Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
43Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tristan şi Isolda-Alexandru Mitru

Tristan şi Isolda-Alexandru Mitru

Ratings:

0.0

(2)
|Views: 3,854 |Likes:
Published by danacurt

More info:

Published by: danacurt on Jan 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2014

pdf

text

original

 
Tristan şi Isolda
Nobilii mei ascultători, mi-aţi poruncit să vă cint, astăzi, legenda lui Tristan şi a Isoldei ceabălaie
1
,
 
zise poetul cintăreţ, in după-amiaza următoare.Pe fruntea lui deau pieziş raze de soare purpurii, făcindu-i paro cunună. Iadegetele-i lungi şi slabe ii lunecau uşor pe harpă. Şi, de sub degetele sale, semprăştiau sunete-n stoluri ca nişte păsări cintătoare, dar nevăzute de ceilalţi.Departe, o corabie işi filfiia pinzele-n vint, asemeni unui pescăruş cu aripile legănate deundele văzduhului.— Spre-acele zări este Cornwalul, arătă el spre Anglia. De-acolo ne-au venit strămoşiidupă ce-a fost infrint Artur, cindva, sub ghearele trădării, lăsind in urma lui durere.Dar mai-nainte, cind Artur stătea incă pe tronul lui, in Cornwal stăpinea un rege al căruinume era Marc.Din Tintagil — castelul său — regele Marc veghea şi el marea şi coastele britone, să nule calce vreun duşman. Şi la nevoie se-nsoţea cu alţi buni prieteni, ca Rivalen, regele de laLoonois.Tocmai fusese-o bătălie, inverşunată, de curind. Marc se aflase-n bătălie intr-o primejdiede moarte. Rivalen nu precupeţise singele lui ca să-l salveze. Fără de sabia lui Rivalen, Marc s-ar fi dus lingă strămoşi, in cripta de la Tintagil.Şi de vărsase atita singe, Rivalen — pe lingă dorinţa de-a fi alături de-un bun prieten, de-a-mpiedica pe anglo-saxoni să năvălească in Cornwal — mai avusese un motiv.Acesta era dragostea. Rivalen o iubea pe sora lui Marc din Cornwal, pe Blanchefleur.Socotind că-i prea tinără şi nu a sosit incă vremea să fie soaţă unui rege, Marc aminacăsătoria, deşi fata era şi ea indrăgostită de Rivalen.După această bătălie, Marc hotări ca, drept răsplată, Blanchefleur să poată face nunta curegele din Loonois.Cine erau mai fericiţi decit Rivalen şi Blanchefleur in timp ce urcau impreu, lasărbătoarea nunţii lor, pe drumul presărat cu flori şi in uralele mulţimii, de la capelă spre castel?Insă in ziua următoare — pe cind Blanchefleur cinta la geam, hrănindu-şi păsărelele, unemisar din Loonois vesti pe regele Rivalen că ţara lui e cotropită, in intregime, de duşmani.Un duce trădător, Morgan, un prieten al saxonilor, năvălise in Loonois, arzind casele şiprădind.Rivalen trebuia să plece degrabă spre ţinutul său, să-l apere, mai inainte dea fi cu totulruinat.Luindu-şi dar tinăra soţie şi cavalerii, se porni cu o corabie spre ţară.Cu grijă, işi ascunse-ntii soţia sa la Kanoel, in cel mai intărit castel, dind-o in paza luiRohalt, un vasal bun şi credincios. Apoi, stringindu-şi toţi baronii, incepu lupta cu Morgan.La inceput il birui. Porni in urmărirea lui. Dar luptele nu se sfirşiră.Timpul trecea chinuitor pentru Blanchefleur, ce-şi dădea seama că va fi mamă in curind.Aşa se scurseră pe-ncetul nouă luni de-aşteptare grea. In cea de-a noua se văzu uncălăreţ venind in goană către castelul Kanoel.Călăreţul işi purta lancea infăşurată in mătase. Insă mătasea era neagră, neagră — aşacum e durerea.Numaidecit se lăsă puntea.Abia atunci se dumiriră că solul aducea cu sine scutul şi lancea lui Rivalen, insingerateamindouă.Blanchefleur il aştepta pe tron.
1
Povestea lui Tristan şi a Isoldei face parte dintre cele mai indrăgite şi mai cunoscute legende din evul mediu, avind largă răspindire pină inzilele noastre. Originea sa este foarte veche. Face parte din legendele celtice, şi, ca şi legenda lui Artur, are legături directe cu mitologia. Inbiografia poetică a lui Tristan (Drystan) găsim multe elemente comune cu acelea ale lui Borvo (un fel de Apolo celtic). Tristan pare a fi fost pentrucelţi un erou deosebit. Dintr-o serie de detalii ale legendei ne dăm seama că, prin Tristan, vechii celţi (poate chiar cu multe secole inaintea ereinoastre) intruchipau forţa şi mintea omenească atotbiruitoare in mijlocul naturii sălbatice şi adeseori primejdioase. Tristan ştie să vieţuiască inadincul pădurii, găsindu-şi in ea un adăpost sigur, hrană şi imbrăcămintea necesară, asemeni primilor celţi. Ştie să navigheze, şi cutreieră măriledin sudul Britaniei, in Irlanda, in Galia (Franţa) şi in Armoricum (peninsula bretonă), indicind astfel strinsele legături care au existat intre acesteţinuturi locuite odinioară de celţi. Arma lui preferată este arcul, instrumentul muzical cel mai ales, harpa, in fiinţa lui sint contopiţi un Heracle şi unOrfeu celtic. El este un luptător fără prihană, in slujba celor slabi, şi totodată un mare artist, care cultivă frumosul şi compune versuri, rostite apoicu acompaniament de harpă.
 
Cavalerul ingenunche şi ii rosti vestea cea rea.Morgan, invins şi umilit, il atrăsese intr-o cursă pe regele din Loonois, şi prin trădare-lucisese.Mormintul regelui Rivalen se-afla acum pe coasta mării, in scobitura unei stinci, deasupracăreia erau o cască şi o sabie.Regina, fără nici o vorbă, se-ntoarse in odaia ei. Ochii secaţi nu-i lăcrămau. Doar buzele iierau albe, şi dinţii-i clănţăneau uşor.In dimineaţa ce urmă, regina născu un băiat cu părul cum e spicul copt. Il sărută, şi-şidete duhul.Jalea domnea in tot castelul.Consiliul cavalerilor se intruni numaidecit şi il alese pe Rohalt ca să conducă Loonois-ulpină ce fiul lui Rivalen va putea să primească tronul.Şi fiindcă pruncul n-avea nume, şi trebuia să i-l aleagă, Rohalt rosti in acest fel:— Alt nume nu-i mai nimerit pentru feciorul lui Rivalen, venit pe lume intr-o vreme cindsuferinţa ne-nconjoară, decit Tristan — fiul tristeţii.— Morgan şi cavalerii săi, dacă vor şti că a rămas din spiţa regelui un prunc, vor incercasă ni-l ucidă, mai spuseră alţi cavaleri. Tristan va trebui ascuns.— Nu vor afla, zise Rohalt. Despre Tristan vom spune toţi că-i al meu şi-al soţiei mele. Văinvoiţi?Ne invoim!Juraţi deci că vom păstra taina!Jurăm! au glăsuit baronii.Tristan a rămas pentru toţi fiul baronului Rohalt.Şapte ani au trecut apoi. Şapte ani grei, fiindcă Morgan era acum stăpinul ţării. La şapteani, cum se cuvine, Tristan a fost incredinţat unui bărbat, ca să-l invăţe să minuiască armele.Bărbatul era Gorvenal, fostul scutier al lui Rivalen. Şi Gorvenal la invăţat, plin de răbdare,cite toate, pe lingă arta de-a lupta.Tristan domesticea şi fiare. Imita graiul păsărilor. Era un cintăreţ la harpă neintrecut inLoonois. Ştia să compună şi versuri.Avea doar cincisprezece ani, insă părea de optsprezece. Era voinic şi cind trecea călare-ntre ceilalţi scutieri, mulţi il asemuiau cu Borvo, zeul poeziei şi cintării la celţii de odinioară. Iar tinerele baronese se prăpădeau de dorul lui, şi-şi fluturau batistele, şi incercau in fel şi chip să-lfure cu privirile.El răminea nepăsător. Le răspundea curtenitor, dar rece ca un sloi de gheaţă.— Fiul baronului Rohalt, işi şopteau nobilele doamne, nu ştie ce e dragostea. Estefrumos, la fel ca Borvo, dar inimă n-are de loc. E ingheţat ca tatăl său, ce nu cunoaşte altcevadecit calul şi luptele.Insă baronul se mindrea şi se uita cu bucurie cum fiul regelui Rivalen se făcuse, priningrijirea lui Gorvenal, un tinăr vrednic, puternic, indrăzneţ, serios, ai cărui ochi nu se lăsau furaţide fiecare doamnă ce ii zimbea de la balcon.„Va fi un rege drept şi bun, işi spunea-n taină, deseori. Tristan ne va scăpa ţinutul deregele Morgan cel Rău”.Numai că toate visurile, toate speranţele — pe care şi le făcuseră Rohalt şi prietenii lui decredinţă, că fiul regelui Rivalen o să domnească-n Loonois, spre spaima trădătorilor — s-aurisipit, aşa cum zboară petalele de trandafir, cind se porneşte vintul rece.Tristan sta intr-o zi pe ţărm.Cinta un lais compus atunci, visind cu ochii-n depărtări.Iar glasul lui umplea văzduhul. Delfinii se săltau din apă şi pescăruşii se lăsau, din zbor,alăturea de el, ca să-i asculte cintecul.Dar, spre nefericirea lui, nişte piraţi din miazănoapte se coboriseră pe ţărm, in timpulnopţii, şi pindeau din dosul unor stinci inalte.Văzind că pină şi delfinii stau să-i asculte cintecele, piraţii s-au mirat nespus.— Vom lua pe un astfel de tinăr comori intregi, dacă-l vom vinde, şi-au spus piraţii intreei...

Activity (43)

You've already reviewed this. Edit your review.
Amii Peqe liked this
Stefan Diaconu liked this
Stefan Diaconu liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Shelly Romero liked this
Dumitru Ichim liked this
Dumitru Ichim liked this
Dumitru Ichim liked this
Haos Ba liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->