Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
8Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cultura plante medicinale

cultura plante medicinale

Ratings: (0)|Views: 721|Likes:
Published by corinanelutu

More info:

Published by: corinanelutu on Jan 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

08/04/2013

pdf

text

original

 
Musetelul
Musetelul este o specie anuala, erbacee.Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in stratul superficialal solului. Tulpina este erecta, rotunda glabra sau fin pubescenta si foarte ramificata,inalta de 30-50 cm la populatiile locale si 50-75 cm la soiurile ameliorate poliploide.Frunzele sunt sesile, inserate altern, leifidat compuse, leisan tri-penat sectate, glalere,frunzele de la baza tulpinii fiind mai lungi de 12-18 cm. Frunzele sunt dispuse altern, dela subsoara lor dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul.Florile reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale cu diametrul de1,5-2 cm situate pe un peduncul lung de 5-10 cm. Florile marginale sunt de culoare alba,iar cele interne sunt galben-aurii.Capitulul este compus din 12-18 flori ligulate, de culoare alba, lungi de 5-9 mm, culatimea de 3-4 mm, prevazute cu nervuri longitudinale si cu 3-4 zimti.Receptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o forma plata lainceputul infloririi, devine apoi semisferic iar spre sfarsitul perioadei de inflorire devineconic, fiind conic in interior.Infloreste din luna mai pana in iulie.Fructul este o achena mica putin arcuita, de culoare argintie, lunga de 1-2 mm. O planta poate sa produca aproximativ 45000 fructe.
I . 2 . Raspandire
Musetelul este o specie spontana, raspandita in intreaga Europa mai ales in zona centralasi meridionala, in Asia Centrala si zona sudica a Siberiei, in Asia Mica, in America de Nord si in Australia.In cultura s-a extins intr-o serie de tari ca Germania, Ungaria, Iugoslavia, Rusia, Bulgaria,etc.La noi in tara musetelul creste in toate zonele tarii fiind o specie cu o mare plasticitateecologica.
 
Cele mai favorabile conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in Campia Timisului.De asemenea poate fi cultivat cu bune rezultate in sudul si estul tarii, in CampiaBurzanului, Campia Baraganului, Campia Moldovei.
I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Factorii de mediu diferiti de la unul la altul influenteaza habitusul plantei si continutul in principii active. In climat continental continutul in ulei volatil si cel in azulene este mairedus.Temperatura - musetelul este o specie iubitoare de caldura. Semintele rasar mai bine latemperaturi ridicate, in conditii de laborator la 2810 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu
Menta
Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o planta anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena.Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, careajung in profunzime pana la 40-60 cm.Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste panala 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de subnivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoareramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stoloniisubteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anulurmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor.Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinilesi ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurilestolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpininetaiate, se formeaza o a doua recolta (otava).Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioarasunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis sisunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara.Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea estecompusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violetadeschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 siun ovar superior cu stigmat bifurcat.
 
Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie.Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm sicolorate in verde cu nuante antocianice.Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita.Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.Corola este colorata in roz-violaceu.
I . 2. Raspandire
In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multeunitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare maiaccentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.
I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor informarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita secaracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei semanifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal,raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polennormal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid posibilitatinelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialuluiinitial de menta.Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene secaracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aerieneanuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada devegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltatidezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care adeterminat aparitia unei false pareridupa care menta este considerata planta perena.Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii,stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permisca menta sa fie de fapt planta anuala.

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
nic1238 liked this
Peter_Petre_6712 liked this
stefanm31 liked this
andreimitrache liked this
dragomir claudia liked this
IDEHALL liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->