UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU MASTER EVALUAREA IMPACTULUI SI RISCULUI ASUPRA MEDIULUI

ENERGIA SOLARA

Masterand Moisan Roxana-Maria

2012 Cuprins

1. Introducere 2. Conversia energiei solare n alte forme de energie 2.1.conversia fototermic 2.1.conversia fotomecanic 2.1. conversia fotochimic 2.1.conversia fotoelectrica 3. Consideratii generale asupra captatoarelor cu concentratia radiatiei 3.1.Tipuri de captatoare solare cu concentrator 3.2.Aspecte constructive 4.Bateriile solare 5.Curent fara retea de transport la distanta 6.Semafoarele care merg si cand cade curentul 7.Centrala solara din Salamanca

1. Introducere Energia solar reprezint una din potentialele viitoare surse de energie, folosit fie la nlocuirea definitiv a surselor conventionale de energie cum ar fi: crbune, petrol, gaze naturale etc, fie la folosirea ei ca alternativ la utilizarea surselor de energie conventionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua utilizare fiind n momentul de fat cea mai raspndit utilizare din ntreaga lume. Poate cel mai evident avantaj, n vederea utilizrii acesteia, pe care l are, este acela de a nu produce poluarea mediului nconjurtor, deci este o surs de energie curat; un alt avantaj al energiei solare este faptul c sursa de energie pe care se bazeaz ntrega tehnologie este gratuit. Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezent n viata oamenilor sub diferite forme: arm, curioziotate, utilizare efectiv; astfel n secolul al III-lea .H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 .H.) a aprat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriase care orientau fasciculele de lumin focalizat spre navele inamice, incendiindu-le. In 1767, apare si termenul de energie termo-solar, cnd omul de stiint elevetian Horace de Saussure a inventat "cutia fierbinte", n fapt cel dinti colector solar iar n 1830 astrologul Sir John Hershel utilizeaz "cutia fierbinte" pentru a gti n timpul unei expeditii n sudul Africii ori n anul 1891 cnd are loc patentarea primului sistem comercial de nclzire a apei de ctre Clarence Kemp. Dintre toate sursele de energie care intr n categoria surse ecologice si regenerabile cum ar fi: energia eolian, energia geotermal, energia mareelor; energia solar se remarc prin instalatiile simple si cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi n jur de 100C, temperatur folosit pentru nclzirea apei cu peste 40 grade peste temperatura mediului ambiant, instalatii folosite la nclzirea apei menajere sau a cldirilor. De aceea, este deosebit de atractiv ideea utilizrii energiei solare n scopul nclzirii locuintelor si se pare c acesta va fi

unul dintre cele mai largi domenii de aplicatie a energiei solare n urmtorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalatiile solare de nclzire a cldirilor este deja destul de bine pus la punct ntr-o serie de tri ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franta, Canada si Germania.
2.Conversia energiei solare n alte forme de energie

n functie de etapele de conversie si utilizare, energia are formele urmtoare: Energie primar (Aceast energie este recuperat din natur) o Finit (combustibili clasici) o Regenerabil Energie secundar definit ca form de energie obtinut prin conversia energiei primare si care poate fi folosit ntr-o gama larg de aplicatii (energie electric, mangalul, crbunele sortat de calitate superioar, lemnul de foc tiat si spart etc.) Energie final reprezint energia obtinut prin conversia energiei secundare ntrun motor ,cazan , calculator, bec Energia util se obtine prin conversia energiei finale si este energia efectiv nglobat ntr-un produs sau exclusiv utilizat pentru un serviciu. Formele primare pot fi grupate astfel: Surse conventionale (clasice): sursele care s-au impus prin folosire ndelungat (combustibili fosili, deseurile combustibile) Surse neconventionale : surse care nu au o folosire ndelungat (energie nuclear, energie primar regenerabil cu cele trei forme: energie solar, energie geotermal, energia dat de miscarea planetelor). Sursele regenerabile (rennoibile) sunt sursele care se regenereaz pe msur ce sunt consumate. Sursele regenerabile de energie sunt radiatia solar, energia geotermal si energia dat de miscarea planetelor din Sistemul Solar. Cel mai mare aport de energie primar este adus de radiatia solar ce ajunge n straturile superioare ale atmosferei terestre. Aproximativ 30% din radiatia primit de pamnt este reflectat n spatiul cosmic de ctre nori si suprafata terestr iar restul de 70% este absorbit ea regsindu-se n cldura aerului, a apei, n cldura

latent de evaporare a apei din mri si oceane si de pe suprafata de uscat umeda; se regseste n biomas datorit proceselor de fotosintez din plante. Cldura absorbit de aer si ap este remis n cele din urm sub form de radiatii infrarosii (IR) spatiului nconjurtur. Cldura latent de evaporare a apei este deasemenea eliberat prin condensare. Energia geotermal produce un flux de energie comparativ mic dinspre litosfer spre atmosfer si oceane prin conductia cldurii. Din aceast energie numai 1% se regseste n vulcani sau n cmpuri geotermale active. Miscarea planetelor din sistemul solar se regseste disipat n mareele din oceane. Fluxurile de energie generate de radiatia solar si celelalte dou surse n mediului nconjurtor al omului sunt fluxurile naturale de energie secundar care sunt mult mai mici dect fluxurile rezultate prin transferul direct de enegie de la lumina solar. Aceste fluxuri de energie natural sunt: Energia potential si cinetic a cursurilor de ap Vnturile, valurile si energia cinetic a curentilor oceanici Energia solar absorbit prin fotosintez din biomas Cele mai importante fluxuri naturale de energie din mediul nconjurtor direct al omului, ce pot fi exploatate sunt: Radiatia solar absorbit la nivelul scoartei terestre Vnturile care transport aer fierbinte si umed spre poli si aer rece si uscat ctre ecuator

Pentru utilizarea energiei solare este nevoie de conversia acesteia n alte forme de energie, conversii care sunt: 2.1. Conversia fototermic care prezint o mare important n aplicatiile industriale (nclzirea cldirilor, prepararea apei calde de consum, uscarea materialelor, distilarea apei etc.). n cazul conversiei fototermice, adic a termoconversiei directe a energiei solare, se obtine cldura nmagazinat n apa, abur, aer cald, alte medii (lichide, gazoase sau solide). Cldura astfel obtinut poate fi folosit direct sau convertit n energie electric, prin centrale termoelectrice sau prin efect termoionic; poate fi folosit prin transformri termochimice sau poate fi stocat n diverse medii solide sau lichide. 2.1. Conversia fotomecanic care prezint important deocamdat n energetica spatial, unde conversia bazat pe presiunea luminii d nastere la motorul tip "vel solar", necesar zborurilor navelor cosmice. Conversia fotomecanic se refer la echiparea navelor cosmice destinate cltoriilor lungi, interplanetare, cu asazisele "pnze solare", la care, datorit interactiei ntre fotoni si mari suprafete reflectante, desfsurate dup ce nava a ajuns n "vidul cosmic", se produce propulsarea prin impulsul cedat de fotoni la interactie. 2.1. Conversia fotochimic care poate prin dou moduri s utilizeze Soarele ntr-o reactie chimic, fie direct prin excitatii luminoase a moleculelor unui corp, fie indirect prin intermediul plantelor (fotosintez) sau a transformrii produselor de dejectie a animalelor. Conversia fotochimic priveste obtinerea pilelor de combustie prin procesele de mai sus. 2.1. Conversia fotoelectric cu mari aplicatii att n energetica solar terestr, ct si n energetica spatial. Conversia fotoelectric direct se poate realiza folosind propriettile materialelor semiconductoare din care se confectioneaz pilele fotovoltaice. Problema a fost

complet rezolvat la nivelul satelitilor si a navelor cosmice, dar preturile, pentru utilizrile curente, sunt nc prohibitive. Energia solar cu ajutorul diverselor instalatii se utilizeaz n toate domeniile de activitate si pentru diferite procese cum ar fi: cel mai raspndit pentru nclzirea apei menajere, pentru producerea de curent electric, pentru uscarea lemnului, pentru desalinizarea apei etc. Energia solar se foloseste n diverse activitti cum ar fi:

Utilizri directe n industrie si agricultur

- cuptoare solare - usctorii solare - nclzitoare solare - distilerii solare - desalinizarea apei de mare

Utilizri indirecte n industrie si agricultur

- transformarea n energie mecanic - transformarea n energie electric Utilizri casnice - climatizare de iarn si var - ap cald menajer - frigidere solare - sobe de gtit solare - pile solare

Utilizri cosmice

3.1. Captatoare solare cu concentrator Captatoarele cu concentrator (sau cu focalizarea radiatiilor) utilizeaz sisteme optice bazate pe reflexie sau refractie pentru a mri densitatea fluxului de radiatie care cade pe suprafata de captare a receptorului. Exist o mare diversitate de tipuri de captatoare solare termice, ncepnd cu cele mai simple de genul captatoarelor plane si sfrsind cu cele mai complicate de genul celor cu concentrator parabolic care necesit o urmrire continu si precis a Soarelui. Trebuie notat c nu se poate vorbi de un anumit tip de captator solar ca fiind cel mai bun pentru toate aplicatiile posibile. Depinznd de temperatura de regim a fluidului de lucru care preia cldura n captator si de multi alti factori (cum ar fi pozitia geografic, dimensiunile si timpul de viat al instalatiei); diferite captatoare solare pot prezenta cel mai promittor raport al energiei totale livrate ctre costul total al instalatiei (pe ntreaga durat de viat a acesteia). Orice captator solar termic are n general randamentul de captare n functie de temperatura de lucru si de temperatura mediului ambiant. Puterea termic util va fi puterea termic absorbit minus pierderile termice n receptor (prin conductie, convectie, si radiatie). Se poate observa c odat cu cresterea factorului geometric de concentrare a radiatiei se reduce raportul ntre puterea termic pierdut si puterea termic absorbit; n schimb eficienta absorbtiei scade iar complexitatea sistemului creste (din cauza geometricii pretentioase a concentratorilor si din cauza sistemelor de miscare si urmrire a Soarelui). Odat cu cresterea complexittii sistemului, evident creste si costul instalatiei de captare. Totusi alegerea unui sistem de captare nu se poate face numai dup cost, deoarcece factorul cel mai important ntr-o instalatie termic este temperatura agentului de lucru; ori aceast temperatur nu poate fi atins ntotdeauna cu orice sistem de captare.

Elemente componente: 1. Captator plan alctuit din tevi prin care circul fluidul caloportor 2. Pardosela cu suprafata reflectant 3. Perete cu suprafata reflectant 4. Panou cu partea interioar acoperit cu suprafata reflectant 5. Perete basculant cu suprafata interioar reflectant.

4. Bateriile solare Radiatia solara mai are numeroase utilitati. Astfel, pe langa rolul foarte important pe care l-am amintit mai sus, acela de a ncalzi apa sau de a topi metalele, energia solara mai poate fi folosita si pentru producerea de energie. Aparatele care convertesc energia solara n energie electrica se numesc panouri solare. Pe aceste panouri solare se afla niste baterii solare sau fotocelule. Bateriile solare sunt niste instrumente electronice care utilizeaza fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. ntr-o fotocelula se genereaza o tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule n serie, pentru ca bateria solara sa se poata folosi ca sursa de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar sunt functionale si la temperaturi ridicate si au avantajul ca sunt mai ieftine. De aceea se folosesc pentru alimentarea cu energie a satelitiilor, mai expusi radiatiei solare deoarece n spatiul cosmic nu exista strat de ozon care sa reduca cantitatea de radiatie solara, asa cum se ntampla pe Pamnt. Cei mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz. Energia solara poate fi folosita de masini, ca o alternativa la combustibilii fosili, deoarece energia solara este o sursa de energie relativ ieftina,

n comparatie cu combustibilii fosili, si pe deasupra are avantajul ca este si mai putin poluanta, astfel se evita distrugerea stratului de ozon. Drept urmare, englezii au facut si ei un experiment. Avionul Solar Challenger a zburat peste Canalul Mnecii avnd o singura sursa de energie si anume radiatia solara. Panourile solare care i acopereau aripile generau suficient curent electric pentru a roti elicea cu turatie corespunzatoare. Avantajele energiei solare sunt nenumarate, spre deosebire de dezavantaje, care sunt costurile panourilor solare si mai precis a pilelor fotoelectrice. Astfel, n locurile mai greu accesibile, se utilizeaza pilele fotoelectrice pentru furnizarea curentului electric n gospodarii. O parte din energia solara captata n timpul zilei este ncarcata n niste acumulatori, astfel ca energia electrica nu se ntrerupe odata cu lasarea serii, cnd razele solare nu mai ajung pe pamnt datorita alternantei zi-noapte. Bateriile soalare mai au avantajul ca ofera o siguranta mare. Odata ce sunt montate, ele nu prea necesita revizie tehnica deoarece nu exista nimic mecanic n componenta lor, si astfel nu exista nici forte de frecare care sa uzeze metalele. n Marea Britanie si n alte parti ale lumii se utilizeaza bateriile solare pentru farurile fara personal. Aceste faruri folosesc acelasi principiu si sunt de ncredere. nca din anii 60 satelitii artificiali care graviteaza n jurul pamantului sunt alimentati de panouri solare. ncalzirea cu ajutorul radiatiei solare este primul pas n utilizarea energiei solare pe scara larga. Urmatorul pas este proiectul inginerului american Peter Glaser. Acesta consta n utilizarea unor panouri solare n spatiu pentru captarea energei solare iar curentul electric sa fie trimis pe Pamnt cu ajutorul microundelor. Avantajul acestui sistem este ca aceste panouri ar folosi toata radiatia solara furnizata de soare iar dezavantajul ar fi ca microundele care transporta energia eletrica pe Pamnt ar ucide orice fiinta vie care s-ar intersecta cu raza de microunde. Att timp ct mai exista combustibilii fosili, folosirea energiei solare este limitata deoarece panourile solare necesare captarii energiei solare ocupa un spatiu

destul de ntins n comparatie cu echipamentele care folosesc energie electrica furnizata de combustibilii fosili. 5. Curent fara retea de transport la distanta In lucurile mai greu accesibile, mai izolate de lume, cea mai mare parte a curentului necesar unei gospodarii este furnizata de panourile solare.O parte din curentul astfel generat este folosita pentru incarcarea unor acumulatori, astfel alimentarea cu energie electrica un se intrerupe niciodata cu lasarea serii. Pentru a genera curent, fotocelulele necesita lumina, un caldera, de aceea poate functiona farol de 360 KW al unei piste de aterizare in mijlocul unei pustietati inghetate din Alaska. Inca din anii 60, satelitii artificiali de cmunicare sunt alimentati cu ajutorul unor panouri solare enorme. Varianta cea mai avansata este statia csmica Freedom, care va fi lansata pe orbita in curul Pamantului probabil la sfarsitul secolului.A ceste va fi echipata cu 8 panouri solare, asemanatoare unor aripi,care se vor transforma lumina solara intr.-o putere electrica de 75KW. 6. Semafoarele care merg si cand cade curentul Cum intersectiile devin din ce in ce mai aglomerate, nevoia de semafoare creste exponential la nivel global. Si astfel creste si consumul energiei electrice consumate de acestea. De aceea unii chiar s-au gandit cum sa reduca acest consum si au inventat semafoarele independente energetic, cu panouri solare. Folosite deja in tari precum China, India, Africa de Sud sau Turcia, aceste semafoare sunt dotate cu panouri solare si acumulatori. Astfel, pe timpul zilei energia solara este captata si inmagazinata, iar noaptea semafoarele pot functiona pe baza energiei stocate in aceste baterii. Becurile folosite sunt desigur LED-uri, cunoscute pentru consumul lor scazut de energie

7. Centrala solara din Salamanca Centrala solara din Salamanca, cea mai mare central de energie solar la nivel mondial, a fost inaugurat, ieri, n Spania. Ea se ntinde pe o suprafa de 36 de hectare i a fost realizat de compania spaniol Avanzalia Solar, avnd o capacitate de 13,8 megawai, suficient pentru a asigura necesarul a 5.000 de locuine. Noul proiect depete recordul anterior, deinut de o central din Germania cu o capacitate de 12 megawai. Planta Solar de Salamanca va genera economii de 27.930 de barili de petrol pe an i va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Proiectul a fost dezvoltat mpreun cu productorul japonez de module solare Kyocera Corporation