Tema 6. Operatiunile creditare ale bancilor 1. Creditul(esenta functia si 3. Principiile de creditare ale bancii principiile comerciale.

Procesul de creditare 2. Creditul bancar, esenta si bancar. specificatia 1. CREDITUL reprezinta totalitatea relatiilor ce apar intre 2 persoane referitor la o valoare acordata ca imprumut in relatiile de creditare sint implicate 2 parti : imprumutantul de credit si creditorul,banca poate fi doar imprumutant creditorului.A 2 diferenta consta in aceea ca aparitia bancilor e sica rezultat a dezvoltarii creditului,ele apar dupa aparitia banilor pe cind creditul a existat si su balte forme pina la aparitia acestora.A3 diferenta e ca creditul poate fi oferit atit in forma baneasca precum si in forma marfara,bancile in activitatea lor lucreaza doar cu resurse financiare. Creditul este o categorie economica sie rte un elemnet de baza al relatiilor marfar banesti. Aparitia creditului este legat de sfer ce cisrulatie si de schimb unde, propiretarii de marfuri sunt ca agenti ai schimbului. Relatiile creditare din economie se bazeaza pe o anumita metodologie un element al cartuia sunt principiile de creditare. Princiipiile date sunt universale regasinduse in orcie relatie de creditare in care legislatia, aplicinduse in orice organizatie, indiferenta de tipul de creditare acordat. Priciipiile date au aparut in mod stihiinic incepind cu primele etape de dez a creditelor. Principiile. 1. Rambursarea creditelor- exprima necesitatea practica a rambursarii ; valorile luate cu imprumut dupa expirarea perioadei de utilizare a acestuia. Aplicarea practica in cazul unui imprumut se realizeaza prin transferarea mij banesti in contul intreprinderii de creditare. Respecatrea principiului asigura inoirea resurselor creditare, ce ofera posibilitatea acordarii noilor credite. Ca exceptie de principoul dat sunt imprumuturile economice planificate si care au mai mult caracter de subsidii si nu de imprumut. 2. Fenomienul de acordare a creditului- pe linga necesitatea rambursarii creditului, rambursat la data stabilirii anterioare care de regula se stabileste in documentul de creditare. Nerespecatrea termenului de rambursare poate servi ca temei pt creditor, aplicarea penalitatilor sau sanctionarea pe cale juridica. Ca exceptie de la principiul dat poate servi imprumuturile fara termen de rambursaresfr. Sec XIX inc sec XX sectoarele agrare al SUA, in cazul imprumuturilor date, intre creditro si imprumutant exista o intelegerea, conform careia rambursarea credittelor se va face pe oarcursul unei perioade stabilite de timo din mimentul acizarii de catre creditor. Fiind partial respectat principiul dat. Dezavantajum major al acestor imprumuturi consta in dificultati ale planificarii a fluxurilor financiare. 3. Costul creditului, dobinda. Exprima necesitatea nu doar a rambursarii la timp a intregii sume ca si necesitatea de achitare tuturor platilor aferente a creditului sau plata pt dreptul de utilizarea a valorii. Din punctd e vedere economic , esenta platilor se refera la distribuirea venitului suplimenatr , obtinerea de ctare imprumutant in urma utilizarii res fin ale creditului. Din punct de vedere practit, realizarea princip[iului dat are loc la etapa stabilirii marimii dobinzii care indeplineste urmatoarele functii : a. Redistribuirea a unei aprti din profitul a persoanelor juridice si a veniturilorpersaonelor fizice. b. Reglarea producerii si circulatiei prin intermediul distributie cap de imprumut la div nivele ( industraile, intercomunale, internationale) c. In peroada de criza serveste ca instrument antiinflationist de protejare a economiilor clientilor bancii. Rata dobinzii se calculeaza ca raportul dintre sum venitul anual obtinut in rez utilizarii capitalului de imprumut raportat la suma creditului d. =D/cred*100%, unde d-rata dobimnzii, D-ven de la ut cap de impr

In acest caz dobinda reprezinta pretul creditului. Respectare principiului dat impune agentii economicisa lucreze mai eficient si mai productiv. Mecanismul de stabilire a pretului la resursele creditare difera major de mecanismul traditional de formare a pretului, deoarece la baza se afla cerera si oferta si se ia in consideratie factorii : I. Ciclitatea dezvoltarii economice.(deobicei in perioada descresterii economicerata dobinzii creste si invers) II. Ritmurile procesului inflationist, care in practica trebuie sa fie mai mici decit ritmurile de modificare a ratei docinzii III. In dependenta de eficienta reglarii creditare de stat care se realizeaza prin intermediul ratei de refinantare a bancii centrale in procesul de crediatre a bancilor. IV. Situatia pe piata intrenationala de res creditare (scumpirea creditelor intr-o anumita tara va avea ca rezultata intoarcerea cap strain V. Dinamica economiilor personale fizice si juridice daca economiice scad, rata dobinzii va creste. VI. Dinamica producerii si circulatia monetara care determina necesitatea in resurse financiare VII. Sezonietatea producerii VIII. Raportul dintre marimea creditului acordat de catre stat si datoria sa interna 4. Asigurarea creditului- reflecat necesitatea protejarii intereselor patrmoniale ale creditorului in cazul nerambursarii creditului, neachitarea acestuia sau nerespectarea conditiilor de creditare, se manifesta prin gajuri. 5. Caracterul binedeterminat al creditului reprezinta necesitatea utilizarii res pt scopuri binedifinite stipulate un doc de creditare. Se realizeaza prin mentionarea scopurilor acordarii creditului, nerespecatrea crora poate duce la intreruperea platilor de credit sau aplicarea diverselor sanctiuni 6. Caracterul diferential al creditului exprima necesitatea tratarii diferentiate a diverselor categorii de potentiali imprumutanti. Se realizeaza prin sanctionarea de banca a potentialilor imprumutanti in dependenta de interese si in dependenta de politica statului diverselor ramuri de activitate. Functiile creditului I. Redistributia. In conditia economiei de piata, piata capitalelor de imprumut serveste ca mecanizm prin intermediul caruia are loc acumularea mij financiare temporar disponibile din unele domenii de activitate si indreptarea acestuia spre alte domenii care de regula sunt mai profitabile reesind din nivelul diferit de dezvoltare a diferitor regiuni sau ramuri, cit si revin rolul de reglare la nivelul macrieconomiei, ceea ce asigura satisfacerea necesitatiii in resursele financiare a ramurilor care se dezvolta cel mai rapid. Realizind insa functia data indirect duce la formarea diverselor paturi ale societatii, aducind la imbogatirea unor si insaracirea altora. Pt a regla so a inlatura desproportiilor survenite statul se implica in reglarea pietii creditare prin intermediul instrumentelor indirecte. (stimularea creditoriilor anumitor ramuri sau regiuni) indreptarea res fin in aceasta II. Economia cheltuielel de circulatie.- odata reese din esenta economica a creditului, sursa a caruia sunt res financiare temporare disponibile care se elibereaza in procesul circulatiei capitalului industrial si comercial. Diferenta despre perioada de eliberare a marfii si perioada achitarii acesteia poate duce la crearea unei dificitati temporare a res fin. Dificitul respectiv se acopera din contul res fin obtinute din credit a creditului pt acoperorea dificitului temporar. Utilizarea acestuia permite intreprinderilor de a nu intrerupe procesele productivitatii, contribuie la accelerarea de rotatie a capitalului si respectiv la economia res fin.

III. Accelerarea procesului de concentrare a capitalului- necesitatea in concentrarea capitalului reese din caracteristicile unei economii stabile. Asigurarea cresterii economice si stabilitatii se face prin intermediul investitiilor : investitiile presupun implicari mari de capital pe a efectuainvestitii, intreprinderile pot recurge la res proprii sau lor credite contribuie la concentrarea mai rapida a capitalului IV. Deservirea circulatiei de marfuri. Indeplinind functia data creditorul contribuie la accelerarea nu daor a curculatie marfare ci si a celeo banesti, scotind partial din circulatia asa instrumente ca : cecul, cambiile si altele ce asigura imlocuirea platilor ca lichiditati, cu plati prin virament, ceea ce simplifica si acceslereaza mecanizmul realizarii operatiunilor economice pe piata interna si externa. V. Accelerarea progresului tehnico-stiintific- unui sint factorii de crestere a economiei il reprezinta si aplicarea metodelor de tehnologii noi in ramurile care apar ca rezultat a progresului tehnico-stiintific. Procesul dat necesita resurse financiare consederabilecare partial sunt acoperite din contul res creditare, astfel contribuind la accelerarea progresului tehnico stiintific. Clasificarea creditelor se face in baza citorva criterii mai importante fiind categoria creditorului sau imprumutantului : Creditul ComerciaCreditul comercial este acel credit acordat ntre productori i comerciani prin vnzarea mrfurilor, nschimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comer). De asemenea reprezint o amnare la plat,acordat de un furnizor de mrfuri sau de servicii, clientului su . Fiind un mprumut civil, creditul comercial se deosebete fundamental de creditul bancar prin aceea, c n timp ce banca mprumut banii depuntorilor sau fonduri ale altor bnci, mprumuttorul (creditorul) civil mprumut banii si. Creditul comercial acordat ntre firme reprezint o modalitate practic, apreciat diferit prin prisma intereselor proprii, de ctre firma care-l acord i de ctre firma beneficiar . Contiente c orice relaxare a activitii ofer concurenei avantaje greu de recuperat ulterior, firmele urmresc s-i conso-lideze poziia pe pia. n acest scop, pe lng mbuntirea calitii utilitilor oferite i a preurilor practicate, competiia se d i pe trmul facilitilor acordate clienilor. Creditul comercial se caracterizeaz prin urmtoarele: a) reprezinta creditul pe care i-l acord ageni economici la vanzarea mrfii sub forma amanrii plilor b) avantajul acestei forme de credit const n faptul c ntreprinztorii ii pot desface producia fr s atepte momentul n care cumprtorii vor deine banii. c) creditul comercial prezint unele limite, n sensul c orice ntreprinzator va putea vinde marf pe credit n msura n care acesta deine rezerve de capital care s i permit continuarea activitti. De asemenea, creditul comercial este limitat n funcie de regularitatea ncasrii contravalorii mrfurilor; d) o limit a creditului comercial deriv din destinaia mrfurilor vandute prin acest tip de credit, respectiv cei doi participani la raportul de credit trebuie s aparin aceluiai sector de activitate. Creditul comercial se manifest sub doua forme: . Creditul cumprator: se manifest sub forma pltlor n avans; aceste credite apar ca o prefinanare de ctre beneficiarii produselor pe care intentioneaz s le achizitioneze; sunt frecvente n ramuri precum: agricultur si construciile de locuine. Creditul vanztor: are ca obiect vanzarea mrfurilor cu plat amanat Factorii care converg la sporirea dimensiunilor creditului comercial decurg din cele trei componente care actioneaz n acest domeniu, respectiv cea tradiional, comercial i financiar.

Creditul comercial antreneaz emisiunea de titluri specifice acestui credit (cambii, bilete de ordin) ca titluri de crean, care prezint avantajul scontrii la banci. CREDITUL DE STAT---caracteristica lui de baza e participarea obligatorie a statului care poate fi atit ceditor cit si debitor.Ca organ de stat poate servi orice institutie ce actioneaza in numele lui.In calitate de creditor statul efectueaza prin intermediul bancii centrale creditarea : --a anumitor ramuri/regiuni care au necesitatea in resurse financiare si posibilitatile bugetare ale carora au fost dj folosite iar imprumuturile de la bancile comerciale nu pot fi atrase din cauza caracterul conjunctuarului. --bancile comerciale,in procesul de vinzare a resurselor creditate pe piata interbancara,ca imprumutant statul e in procesul de plasare a hirtiilor de valoare de stat emise in scopul acoperirii deficitului bugetar/datoriei publice.De regula,statul e imprumutant de resurse financiare si e utilizat pt reglarea masei monetare aflate in circulatie. --creditul international CREDITUL INTERNATIONAL---e examjnat ca totalitatea relatiilor de creditare care se realizeaza la nivel international,una din parti fiind institutiile financiar creditare internationale,guvernele tarilor respective precum si persoane juridice,inclusiv institutiile de creditare in cazul in care ca parti ale creditului sint statul,institutiile financiar-creditare internationale,creditul se realizeaza sub forma baneasca. CREDITUL CAMATAR---o forma specifica a credituluii in lit.vestica e privit ca o forma arhaica a creditului insa in conditiile economice in tranzitie se intilneste ft des,reprezentind totalitatea relatiilor de creditare in rezultatul carora are loc acordarea cu imprumut a resurselor financiare cu dobinzi ft mari iar in cazul nerambursarii metodele de rambursare sint ilegale.El e acordat de catre persoane neautorizate,in conditiile unei economiii de piata sistemul bancar tre sa fie receptiv la necesitatile populatiei ceea ce duce la disoaritia acestei forme de credit. 2. CREDITUL BANCAR---una din cele mai raspindite forme de creditare in economie,obiect al caror consta in transmiterea resurselor financiare ca imprumut.EL ARE URMATOARELE CARACTERISTICI : --in calitate de subiecti ale relatiilor de creditare estebanca ;ca imprumutantpersoana juridica. --in comparatie cu alte forme de credit ca obiect al tranzactiei servesc doar resursele financiare --presupuna aplicarea stricta a principiului de rammbursabilitate si achitarea platii pt resursele financiare. --tre sa fie asigurat,in calitate de asigurare pot servi diverse instrumente ca gajul,polite de asigurare,garantii bancare ce nu contravin legislatiei in vigoare. --obligator are o destinatie/scopul acordarii e predefinit --contractul de creditare referitor la creditul bancar e incheiat obligatoriu in forma scrisa si doar in acest caz are putere legala. --in corespundere cu legislatia in vigoare utilizarea creditelor se face prin intermediul documentelor de plata sub forma transfer prin virament. CLASIFICAREA CREDITELOR IN BAZA URMATOARELOR CRITERII : 1.termenul de acordare: -credit bancar pe termen scurt-acordate pt acoperirea deficitului temporar de resurse financiare. -credit bamcar pe termen mediu-pe un termen de 1 an/pin la 3 ani in unele state ;se utilizeaza in scopuri de producere/pt comercializarea marfii. -credit bancar pe termen lung-de la 1 an in sus ;se utilizeaza in scopuri investitionale din contul lor asigurinduse reinoirea mijloacelor fixe la intreprindere.

2.In dependenta de mecanismul de achitare a dobinzii bancare se clasifica in credite ale caror dobinda se achita in momentulstingerii datoriei de baza,este o forma traditionala aplicata imprumuturilor pe termen scurt fiind si cel mai simplu mecanism de calcul. 3.Imprumuturi,dobinda lacare este achitata in sume egale proportionale pe parcursul intregii perioade de achitare a creditului,se aplica pe creditele pe termen mediu si lung,si are caracter diferentiat de la o operatiune creditara la alta. 4.Credite la care dobinda se achita I momentul acordarii creditelor.Este o forma netraditionalacare de regula se aplica in economii cu inflatie galopanta 5.In dependenta de existenta a asigurarii: -creditele se clasifica in credite fara de asigurare(de incredere),unicul instrument de garantare a creditelor date il reprezinta contractul de creditare,asa tipuri de credite sunt utilizate in proportii mici si clientilor fideli ai bancii -CREDITELE GARANTATE-in calitate de garantie pot servi bunuri imobiliare garantii ale persoanelor terte,polite de asigurari sauorice bun pe care banca il poate considera ca garantie.Garantia serveste pu acoperirea cheltuielilor pe care le poate inregistra banca,in cazul nerespectarii de catre imprumutant a conditiilor contractului de creditare.DE aceea de regula evaluarea garantiei se face la un nivel mai min dechit valoarea de piata a acestea. 6.IN DEPENDENTA DE SCOPUL CREDITULUI,se impart in: -credite cu CARACTER GENERAL,se utilizeaza pu satisfacerea necesitatilor in resurse financiare si se aplica pu imprumuturile pe termen scurt,ca pondere sunt mici(rar se utilizeaza),dce reduce posibilitatea controlului din partea bancii. -CREDITELE ACORDATE PU UN ANUMIT SCOP(SCOP DETERMINAT)-presupune necesitatea utilizarii resurselor financiare in corespundere cu scopurile mentionate in contractul de creditare,nerespectarea carora duce la aplicareapenalitatilor. 7.CATEGORIA POTENTIALILOR IMPRUMUTANTI-se impart in : -CREDITE AGRARE- credite acordate sectorului agrarce a dus la aparitia bancilor specializate bancilor agrare.Caracteristica de baza a imprumutantilor dati consta in necesittatea sezoniera de resurse financiare. -IMPRUMUTURILE COMERCIALE-sunt imprumuturile acordate agentilo economici ce activeaza in sectorul de comercializare amarfurilor si acordare a serviciilor.Caracteristica acestora de regula sunt credtie pe termen scurt si satisfac necesitatile in resursele financiare in marimea in care nu sunt acoperite de creditele comerciale -IMPRUMUTURI ACORDAT INTERMEDIARILOR PIETII BURSIERE-sunt acordate brocherilor,dilerilor sau maklerii pietii bursiere.Caracteristica de baza orienarea spre deservirea operatiunilor speculative. -CREDITE IPOTECARE ACORDATE PROPRIETARILOR DE IMOBIL-ele se corda si de banci in general precul si de cele specializate.Caracteristica de baza este scopul cordarii creditului si anume achizitia imobilului deja existent(teren,cladire). -CREDITELE INTERBANCARE-sunt creditele care se acorda pe piata interbancara,subiecti ai tranzactiilor sunt bancile,iar rata dobinzii care se stabileste pe piata datainfluenteaza in mod decesiv rata dobinzii la credtilele acordate ulterior. MODALITATEA DE ACORDARE A CREDITLUI: -CREDITELE ACORDATE INTR-O SINGURA TRANSA-sunt creditele ale caror suma de bani este transferata intr-un cont special in baza caruia se efectueaza tranzactiile ulterioare, -CREDITE ACORDATE IN CITEVA TRANSE(LINIE CREDITARA)-care presupune ca acordrea transelor urmatoare se face dupa ce imprumutantul va indeplini anumite conditii(desine statator linia creditara,kum are lok clasificarea ei) 3. POLITICA CREDITARA A BANCII reprezinta strategia si tactica bancii in domeniul operatiunilor creditare.Ea va fi diferita de la o banca la alta luind in consideratie factorii de mediu in care activeaza(situatia politica,economici sociali,geografici,tehnologici demografici)

STRATEGIA POLITICII CREDITARE include prioritatile,principiile si scopurile de baza a bancii pe poiata creditara.Tactica reprezinta instrumentarul utilizat pt atingerea scopurilor puse in fata bancii. Politica creditara va fi diferit de la o banca laalta in fependenta de scopurile pe cre le are in acest domeniu. Formarea politicii creditare a bncii include : - determinarea strategiei care este acordat de regula de consiliu de derectori , sau consiliul bncii, - elaborarea ghidurilor detailatebreferitor la efectuarea operaiunilor creditare care trebuie a asigure realizarea directiilor strategice de activitate a Bancilor ntrunit anumit domeniu. Docrespectiv este pregtit de ctre un departament specializat in funciile cruia intra si urmrirea respectarii indeplinirii acestora. Este un doc confidenialitate fiind adus la cunotin doar persoanelor nemijlocit implicate in procesul de creditare - un alt doc sunt regulile de efectuate a operaiunilor creditare care descrie in detaliu lucrul fiecarii persoane implicate in procesul de creditare. acesta comune regulile generale referitor la efectuarea operaiunilor la paketul de doc ce trbeuie prezentat , modalitate de examinare a doc si metodologia de luare a deciziei in cazul acordrii creditelor. De asemenea se prevd mod de urmrire a creditului acordat si mod de rambursare a acestora, tot aici se mentioneaza si mod de solutionare a litigiilor ce apar ntre mprumutant si creditor. Doc dat este adus la cunotin personalului ce activeaz in domeniul de acordare a ceditelor. Procesul de creditare reprezint metodele si modalitatile de realizare a operaiunilor creditare cae sunt amplasate intro anumit succesiune si sunt acceptate de ctre banca. Procesul de creditare se bazeaz pe urmtoarele principii: 1 principiul relatiilor cu clienii - presupune stabilirea de ctre banca a peferintelor sale pentru tranzacii unice sau de durata. De regula bancile care ai viziuni pe termen lung vor tinde sa stabileasc relaii de durata cu clienii si care usureaza solitionarea problemelor ce apar pe parcurs. O astfelbde tratare presupune si asigurarea unor deserviri de calitate cunoaterea si satisfacerea cerintelor acestora precum si dezvoltarea desrvirii complexe a clienilor. 2 prioritatile de care se conduce banca in procesul de creditare ele se pot referi la tipurile creditelor acordate, categoria de clienii cu care se lukreaza, formele de aaigurare si hatantare a creitelor 3 sistemul valorilor morale de cre trebuie sa se conduc orice participant al operaiunilor de creditare cum ar fi : onestitatea sinceritatea Procesul de creditare este o procedura complexa in cadrul creia pot fi evidentiate urmtoarele etape: Etapa 1. planificarea care consta in anilaza situaiei macroeconomice a rii in general, situaiei in regiunile de unde provin principalii clineti , analiza ramurilor de activitate a clinetilor ( dinamica de dezvoltare a acestora) testarea personalului de creditare pentru a determina gradul de pregtire a acestora pentru efectuarea operaiunilor creditare precum si pentru lukrul cu diverse categorii de clieni, . msurile enumerate anterior sunt efectuate de ctre departamentele analogice ale Bancilor si de ctre departamentul de Mk fr implicarea majora a personalului creditare. In rezultatul analizelor efectuate banca va elabora Memorandumul politicii creditare de regula pt o perioada de un an in care vor fi indicate: - directiile de baza de activitate a departamentului de creditare pt perioada urmtoare, date exacte referitor la activitatea de creditare ( normative si limite ) care ii asigura bncii nivelul necesar de rentabilitate si protejarea fata de riscurile creditare. la limite si normative se refer: a. Raportul dintre credite si depozite b. Raportul capital propriu active bancare c. Structura activelor d. Structura pasivelor e. Limitele de clientela f. Limitele geografice ( se aplica pt bancile cu o reea mare de filiale)

- stipularea cerintelor referitor la efectuarea operaiunilor de creditare: Paketul de documnete necesar pt accesarea unui credit Tipurile de garantie utilizate si evaluarea acestora Cerintele fata de nsoitirea documentar a creditelor alte elemente necesare pt desfasurrea normala a procesului de creditare. Elaborarea documentului dat ii permite bncii sa treac la desfurarea procesului de creditare propriu zis Etapa a 2. Primirea cererilor de creditare si acordarea creditelor. In corespundere cu cerintele doc mentionate anterior inspectorii creditari decurg la cerirele de creditare. Cererea de creditare va fi insotita de un Sir de documente cele mai des ntlnite fiind: Cererea de credit Copiilor documnetelor de constituire a ntreprinderii confirmate notarial Bilanturile contabile pt ultima perioada de raportare confirmate de inspectoratul fiscal Argumentarea tehnico- economic a proiectului ce va fi credtit Copiile contractelor incheeate cu furnizarii care confirma pt ce se ia creditul Exemplele de semnturi ale persoanelor autorizate de a efectua transferuriel de mijloace banesti precum si exemplu de stampila sau antentul stampilii In fependenta de creitul finantarii Bacu poate solicita si alte documente care si permite luare unor decizii corecte referitor la luare creditelor. In procesul de creditare bancar. Banca se conduce de principiile de crediter: rambursabilitatra si perioada de acordrae, caracterul duferentiatal creditelor, asigurarea creditului, si costul creditului sau plata pt resursele creditare( dobinda). In procesul de creditare bancar bancile efectuiaza: Analiza clienilor din punctul de vedere a solvabilitatii acestora ( se analizeaz gradul de participare cucapitalul propriu) Istoria creditara Capacitatea clinetului de asi onora obligatiunile gradul de ric pe care sil asuma banca mrimea creditului care poate fi acordat in condiiile existente si de conditiile de acordare a creditelor. In momentul analizei solvabilitatii clientuluii banca de asemenea va evolua cum acordarea unui credit va afecta si solvabilitatea bncii. In urma analizelor efectuate banca va lua decizia despre acordarea sau neacordarea creditului si va anuna decizia clientului sau. Dac decizia este una favorabil banca va negocia cu imprumutantul tipul creditului acordat, forma de acordare a creditului, perioada de acordare, mrimea dobinzii si modalitatea de achitarea a acesteea , garantia care va fi pus, scopul acordrii creditului care se vor regasi ulterior in contractul de creditare. Contractul de creditare reprezint documentul de baza care reglementeaz relaia dintre banca si mprumutant, apar interesele economice ale partilor, stabilete drepturile si obligatiunile acestora, precum si responsabilitatea material pentru nerespectarea clauzilor contractului. Incheerea contractului de creditare are loc in urmtoarele etape: 1. Formarea initiala a componentei contractului de ctre mprumutant (suma, perioda, tipul, asigugararea) 2. Examinarea de ctre banca a proiectului de contract si foemularea deciziei referitor la posibilitatea acordrii unui astfel de credit in general si cu respectarea condiiilor cerute in particular. La etapa respectiva, banca decide; 1.dac clientul este solvabil sau nu si dac operatiunea data coincide cu interesele bncii ; 2. dac banca este capabil de a a orda creditul in suma cerut reesind din resursele financiare de cae dispune sau dac le poate atrage din activitatea de depozitare din creditele interbancare sau de la banca naionala; 3. Corectarea condiiilor contractului astfel ca sa corespunda interesele ambelor pri are loc negocierea; 4. Semnarea contractului de creditare in momentul in care contractul obine putere juridic Componenta contractului de creditare :

- dispozitii generale - modaliti de solutionare a litigiilor sau - dreptului si obligatiunile imprumutantului conflictelor - drepturile si obligatiunile bncii - perioada pt care este incheeate contractul - responsabilitate partilor - adresele juridice ale partilor Contractul de creditara reflecta toate principiile de creditare . - perioada de acordare - asigurarea creditului - rambursabilitatea creditului - scopul acordrii - plata creditului - diferentialitatea Dup inkeerea si semnarea contractului are loc acordarea creditului care consta in transferul mijloacelor banesti din contul bncii in conturi speciale din care se vor efectua toate platile ulterioare. Pe creditele bancare nu se admite acordarea creditului sub forma de likiditati toate platile fiind argumentate prin documente de plata Etapa a 3. Utilizarea ceditelor. Utilizarea mijloacelor financiare dincontul creditului se face doar sub forma de viramemt in baza documentelor de plata prezentate. Nwcesitatea reesa din faptul monitorizarii de ctre banca a utilizarii resurselor financiare. Pe parcursul etapeivdate banca efectuiaza minitoringul creditare. Scopul de baza al acestuia ete asigurarea intrarilor la la timp a platilor care includ suma de baza a creditului si platile procentuale ( dobinda ). In cazul nerespectarii condiiilor contractului de creditare banca poate aplica sanciuni imprumutantului ca - stoparea efectuarii platilor - mrirea dobinzii - aplicarea penalitatilor In cazul in care mprumutantul nu respecta condiiile contractlui de creditare inspectorul creditare va lua urmtoarele msuri: 1. l va telefonato ca 2. Ii va expedia o scrisoare dicumentelor in istanta de business respecta de preintimpinare judecat obligatiunile 3. Indreptarea In paralel cu cele enumerate banca evaluiaza periodic portofoliul de credite pe care l are precum si problemele care au aprut pe parcursul acordarii creditelor. Etapa a 4. Rambursarea creditului. Rambursarea creditului nseamn intrarea de mij banesti care au fost acordate ca credit si akitatea tuturor platilor aferente creditului dat ( dobinda , comesioane,) ca rezultat banca i aaugura reinoirea resurselor financiare iar agentul economic Beneficiaz de o istorie creditara pozitiv care ii va facilita obinerea unui nou credit.