sortare prin cernere i prelucrarea grupei de gri uri care mai au nc p r i de nveli , la pasaje speciale de desfacere. 6. M cinarea gri urilor i a dunsturilor. 7.Finisarea ultimelor produse intermediar n cel mai mare grad t r oase ce mai con in nc resturi de endosperm aderente pe ele. 8.Compunerea sortimentelor de f in rezultate din mai multe fluxuri de pasaje, n func ie de calitatea acestora pentru a se ob ine o medie care s constituie sortimentul corespunz tor normativelor. Aceast opera ie se ncheie cu controlulf inurilor, nainte de a fi trimise la ambalaj.

Lungu Diana-Ana

5. Elemente de inginerie tehnologica

5.1. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din sec ia de preg tire a cerealelor pentru m cini

Cerealele desc rcate n silozul morii, nainte de a fi depozitate n celule, sunt supuse unei opera ii de cur ire, numit i precur ire. Prezen a corpurilor str ine n masa de cereale influen eaz negativ calitatea cerealelor. La eliminarea impurit ilor particip mai multe utilaje i instala ii: separatoare pentru corpuri str ine granulare i instala ii de aspira ie pentru particule u oare existente n masa de cereale sub forma de praf mineral, vegetal i pleava.

Lungu Diana-Ana Capacitatea curatatoriei: -capacitatea de lucru a curatatoriei se calculeaza cu 10-20% fata capacitatea morii; QM=60t/24h QC = QM + (10-20 %) * QM = 60+ 10% * 60QM = 60+ 6,0= 66t/24h Capacitatea orara a curatatoriei:

QHC=QC/24 (kg/h) =66/24 * 1000= 2750 kg/h Cantarul automat:

y 10-50 kg => 3 rasturnari/min y 50-100kg =>2 rasturnari/min y >100kg => 1 rasturnare/min

Calculul capacitatii cupei QCUPEI= QHC/Nr. Rasturnari*60 = 2750 kg/h /2x60 = 2750/120= 22.9 kg

-cantarele automate pentru cereale se construiesc in marimi de 10, 20, 30, 50, 100, 500, 600; Separatorul aspirator:

Lungu Diana-Ana

-se calculeaza in functie de capacitatea orara a curatatoriei si incarcarea specifica a utilajului; -se calculeaza latimea sitei separatorului aspirator: LsSA=QHC/IspSA=2750/50= 55 cm Incarcarea specifica poate fi de 50-55 kg/cm*h (am ales 50)

Triorul cilindric (TC): -pentru calculul trioarelor cilindrice trebuie sa calculam suprafata necesara de triorare care se calculeaza in functie de capacitatea orara a curatatoriei si incarcarea specifica a utilajului. STC=QHC/IspTC=2750/500= 5.5m2 -incarcarea specifica a triorului este de 500-600 kg/m2 -Suprafata unui singur trior cilindric: S1TC= *D*L=3,14*6000mm * 2000mm =3,14 * 0,6m * 2m= 3,76 m2 Numarul de trioare: NTC=STC/S1TC=5.5/3,76= 1,46 ~2 TC Triorul spiral (TS): -se calculeaza in functie de incarcarea specifica si de cantitatea de deseuri rezultate de la triorul cilindric. Incarcarea specifica este de 120 sau 150 kg/h deseuri de trior. -cantitatea de deseuri este 5% din capacitatea totala a curatatoriei. -aleg valoare 120 pentru incarcarea specifica CdeseuriTC=5%*QHC=5/100*2750= 137.5 kg

Calculul numarului de trioare: NTS=Cdeseuri/IspTS=137.5/120=1,14 ~ 2 TS

Lungu Diana-Ana

Separatorul magnetic (magnetii): -se calculeaza folosind incarcarea specifica pe un magnet potcoava de 150-180 kg/h si capacitatea orara a curatatoriei. NrM=QHC/IspM=2750/180= 15,27 ~ 17 magneti Pentru o putere de ridicare de 12 kg magnetul are dimensiunea de 40 mm latime Calculul lungimii magnetilor : l= 40 mm = 0,04 m L.mag.=nr mag.*latime magneti=17*0,04= 0,68 m magneti Lungimea de magneti corespunde l timii ciurului de la separatorul aspirator la care se aseaz .

Decojitoare: -aleg valoarea 900 si in 3 trepte;

-calculul suprafetei necesare de decojire: SnecD=QHC/IspD=2750/900= 3.05 m2 -incarcarea specifica a decojitorului este cuprinsa intre 800-900 kg/m2*h -calculul suprafetei unui decojitor: S1D= *D*L=3,14*0,7*1,4=3,08 m2 -calculul nr. de decojitoare: Nrdec=SnecD/S1D=3.05/3,08=0.80 ~1

Masinile de spalat:

Lungu Diana-Ana -se calculeaza in functie de capacitatea orara a curatatoriei si capacitatea masinii de spalat: - QMS=3t/h (din tabel)

Nr.MS=Qh/QMS= 2750/ 3000kg = 0,91 ~ 1

Aparate de umectat: -se calculeaza in functie de capacitatea orara a curatatoriei si capacitatea aparatelor de umectat: -QAU=5t/h (din tabel)

NrAU=Qh/QAU= 2979/5000=0,55 ~ 1 AU Celulele de odihna: a)Odihna I :Calculul cantitatii de grau pe care o tinem la odihna timp de 24h. Cgrau/24h=2750*24= 66000 kg Calculul cantitatii de grau dintr-o celula: Vcelulei=L*l*h=2*2*12=48 m3 Cgrau1celula=Vcelulei*masa hectolitrica=48*750 kg/m3=36000 kg Nrcelule=(Cgrau/24h)/(Cgrau/1celula)=66000/36000=1,83 2 celule b)Odihna II: Pentru odihna 2 timpul este de 30 de minute Cgrau/30 minute=2750*0,5=kg grau ~ 1375 kg NrceluleOH2=(Cgrau/30 minute)/Cgrau1celula=1375/36000=0.0381 celula Silozul de cereale:

Lungu Diana-Ana -este strict necesar si constituie conditia de baza pentru asigurarea continuitatii si calitatii procesului de prelucrare a cerealelor.Capacitatea de depozitare trebuie corelata cu capacitatea de productie pentru o perioada de minim 20 de zile. L=4m,l=4 m,h=24m V=4*4*24=384 m3 Cgrau1=volum*masa hectolitica=384*750=288000 kg/m3 Cgrau20zile=QM*20=60*1000*20=1200000kg/20 zile Nr.celule siloz=Cgrau20zile/Cgrau1=1200000/288000= 4.16 5 celule de siloz

5.3. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis

Lungu Diana-Ana

5.3.1. Alegerea valturilor si repartizarea lungimii de tavalug pe pasaj

Calculul valturilor: Pentru a determina lungimea totala a tavalugilor,lungimea se calculeaza luandu-se in considerare lungimea perechilor de tavalugi si incarcarea specifica a valturilor. Media de incarcare specifica este de 50kg/cm. Lungimea totala de tavalugi se obtine raportand capacitatea de productie la incarcarea specifica: LT=QM/Isp=60/50=1200 cm Acesti 1200 cm trebuie impartiti pe sroturi si pe macinatoare. Din tabelul 1 se vede ca raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi pentru macinis cu un singur sortiment 87% este de 0,7-0,8 (luam raportul 0,8). Se face urmatorul calcul: LM/LSR=0,8 /1= 0,8 Calculam suma lungimii pentru macinatoare si sroturi are va fi de: LM+LSR=0,8+1=1,8 Se imparte lungimea totala a tavalugilor la suma LM si LSR: 1200:1,8= 666 cm Pentru macinatoare=666*0,8=532 cm Pentru sroturi=666*1=666 cm Dupa determinarea lungimii totale de tavalugi ce revin pentru fiecare dintre cele 2 linii se trece la distribuirea partii corespunzatoare pe pasaje.Se propune ca valturile folosite sa fie de 3 tipuri cu tavalugii de 1000, de 800 si 600 mm.Tinand

Lungu Diana-Ana seama de aceste lungimi in care trebuie sa se faca incadrarea proportionala pe fiecare pasaj se intocmeste urmatoarea situatie:

Distribuirea p rtii corespunz toare pe pasaje

Pasajul Sr I Sr II Sr III Sr IV Sr V Sr VI

Indici orientativi de lungime fata de total faza % 15 21 20 16 15 12

Lungimea rezultata in cifre absolute [cm]

Lungimea in Lungimea Numarul care se poate reala fata de valturi [mm] incadra real total % [cm]

de

100 140 133 107 100 80

120 160 120 120 120 80

16.67 22.22 16.67 16.67 16.67 11.11

1*600

1*800
1*600 1*600 1*600 * 800

Lungu Diana-Ana
Total sroturi 100 666 720 100 4*600+ *800

1*800+

C D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 M6 M7 M8 MR2

4 8 13 13 12 7 5 5 9 7 6 5 5

21 42 69 69 64 37 27 27 48 37 32 27 27

60 60 80 80 80 60 60 60 60 60 60 60 60

6,9 6,9 9,30 9,30 9,30 6,9 6,9 6.9 6,9 6.9 6,9 6,9 6,9

*600 *600 *800 *800 *800 *600 *600 *600 *600 *600 *600 *600 *600

Total macinatoar e

100

532

860

100

10**600+3 **800

Lungu Diana-Ana Total general 1200 1720 9*600+3*800

Din calcul reiese ca pentru o distributie cat mai apropiata de indicatiile normale sunt necesare 7 valturi cu lungimea tavalugilor de 60 cm si 5 valturi cu lungimea tavalugilor de 80 cm. Lungimea totala de tavalugi este: 10*60 cm= 600 cm 2*80=160 cm

Lungimea total a t v lugilor a crescut cu 300 cm ceea ce atrage dup sine o reducere a nc rc rii specifice pe valturi(IspV): Isp=QM/LT=60*1000/1200= 50kg/cm/24h

5.3.2. Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje

Se determina suprafata de cernere necesara pentru toata capacitatea de productie a morii in functie de incarcarea specifica.La tipul classic de sita plana incarcarea specifica este de 550 kg/24h pentru 1m2 suprafata de cernere.

ST=QM/Ispsp=60*1000/550=109 m2

Lungu Diana-Ana

Distributia suprafetei de cernere pe linia de sroturi si pe linia de macinatoare: Din Tabel 1 se observa ca pentru tipul de macinis stabilit, pe o extractie de 25+55% faina, raportul dintre suprafata de cernere de la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi este de 0,7-0,9. Alegem valoarea 0,8. Vom calcula suprafata ce revine pentru macinatoare si pentru sroturi:

Supr M/Supr Sr=0,9/1= 0,9

Suma suprafetei: 1+0,9=1,9 109:1,9 =57 m2

Repartizarea suprafetei de cernere pe macinatoare si pe sroturi: Pentru macinatoare: 57*0,9= 51m2 Pentru sroturi: 57*1= 57 m2

Din Tabelul 2 folosim indicii de distributie a suprafetei de cernere. sitele plane sunt de constructie cu 4 pasaje care au o suprafata de cernere de 22 m2 , revenind pentru fiecare pasaj 5,5 m2 (22*4=5,5 m2)

Distribuirea suprafetei de cerenere pe pasaje

Lungu Diana-Ana

Pasajul Sr I Sr II Sr III Sr IV Sr V Sr VI Sortir I Sortir II Sortir III

Suprafat a total de cernere % 13 15 15 13 9 8 6 6 6

Suprafata de cernere n cifre absolute [m2] 7 9 9 7 5 5 3 3 3 6

Suprafata Suprafata real n real fat care se de total % poate ncadra [m2] 11 11 11 11 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 11 13.4 13.4 13.4 13.4 6.7 6.7 6.7 6.7 6.7 13.4

Num rul de site plane [mm]

2/4 2/4 2/4 2/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 2/4

Sistemul de perii si 10 finisoare Recernere deseuri de la filtru -

Total sroturi C D1 M1

100 4 5 13

57 2 3 7

82 5,5 5,5 11

100 6.25 6.25 12.5

3site + * 22 1/4 1/4 2/4

Lungu Diana-Ana
M2 M3 M4 D2 MR1 M5 M6 M7 M8 MR2 Sistem de finisoare perii 14 12 7 5 6 7 6 5 5 5 si 7 7 6 4 3 3 4 3 3 3 3 4 11 11 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 12.5 12.5 6.25 6.25 6.25 6.25 6.25 6.25 6.25 6.25 6.25 2/4 2/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4

Recernerea deseuri de la filtru -

Total m cin toare Total general

100 -

51 108

94 176

100 -

4 site + * 22 8 site (4/4)

Dup cum se observ din calcul suprafata real a crescut cu 58 m2 ce atrage dup sine reducerea corespunz toare a nc rc rii specifice pe sitele plane.

Ispsp=QM/StSP = 60*1000/176=341 kg/m2 *24h

Lungu Diana-Ana

5.3.3. Alegerea si calculul necesarului de masini de gris

Calculul mainilor de gris

-calculul l timii de cernere a masinilor de gris: Lc =

QM = 60000/250= 240 cm Isp MG

QM capacitatea morii IspMG- nc rcarea specific a masinilor de gris(200-250 kg/24h pt 1cm l time sit )

Calculul num rului de masini de gris duble cu l timea sitei de 350 mm:

Lungu Diana-Ana NrM.G.=2400/(350*2)= 3.42 => 3 buc ti