Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
geografie sb 2

geografie sb 2

Ratings: (0)|Views: 7|Likes:
Published by Andreea Lupu

More info:

Published by: Andreea Lupu on Jan 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2013

pdf

text

original

 
Rezolvari variante 2008 GeografieSubiectul IIVar1A. 1. A - Carpatii Curburii; F-Pod.Barladului 2.7—Mures 10—Siret.B. 1 —C;2—B;3—5.C. ld; 2d; 3b; 4c; 5d.D. — Grupa Parang are altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) decât M-tii Apuseni(1849 m in Vf. Bihor). Grupa Parâng s-a format prin Incretire, in timp ce M-tii Apuseni s-au formatsi prin vulcanism. In grupa Parãng este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in M-tii Apuseni.E. scãderea sporului natural; cresterea valorilor emigrarii.(Var2)A. 1. B — Muntii Apuseni: D — Pod. Getic; 2. 1 — Timioara; 6BrasovB. 1 — H; 2 - 4; 3 - EC. I d; 2 a; 3 b; 4 b; 5 b.D. — Grupa nordicä a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei)decât M-ii Banatului (1446 m In Vf Semenic). Grupa nordicã a Carpatilor Orientali este formatadin trei siruri paralele, orientate NV-SE, dispunere ce nu se intãlneste in M-ii Banatului. In grupanordicä a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar. acesta lipsind in M-ii Banatului.E. altitudini mari; masivitate mare; conditii climatice mai aspre; influenete oceanice (atlantice)aducãtoare de precipitatii bogate, scad de Ia vest la est; lantul carpatic blocheazã patrundereamaselor de aer oceanice in estul tãrii.(Var3)A. 1. A - Grupa Muntilor Banat; H-Grupa Centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-transilvani) . 9. — Arges 8 —Somesul Mare.B. 1.— 11; 2.— 12; 3.—B.C. I —d;2—d; 3 —c;4—a; 5.—a.D. — asemãnãri: In ambele grupe muntii s-au format prin cutarea scoartei terestre In timpulorogenezei alpine; in ambele grupe muntii sunt alcätuiti din sisturi cristaline; In ambele grupe segasesc forme de relief glaciar; deosebirea: in grupa Fagaras altitudinea maxima este de 2544 m,iar in grupa Retezat-Godeanu altitudinea maxima este mai mica 2509 m (vf. Peleaga); in grupaRetezat-Godeanu sunt forme de relief carstic (In muntii din partea sudicã) care nu sunt specificegrupei Fagaras.E. I. In zona montana sunt mai multe hidrocentrale deoarece debitul râurilor este mai ridicat, iar pantele sunt mari decãt Ia câmpie, favorizând valorificarea hidroenergetica a fortei apelor. 2.Extinderea teritoniulul in latitudine, pe aproximativ 5°, a determinat diferenta de temperaturA depeste 2°C intre sudul si nordul tarii.(Var4)A. 1. A — Carpatii Maramureusului si Bucovinei; D — Podisul Getic. 2. 3 — Suceava; 4 —Giurgiu.B. I. G; 2. D; 3. 6.C. 1. d; 2. c;3. d;4. a; 5. a.D. 2 deosebiri: a) Carpatii MaramureuIui si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) au oaltitudine mai redusã fa de Grupa Retezat-Godeanu. b) Carpatii Maramuresului si Bucovinei(Grupa nordica a Carpatilor Orientali) sunt mai fragmentati, iar Grupa Retezat-Godeanu are omasivitate mai mare; o asemãnare: ambele grupe s-au format prin incretirea stratelor scoartei Inorogeneza alpinä.E. In Podisul Bãrladului se produc alunecãri de teren din cauza reliefului accidentat (versanti decuestã) si a existentei stratului de argila in alcãtuirea petrograficã a podisului.
 
(Var5)A. 1. D Podisul Getic; G - Campia Baraganului 2.4—SatuMare:6—Craiova.B. 1. F; 2. H; 3. G.C. 1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.D. 2 deosebiri: a) Carpatii Moldo-Transilvani au altitudine mai redusã decãt Grupa Retezat-Godeanu. b) In Carpatii Moldo-Transilvani existã relief vulcanic, iar in Grupa Retezat-Godeanuacesta lipseste. o asemãnare: ambele grupe montane s-au format prin incretirea scoartei terestreIn orogeneza alpiná.E. La formarea Deltei Dunãrii au contribuit urmãtorii factori: cantitatea mare de aluviunitransportata de Dunäre, panta redusa a fluviului si lipsa mareelor.(Var6)A. 1. D — Podisul Getic; G — Podisul Dobrogei; 2. 2 — Timisoara; 6— Arad.B. 1. A; 2. E; 3. D.C. Se acordä câte 2p pentru fiecare raspuns corect:1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d.D. 2 deosebiri: a) In Grupa Carpatilor Curburii existá depresiuni intramontane (Depr. Brasovului),pe cãnd in Muntii Apuseni existã depresiuni golf. b) In Grupa Carpatilor Curburii lipseste reliefulvulcanic, pe când In Muntii Apuseni acesta este frecvent. o asemãnare: ambele grupe aualtitudini reduse, sub 2000 m.E. Populatia României a scäzut dupa 1990 din urmãtoarele cauze: schimbãrile social-economicecare au generat schimbäri in politica demografica; reducerea nataIitãtii care a generat scãdereabilantului natural al populatiei.(Var7)A. 1. A — Podisul Bârladului; G — Subcarpatii Getici; 2. 5 — Moldova; 6 — Buzãu.B. 1. H; 2. B; 3. siderurgie.C. 1.c;2.a;3.d;4.c:5.a.D. 1. circulatia maselor de aer este dinspre sud-vest; 2. temperatura medie anuala este de 10-11°C; 3. precipitatiile medii anuale sunt peste 700 mm.E. - prin intermediul Dunärii se face legatura cu alte tãri europene dunãrene si legatura cu MareaNordului prin canalul Dunãre-Main-Rin; — valorificarea hidroenergetica a apelor Dunãrii.(Var8)A. 1. A — Câmpia Transilvaniei, D — Cámpia Banatului (Carnpia de Vest Ia sud de Mure); 2. l—Mures 5—Olt.B. 1.E;2.E;3.E.C. 1.d;2.b;3.c;4—a;5.d.D. - asemãnäri de relief: ambele unitãti de relief au altitudini asernãnãtoare de 500-600 m; —deosebiri de relief: Podiul Mehedinti s-a format prin cutare, iar PodisuI Moldovei prinsedirnentare; Podiul Mehedinti este alcãtuit din roci dure:sisturi cristaline si calcare pe cândPodisuI Moldovei este alcätuit din roci sedimentare reprezentate prin argile, marne, gresii,pietrisuri.E. Rornânia se evidentiazä In cadrul U.E.: prin pozitia sa geografica asigurând legatura dintretãrile Europei Occidentale si Centrale cu cele din Europa estica si sud-esticã precum si cu celedin Orientul Apropiat si Mijlociu; este un important factor de stabilitate regionala; dispune deresurse favorabile practicãrii agriculturii ecologice.(Var9)A. 1. A — Sectorul Central al Câmpiei Rornâne; G — Grupa Nordica a Carpatilor Orientali. 2. 4—
 
Focsani: 6— Piatra Neamt.8. 1. Jijia; 2. F; 3. Podisul Dobrogei de Sud.C. 1.— b — Bârlad: 2.—c — Rm. Vâlcea; 3.— d — H: 4. — c — Cámpia de Vest: 5.—b—deariditate.D. Deosebiri: in Podisul Moldovei bate crivãtul iar in Dealurile de Vest — vânturile de vest; inPodisul Moldovei se resimt influente scandinavo — baltice si de ariditate, iar in Dealurile de Vest— intluente oceanice. Asemanare: in ambele unitãti de relief este etajul climatic de deal.E. Factori favorizanti: dezvoltarea In imediata apropiere a unor activitãti econoice complementare(petrochimie in zona Midia, ind. chimicä Ia Nãvodari, activitãti econornice noi In Iungul canaluluiDunare — Marea Neagra: portul nou Constanta Sud - Agigea) si alte a facut ca orasul sa seextinda functional in teritoriu; utilizarea falezei, amenajarea unor spatii anterior nefolosite,construirea statiunii Mamaia (inclusã orasului) au permis acestuia o dezvoltare relativ armonioasa(Var10)A. I. A — Grupa Retezat: H — Podisul Bârlad; 2. 2 — Ploiesti; 4— Resita.B. 1. Incretire; 2. 11 (Prut); 3. Mehedinti.C. 1.d— 10; 2d—G; 3.b—8; 4.c—C; 5.d—6.D. D — Subcarpatii Moldovei; F — Cámpia Transilvaniei. Deosebiri: In Subcarpatii Moldoveiprecipitatiile sunt de 600 — 800 mm/an, iar in C. Transilvaniei precipitatiile sunt cuprinse Intre550 — 650 mm/an: In Subcarpatii Moldovei se resirnt influente de ariditate, iar in C. Transilvaniei— influente oceanice. Asemãnare: — etajul climatic de deal si podis.E. Argurnenre (douã din urmätoarele): exploatarea hidrocarburilor din platforma continentalã;transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale dezvoltarea asezãrilor omenestiincã din antichitate; dezvoltarea turismului.(Var11) (sectorul Dunarii)A. 1. A — Subcarpatii Getici; F — Muntii Poiana Ruscã; 2. 8 — Siret; 9 — Tárnava Mare.B. 1. 6; 2.. Subcarpatii Moldovei; 3. 10.C. 1.—d—5; 2.—b—D: 3.—a—1; 4.--b—3; 5.—c—C.D. C — Delta Dunarii; E - Campia Olteniei Deosebiri: in Delta Dunãrii existã grinduri, iar in C.Olteniei lipsesc; C. Olteniei este formata din terasele Dunãrii si ale Jiului, iar Delta Dunrii este ocámpie in formare. Asemäriäri: In ambele unitati de relief se Intálnesc dune de nisip.E. Argumente (douã din urmãtoarele): exploararea hidrocarburilor din platforma continentalã:transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale; dezvoltarea asezarilor omenestiInca din antichitate: dezvoltarea turismului.(Var12)A. 1. C — Podisul Dobrogei; E — Podisul Sucevei; 2. 5 — Ploiesti; 6 — Baia Mare.B. I. 1; 2. Podisul Getic: 3. Sibiu.C. 1.—a—B; 2.—b—3; 3.—c—11; 4.—d—Sf. Gheorghe; 5.—d--G.D. D-C.Transilvaniei; H- Grupa Parang,Retezat-Godeanu; Deosebiri (trei din urmãtoarele): C.Transilvaniei s-a format prin scufundare si sedimentare, iar grupele Parâng, Retezat — Godeanuprin incretirea scoartei terestre; C. Transilvaniei are un relief de dealuri joase separate de vailargi, iar grupele Parâng, Retezat-Godeanu au relieful format din masive muntoase, depresiuni,pasuri etc;. in C. Transilvaniel altitudinile sunt cuprinse intre 450—550 m, iar in cele douã grupe,depasesc 2500m; in C. Transilvaniei existã domuri gazeifere si cute diapire, iar In grupeleParâng, Retezat — Godeanu lipsesc.E. Cauze:— pasunatul excesiv; turismul necontrolat.(Var13)A. 1. F — Muntii Apuseni; H — Masivul Dobrogei de Nord; 2. 6 — Râmnicu-Vâlcea; 5 — Ploiesti.B. 1 — Bucureti; 2—C; 3—H.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->