Curs Chimie

Curs 2 Curs 2
Chimie Chimie
Modelul cuantic al atomului Modelul cuantic al atomului
Principiul de nedeterminare Heisenberg Principiul de nedeterminare Heisenberg - -
stabilete o relaie ntre incertitudinile n stabilete o relaie ntre incertitudinile n
msurarea simultan a dou mrimi (de msurarea simultan a dou mrimi (de
exemplu poziie exemplu poziie - - x i impuls x i impuls - - p): p):
cu ct una dintre ele este msurat mai cu ct una dintre ele este msurat mai
precis cu att incertitudinea de msurare a precis cu att incertitudinea de msurare a
celeilalte este mai mare. celeilalte este mai mare.
noiunea de traiectorie (poziie cunoscut cu noiunea de traiectorie (poziie cunoscut cu
exactitate n orice moment) a electronului i exactitate n orice moment) a electronului i
pierde semnificaia. pierde semnificaia.
Noiunea de traiectorie Noiunea de traiectorie - - orbit a electronului orbit a electronului
va fi nlocuit cu probabilitatea ca acesta s se va fi nlocuit cu probabilitatea ca acesta s se
afle ntr afle ntr- -o zon din spaiu o zon din spaiu. .
[S
K
dualismul corpuscul dualismul corpuscul - - und und; Louis de Broglie a ; Louis de Broglie a
emis ipoteza conform creia oricrui corp n emis ipoteza conform creia oricrui corp n
micare i este asociat o und cu lungimea de micare i este asociat o und cu lungimea de
und dat de relaia: und dat de relaia:
unde: unde:
h este constanta Planck = h este constanta Planck =
m este masa particulei n micare; m este masa particulei n micare;
v viteza de micare. v viteza de micare.
Electronului n micare i va fi asociat o und, Electronului n micare i va fi asociat o und,
ale crei caracteristici depind de viteza ale crei caracteristici depind de viteza
acestuia. acestuia.
Modelul cuantic Modelul cuantic al al atomului atomului
=
K
PY
5. 52510
3
-V
Ecuatia Schrodinger Ecuatia Schrodinger
Considernd unda asociat electronului n micare i Considernd unda asociat electronului n micare i
scriind ecuaia de propagare a acesteia, Schrodinger scriind ecuaia de propagare a acesteia, Schrodinger
ajunge la relaia care i poart numele, scris n cele ce ajunge la relaia care i poart numele, scris n cele ce
urmeaz n coordonate spaiale: urmeaz n coordonate spaiale:
unde: unde:
este funcia de und, ce depinde de coordonate; este funcia de und, ce depinde de coordonate;
E operatorul energie total a electronului; E operatorul energie total a electronului;
V operatorul energie potenial a electronului. V operatorul energie potenial a electronului.
Funcia de und nu are semnificaie fizic; modulul Funcia de und nu are semnificaie fizic; modulul
funciei de und funciei de und - - reprezint probabilitatea de a gsi la reprezint probabilitatea de a gsi la
un moment dat electronul n unitatea de volum: un moment dat electronul n unitatea de volum:
[
2
\
2
]
2
8
2
P
K
2
( 9 = 0
G3=
2
G9
Rezolvarea ecuaiei Schrodinger Rezolvarea ecuaiei Schrodinger
pentru atomi/ioni cu un singur electron pentru atomi/ioni cu un singur electron
Rezolvarea ecuaiei Schrodinger nu este ns posibil din Rezolvarea ecuaiei Schrodinger nu este ns posibil din
punct de vedere matematic dect pentru atomi sau ioni cu un punct de vedere matematic dect pentru atomi sau ioni cu un
singur electron. singur electron.
Soluiile acestei ecuaii se obin numai pentru anumite Soluiile acestei ecuaii se obin numai pentru anumite
valori ale energiei numite valori proprii i care sunt determinate de valori ale energiei numite valori proprii i care sunt determinate de
numerele cuantice n, l si m. numerele cuantice n, l si m.
Numerele cuantice n, l, m sunt n acest caz rezultate prin Numerele cuantice n, l, m sunt n acest caz rezultate prin
calcul i nu introduse arbitrar ca n modelul Bohr calcul i nu introduse arbitrar ca n modelul Bohr - - Sommerfeld. Sommerfeld.
Pentru acelasi numar cuantic n energia nivelelor este aceeasi Pentru acelasi numar cuantic n energia nivelelor este aceeasi
nivelele cu acelasi n formeaza o patura. nivelele cu acelasi n formeaza o patura.
Zonele n care electronii se gsesc cu probabilitate ridicat Zonele n care electronii se gsesc cu probabilitate ridicat
(>90 (>90- -95%) se numesc orbitali. Forma acestor orbitali depinde de 95%) se numesc orbitali. Forma acestor orbitali depinde de
valorile lui l: valorile lui l:
l=0, orbitali de tip s, sferici; l=0, orbitali de tip s, sferici;
l=1, orbitali de tip p, bilobari; l=1, orbitali de tip p, bilobari;
l=2, orbitali de tip d, cu forme relativ complicate; l=2, orbitali de tip d, cu forme relativ complicate;
l=3, orbitali de tip f, cu forme complicate. l=3, orbitali de tip f, cu forme complicate.
Q O P
orbitali orbitali
Fiecrui tip de orbitali i corespund 2l+1 orbitali cu forme Fiecrui tip de orbitali i corespund 2l+1 orbitali cu forme
sau orientri diferite. Astfel, pentru l=0 (orbitali tip s) sau orientri diferite. Astfel, pentru l=0 (orbitali tip s)
exist doar orbitali sferici, pentru l=1 (orbitali p) exist 3 exist doar orbitali sferici, pentru l=1 (orbitali p) exist 3
orbitali: px, py, pz, identici ca form ns orientai n lungul orbitali: px, py, pz, identici ca form ns orientai n lungul
axelor respective. axelor respective.
Orbitali Orbitali
Rezolvarea ecuaiei Schrodinger pentru Rezolvarea ecuaiei Schrodinger pentru
atomi multielectronici atomi multielectronici
Pentru atomii cu mai muli electroni, rezolvarea Pentru atomii cu mai muli electroni, rezolvarea
aproximativ a ecuaiei Schrodinger a condus la aproximativ a ecuaiei Schrodinger a condus la
obinerea unei imagini oarecum asemntoare cu obinerea unei imagini oarecum asemntoare cu
a atomului cu un electron. a atomului cu un electron.
Aproximatia consta in considerarea miscarii Aproximatia consta in considerarea miscarii
electronilor, neglijand interactiunile dintre ei, in electronilor, neglijand interactiunile dintre ei, in
campul electric creat de nucleu, care are insa o campul electric creat de nucleu, care are insa o
sarcina efectiva mai mica decat Z, datorita sarcina efectiva mai mica decat Z, datorita
ecranarii produse de ceilalti electroni de pe ecranarii produse de ceilalti electroni de pe
paturile interioare. paturile interioare.
Principala deosebire rezultata consta in Principala deosebire rezultata consta in
despicarea nivelelor energetice corespunzatoare despicarea nivelelor energetice corespunzatoare
unei aceeasi paturi electronice, datorita unei aceeasi paturi electronice, datorita
interactiilor diferite dintre nucleu si electronii interactiilor diferite dintre nucleu si electronii
aflati in orbitali tip s, p, d si f aflati in orbitali tip s, p, d si f
Despicarea nivelelor energetice Despicarea nivelelor energetice
Contractia orbitalilor Contractia orbitalilor
Calculand functiile de unda pentru fiecare Calculand functiile de unda pentru fiecare
electron din atom se constata ca se produc electron din atom se constata ca se produc
unele inversiuni in ordinea energetica a unele inversiuni in ordinea energetica a
orbitalilor, odata cu cresterea lui Z. orbitalilor, odata cu cresterea lui Z.
Fenomenul poarta denumirea de contractia Fenomenul poarta denumirea de contractia
orbitalilor si conduce la anumite modificari in orbitalilor si conduce la anumite modificari in
ordinea de completare a straturilor electronice. ordinea de completare a straturilor electronice.
Astfel, pentru K, nivelul 4s este mai sarac in Astfel, pentru K, nivelul 4s este mai sarac in
energie decat 3d, pentru Sc energia nivelelor energie decat 3d, pentru Sc energia nivelelor
este egala, iar incepand cu V orbitalii 3d au este egala, iar incepand cu V orbitalii 3d au
energie mai redusa decat 4s. energie mai redusa decat 4s.
Ordinea de completare a invelisului Ordinea de completare a invelisului
electronic electronic
Ocuparea cu electroni a orbitalilor se face : Ocuparea cu electroni a orbitalilor se face :
n ordinea creterii energiei acestora; n ordinea creterii energiei acestora;
conform principiul lui Pauli: conform principiul lui Pauli:
Fiecare orbital poate fi ocupat de maxim 2 electroni cu spinii Fiecare orbital poate fi ocupat de maxim 2 electroni cu spinii
antiparaleli. antiparaleli.
regulilor lui Hund: regulilor lui Hund:
la completarea unui strat cu electroni se ocup maximum de la completarea unui strat cu electroni se ocup maximum de
orbitali; orbitali;
n acelai substrat electronii necuplai au spin paralel. n acelai substrat electronii necuplai au spin paralel.
Ordinea creterii energiei orbitalilor se poate stabili cu regula Ordinea creterii energiei orbitalilor se poate stabili cu regula
(n+l): (n+l):
orbitalul cu suma (n+l) mai mic este de energie mai sczut, orbitalul cu suma (n+l) mai mic este de energie mai sczut,
pentru aceeai sum (n+l) orbitalul cu n mai mic are energia mai pentru aceeai sum (n+l) orbitalul cu n mai mic are energia mai
sczut. sczut.
Ordinea de ocupare cu electroni a orbitalilor poate fi stabilit Ordinea de ocupare cu electroni a orbitalilor poate fi stabilit
utiliznd i urmtoarea schem (fig). utiliznd i urmtoarea schem (fig).
Schema practica pentru stabilirea ordinii de Schema practica pentru stabilirea ordinii de
completare a straturilor electronice completare a straturilor electronice
Exemplu Exemplu
Clor Clor
Urmtorul element, Ar are structura nveliului electronic Urmtorul element, Ar are structura nveliului electronic
a clorului la care se adaug un electron n orbitalul a clorului la care se adaug un electron n orbitalul
semiocupat 3p. Electronul prin care un element se semiocupat 3p. Electronul prin care un element se
deosebete de cel de dinaintea lui se numete electron deosebete de cel de dinaintea lui se numete electron
distinctiv. distinctiv.
Hibridizarea orbitalilor Hibridizarea orbitalilor
Matematic se poate demonstra ca o combinatie Matematic se poate demonstra ca o combinatie
liniara a solutiilor ecuatiei lui Schrodinger este liniara a solutiilor ecuatiei lui Schrodinger este
o solutie a acesteia. Noile solutii se numesc o solutie a acesteia. Noile solutii se numesc
orbitali hibrizi, operatia numindu orbitali hibrizi, operatia numindu- -se se
hibridizarea orbitalilor. hibridizarea orbitalilor.
Orbitalii hibrizi se noteaza pornind de la cei de Orbitalii hibrizi se noteaza pornind de la cei de
la care s la care s- -a plecat si au energii intermediare a plecat si au energii intermediare
orbitalilor initiali: , , , . orbitalilor initiali: , , , .
Orbitalii hibrizi provin dintr Orbitalii hibrizi provin dintr- -un orbital s si 3 un orbital s si 3
orbitali tip p si au forme si energii diferite de orbitali tip p si au forme si energii diferite de
cei initiali. cei initiali.
VS
VS
VS
VS
G
VS
Sistemul periodic al Sistemul periodic al

elementelor elementelor
Sistemul periodic al elementelor Sistemul periodic al elementelor
Elementul chimic este reprezentat de
totalitatea atomilor care au acelai
numr atomic Z.
Sistemul periodic a fost elaborat iniial
de ctre Mendeleev, care a observat c
proprietile fizice i chimice ale
elementelor sunt funcii periodice de
masa atomica.
Forma lui curent se bazeaz pe structura nveliului
electronic i permite o mai uoar urmrire a modului de
variaie a proprietilor atomilor.
Periodicitatea proprietatilor este mai bine pusa in evidenta
de numarul atomic Z decat de masa atomica.
Sistemul periodic este alctuit din iruri verticale numite
grupe i orizontale numite perioade.
Dup tipul de orbital ce conine electronul distinctiv
elementele pot aparine blocurilor s, p, d sau f.
Bloc f
Bloc d
Bloc p Bloc s
Blocul s este constituit din elementele din grupele I i II principale, Blocul s este constituit din elementele din grupele I i II principale,
cu o configuraie a ultimului strat de tipul . cu o configuraie a ultimului strat de tipul .
Blocul p conine elemente din grupele III Blocul p conine elemente din grupele III - - VIII principale VIII principale
configuraia electronic a ultimului strat fiind . configuraia electronic a ultimului strat fiind .
Blocul d conine elemente tranziionale Blocul d conine elemente tranziionale - - grupele secundare, grupele secundare,
caracterizate de o structur a straturilor exterioare de tipul caracterizate de o structur a straturilor exterioare de tipul
Blocul f este alcatuit din doua serii de 14 elemente denulmite Blocul f este alcatuit din doua serii de 14 elemente denulmite
actinide si lantanide dupa capii seriilor si au o structura electronica actinide si lantanide dupa capii seriilor si au o structura electronica
de tipul de tipul
QV
QV
QS

Q 1G
1 10
QV
Q 2I
1 1
Q 1G
0 2
QV
Proprietile Proprietile
atomilor atomilor
Raza atomic Raza atomic
--10 10
Razele atomilor sunt de ordinul a 10 m. Razele atomilor sunt de ordinul a 10 m.
Razele atomilor considerai sferici cresc n Razele atomilor considerai sferici cresc n
grup de sus n jos, ca urmare a creterii grup de sus n jos, ca urmare a creterii
numrului de straturi electronice; numrului de straturi electronice;
n perioad scad de la stnga la dreapta, n perioad scad de la stnga la dreapta,
consecin a creterii forei atractive a consecin a creterii forei atractive a
nucleului. nucleului.
Masa atomic Masa atomic
Masa atomului este dat n principal de masa Masa atomului este dat n principal de masa
nucleului, adic suma maselor protonilor i neutronilor. nucleului, adic suma maselor protonilor i neutronilor.
Deoarece valoarea acesteia exprimat n kg este foarte Deoarece valoarea acesteia exprimat n kg este foarte
mic se utilizeaz unitatea atomic de mas u.a.m., mic se utilizeaz unitatea atomic de mas u.a.m.,
egal cu o bun aproximaie cu masa unui proton sau a egal cu o bun aproximaie cu masa unui proton sau a
unui neutron i definit exact ca fiind a 12 unui neutron i definit exact ca fiind a 12- -a parte din a parte din
masa izotopului . 1 u.a.m.= kg. masa izotopului . 1 u.a.m.= kg.
Masa atomilor exprimat n uniti atomice de mas se Masa atomilor exprimat n uniti atomice de mas se
numete masa atomic relativ. numete masa atomic relativ.
n natur, la acelai numr atomic Z exist mai n natur, la acelai numr atomic Z exist mai
multe specii atomice, denumite multe specii atomice, denumite izotopi izotopi, care se , care se
difereniaz ntre ele prin masa atomic, deci prin difereniaz ntre ele prin masa atomic, deci prin
numrul de neutroni. numrul de neutroni.
Masa atomic relativ, ce se gsete tabelat, Masa atomic relativ, ce se gsete tabelat,
reprezint media ponderat a maselor acestor izotopi. reprezint media ponderat a maselor acestor izotopi.
1. 5510
2T
Potenialul de ionizare Potenialul de ionizare
Energia necesar pentru ndeprtarea unui electron de Energia necesar pentru ndeprtarea unui electron de
la un atom izolat se numete potenial de ionizare I. la un atom izolat se numete potenial de ionizare I.
Aceast definiie a fost generalizat i poate fi aplicat Aceast definiie a fost generalizat i poate fi aplicat
i n cazul ionilor (atomi pentru care numarul i n cazul ionilor (atomi pentru care numarul
electronilor nu este egal cu Z), procesele desfurndu electronilor nu este egal cu Z), procesele desfurndu- -
se conform reaciilor: se conform reaciilor:
potenial de ionizare de ordinul I potenial de ionizare de ordinul I
potenial de ionizare de ordinul II potenial de ionizare de ordinul II
potenial de ionizare de ordinul III potenial de ionizare de ordinul III
Potenialul de ionizare I se exprim n eV sau kJ/mol. Potenialul de ionizare I se exprim n eV sau kJ/mol.
Potenialul de ionizare crete cu ordinul su i uneori n Potenialul de ionizare crete cu ordinul su i uneori n
salturi, dup cum se observ n tabelul 1.1. salturi, dup cum se observ n tabelul 1.1.
$ $
$
2
H
$
2
$
3
H
Potenialul de ionizare Potenialul de ionizare

Tabelul 1.1 Tabelul 1.1. . Potenialele de ionizare (eV), corespunztoare unor Potenialele de ionizare (eV), corespunztoare unor
elemente din grupele I, II, III, perioada III. elemente din grupele I, II, III, perioada III.
Creterea n salturi a potenialului de ionizare are loc pentru ionii Creterea n salturi a potenialului de ionizare are loc pentru ionii
Na+, Mg2+, Al3+, ceea ce explic tendina respectivelor elemente Na+, Mg2+, Al3+, ceea ce explic tendina respectivelor elemente
de a forma ioni cu sarcina pozitiv nu mai mare de 1, 2 respectiv de a forma ioni cu sarcina pozitiv nu mai mare de 1, 2 respectiv
3. 3.
Potenialul de ionizare crete n perioad de la stnga la dreapta Potenialul de ionizare crete n perioad de la stnga la dreapta
odat cu creterea sarcinii pozitive a nucleului, fiind redus pentru odat cu creterea sarcinii pozitive a nucleului, fiind redus pentru
metalele alcaline i mare pentru elementele din grupele VII i VIII. metalele alcaline i mare pentru elementele din grupele VII i VIII.
Se consider de multe ori mai util potenialul de ionizare cumulat Se consider de multe ori mai util potenialul de ionizare cumulat
pentru obinerea unor ioni reali plecnd de la atomi. pentru obinerea unor ioni reali plecnd de la atomi.
Este suficienta cunoasterea potentialul de ionizare pentru Este suficienta cunoasterea potentialul de ionizare pentru
aprecierea tendintei atomilor de a forma ioni pozitivi sau negativi? aprecierea tendintei atomilor de a forma ioni pozitivi sau negativi?
153.4 120.0 28.4 18.8 5.99 Al
141.2 109.3 80.1 15.0 7.60 Mg
138.6 98.9 71.6 47.3 5.14 Na
V IV III II I Potenial de
ionizare de
ordinul:
Afinitatea pentru electroni Afinitatea pentru electroni
Afinitatea pentru electroni reprezint energia eliberat Afinitatea pentru electroni reprezint energia eliberat
la acceptarea unui electron de ctre un atom la la acceptarea unui electron de ctre un atom la
transformarea sa ntr transformarea sa ntr- -un ion negativ. un ion negativ.
Procesul este descris de ecuaia: Procesul este descris de ecuaia:
Afinitatea pentru electroni este maxim n valoare Afinitatea pentru electroni este maxim n valoare
absolut, pentru elementele din grupele VI absolut, pentru elementele din grupele VI- -VII VII
principale i nu a putut fi determinat direct pentru principale i nu a putut fi determinat direct pentru
elementele din grupele I, II principale. elementele din grupele I, II principale.
Afinitatea pentru electroni se exprim n eV sau kJ/mol Afinitatea pentru electroni se exprim n eV sau kJ/mol
i are valori negative. Afinitile pentru electroni i are valori negative. Afinitile pentru electroni
corespunztoare unor elemente chimice pot fi urmrite corespunztoare unor elemente chimice pot fi urmrite
n tabelul 1.2. n tabelul 1.2.
$H
Electronegativitatea atomilor Electronegativitatea atomilor

Electronegativitatea X exprim tendina atomilor de a Electronegativitatea X exprim tendina atomilor de a
forma ioni negativi, i poate fi definit ca fiind diferena forma ioni negativi, i poate fi definit ca fiind diferena
dintre energia de ionizare i afinitatea pentru electroni: dintre energia de ionizare i afinitatea pentru electroni:
Elementele care au tendin mare de a forma ioni Elementele care au tendin mare de a forma ioni
negativi au pe lng un potenial mare de ionizare i o negativi au pe lng un potenial mare de ionizare i o
mare afinitatea pentru electroni. mare afinitatea pentru electroni.
Exist elemente chimice care au o energie de ionizare Exist elemente chimice care au o energie de ionizare
mare i totui nu formeaz ioni negativi, datorit lipsei mare i totui nu formeaz ioni negativi, datorit lipsei
afinitii pentru electroni afinitii pentru electroni - - gazele rare (grupa a VIII gazele rare (grupa a VIII- -a a
principal). principal).
n practic se utilizeaz curent n practic se utilizeaz curent electronegativitatea electronegativitatea
relativ relativ definit n raport cu electronegativitatea Li: definit n raport cu electronegativitatea Li:
=
, $
,
/L
$
/L
Electronegativitatea atomilor Electronegativitatea atomilor
Valorile electronegativitii relative sunt ntre 0.70 pentru Cs i Valorile electronegativitii relative sunt ntre 0.70 pentru Cs i
4.10 pentru F. Valorile electronegativitii unor elemente chimice 4.10 pentru F. Valorile electronegativitii unor elemente chimice
sunt prezentate n tabelul 1.2. sunt prezentate n tabelul 1.2.
Funcie de diferena ntre electronegativitile atomilor acetia se Funcie de diferena ntre electronegativitile atomilor acetia se
combin prin diferitele tipuri de legturi chimice. combin prin diferitele tipuri de legturi chimice.
0,70 0,85 0,90 1,00 2,50 2,50 2,74 3,10 3,50 4,10
rel
3,89 4,34 5,14 5,39 13,02 13,74 15,49 16,70 17,42 24,45
(eV)
- - - - -2,66 -3,30 -3,65 -3,74 -3,80 -4,03
A (eV)
3,89 4,34 5,14 5,39 10,36 10,44 11,84 12,96 13,62 17,42
I (eV)
Cs K Na Li S I Br Cl O F Element
Legturi chimice Legturi chimice
Teoria legaturii chimice Teoria legaturii chimice
Atomii pot interaciona ntre ei n mai multe Atomii pot interaciona ntre ei n mai multe
feluri, aceast proprietate stnd la baza feluri, aceast proprietate stnd la baza
diversitii prezente n tot ce ne nconjoar. diversitii prezente n tot ce ne nconjoar.
Legtura chimic reprezint interaciunea Legtura chimic reprezint interaciunea
atractiv dintre doi sau mai muli atomi identici atractiv dintre doi sau mai muli atomi identici
sau diferii, concretizat n realizarea unei noi sau diferii, concretizat n realizarea unei noi
entiti. entiti.
Legtura chimic i are originea n tendina Legtura chimic i are originea n tendina
atomilor de a avea o ncrctura energetic atomilor de a avea o ncrctura energetic
minim. Astfel, energia total a unor atomi legai minim. Astfel, energia total a unor atomi legai
prin legturi chimice este inferioar sumei prin legturi chimice este inferioar sumei
energiilor atomilor luai separat. energiilor atomilor luai separat.
Teoriile referitoare la legtura chimic trebuie s Teoriile referitoare la legtura chimic trebuie s
explice: explice:
--natura legturii dintre atomii componeni; natura legturii dintre atomii componeni;
--aranjamentul spaial al acestora; aranjamentul spaial al acestora;
--relatiile dintre structur i proprieti. relatiile dintre structur i proprieti.
Legatura chimica are un caracter unic, chestiunile Legatura chimica are un caracter unic, chestiunile
prezentate anterior trebuind sa fie elucidate prin prezentate anterior trebuind sa fie elucidate prin
rezolvarea ecuatiei Schrodinger pentru sistemul de rezolvarea ecuatiei Schrodinger pentru sistemul de
electroni implicati in legatura; electroni implicati in legatura;
Ecuatia Schrodinger nu poate fi rezolvata exact nici Ecuatia Schrodinger nu poate fi rezolvata exact nici
macar in cazul unui atom cu mai multi electroni, cu macar in cazul unui atom cu mai multi electroni, cu
atat mai putin in cazul unui sistem de atomi. atat mai putin in cazul unui sistem de atomi.
Drept urmare, exista in acest moment mai multe teorii, Drept urmare, exista in acest moment mai multe teorii,
ce explica bine structura si comportarea unor clase de ce explica bine structura si comportarea unor clase de
substante, fara a insa avea pretentii de universalitate. substante, fara a insa avea pretentii de universalitate.
Aceste teorii pun in evidenta mai multe tipuri de Aceste teorii pun in evidenta mai multe tipuri de
legaturi chimice, care nu sunt decat diferitele fatete ale legaturi chimice, care nu sunt decat diferitele fatete ale
unei legaturi chimice cu caracter unic si care se unei legaturi chimice cu caracter unic si care se
manifesta mai pregnant intr manifesta mai pregnant intr- -o situatie sau alta: o situatie sau alta:
- -legatura ionica; legatura ionica;
- -legatura covalenta; legatura covalenta;
- -legatura metalica; legatura metalica;
LEGATURA CHIMICA
LEGATURA COVALENTA
LEGATURA IONICA
LEGATURA METALICA
Legaturi intermoleculare Legaturi intermoleculare
Exist i legturi ntre molecule: Exist i legturi ntre molecule:
- -legatura de hidrogen; legatura de hidrogen;
- -legatura prin forte van der Waals. legatura prin forte van der Waals.
Legatura ionica Legatura ionica
definire definire
Legatura ionica presupune existenta unor ioni incarcati cu sarcini Legatura ionica presupune existenta unor ioni incarcati cu sarcini
electrice de semn opus separati (atomi cu sarcini electrice electrice de semn opus separati (atomi cu sarcini electrice
rezultate prin transfer de electroni) intre care se exercita forte de rezultate prin transfer de electroni) intre care se exercita forte de
atractie de natura electrostatica. atractie de natura electrostatica.
Atractia electrostatica dintre ionii de semn opus conduce la o Atractia electrostatica dintre ionii de semn opus conduce la o
apropiere a acestora, pana la o distanta la care se realizeaza apropiere a acestora, pana la o distanta la care se realizeaza
echilibrul cu fortele de respingere dintre invelisurile electronice ale echilibrul cu fortele de respingere dintre invelisurile electronice ale
acestora. acestora.
Formarea legaturilor ionice se bazeaza pe tendinta atomilor, pusa Formarea legaturilor ionice se bazeaza pe tendinta atomilor, pusa
in evidenta de Kossel, de a avea o configuratie cu 8 electroni ( 2 in evidenta de Kossel, de a avea o configuratie cu 8 electroni ( 2
electroni pentru cele din prima perioada) pe ultimul strat. electroni pentru cele din prima perioada) pe ultimul strat.
Teoria electronica considera legatura chimica ca fiind rezultatul Teoria electronica considera legatura chimica ca fiind rezultatul
interactiunii dintre electronii din stratul exterior, numiti electroni interactiunii dintre electronii din stratul exterior, numiti electroni
de valenta si postuleaza ca octetul de electroni reprezinta o de valenta si postuleaza ca octetul de electroni reprezinta o
configuratie electronica extrem de stabila. Din aceasta cauza configuratie electronica extrem de stabila. Din aceasta cauza
gazele rare, care au 8 electroni pe ultimul strat, sunt practic inerte gazele rare, care au 8 electroni pe ultimul strat, sunt practic inerte
din punct de vedere chimic, ceilalti atomi reactionand intre ei in din punct de vedere chimic, ceilalti atomi reactionand intre ei in
vederea ajustarii configuratiei electronice si dobandirii uneia vederea ajustarii configuratiei electronice si dobandirii uneia
stabile. stabile.
Formarea legaturii ionice Formarea legaturii ionice
Elementele din grupele I si II principale au tendinta de a ceda Elementele din grupele I si II principale au tendinta de a ceda
1 respectiv 2 electroni si a ajunge astfel la configuratia stabila cu 8 1 respectiv 2 electroni si a ajunge astfel la configuratia stabila cu 8
electroni pe ultimul strat, devenind ioni pozitivi. Aceasta tendinta electroni pe ultimul strat, devenind ioni pozitivi. Aceasta tendinta
este pusa in evidenta de valorile energiei de ionizare mici a este pusa in evidenta de valorile energiei de ionizare mici a
metalelor alcaline (v. tab. 1.2.) metalelor alcaline (v. tab. 1.2.)
Elementele cu 6 Elementele cu 6 - - electroni pe ultimul strat (cele din grupele electroni pe ultimul strat (cele din grupele
VI VI - - VII principale) au o tendinta redusa de a pierde electroni, VII principale) au o tendinta redusa de a pierde electroni,
manifestata prin energii mari de ionizare si o afinitate mare pentru manifestata prin energii mari de ionizare si o afinitate mare pentru
electroni (in modul) electroni (in modul) - - tabelul 1.2, formand ioni negativi. tabelul 1.2, formand ioni negativi.
Urmarind datele din tabelul 1.2 se observa ca energia cedata Urmarind datele din tabelul 1.2 se observa ca energia cedata
la formarea unui ion negativ, (Cl la formarea unui ion negativ, (Cl- - ,de exemplu, 3,74 eV) nu este ,de exemplu, 3,74 eV) nu este
suficienta pentru ionizarea nici macar a Cs (I=3,89eV). suficienta pentru ionizarea nici macar a Cs (I=3,89eV).
Combinatiile ionice apar spontan din elementele aflate in stare Combinatiile ionice apar spontan din elementele aflate in stare
libera datorita existentei si a altor factori energetici. libera datorita existentei si a altor factori energetici.
Astfel, la formarea unei substante ionice solide intervine Astfel, la formarea unei substante ionice solide intervine
energia de retea, definita ca fiind energia ce se degaja la formarea energia de retea, definita ca fiind energia ce se degaja la formarea
unui mol de substanta cristalizata din ioni aflati initial la infinit. unui mol de substanta cristalizata din ioni aflati initial la infinit.
Starea solida este o stare caracterizata de o energie scazuta, Starea solida este o stare caracterizata de o energie scazuta,
diferenta dintre energiile corespunzatoare particulelor componente diferenta dintre energiile corespunzatoare particulelor componente
- - atomi, molecule, luate separat si integrate in structura atomi, molecule, luate separat si integrate in structura
simbolizand energia de retea. simbolizand energia de retea.
Energia de retea Energia de retea
Energia de atractie electrostatica a celor doua Energia de atractie electrostatica a celor doua
perechi de ioni luate separat este de , in perechi de ioni luate separat este de , in
timp ce pentru cazul in care au fost integrate in timp ce pentru cazul in care au fost integrate in
structura, aceasta creste in valoare absoluta la structura, aceasta creste in valoare absoluta la
Semnul minus este specific interactiilor atractive. Semnul minus este specific interactiilor atractive.
2NH
/ U
2, 59NH
/ U

r
E=-Ke
2
/r
E= -4Ke
2
/r+2Ke
2
/r 2
r
r
Energia de retea Energia de retea
Energia cedata la integrarea ionilor in retea poate determina Energia cedata la integrarea ionilor in retea poate determina
formarea in continuare a ionilor, proces care este endoterm in formarea in continuare a ionilor, proces care este endoterm in
ansamblu. ansamblu.
Astfel, la formarea NaCl din Na (g) si Cl (g) exista: Astfel, la formarea NaCl din Na (g) si Cl (g) exista:
un proces endoterm un proces endoterm - - ionizarea Na necesita 5,14 eV: Na ionizarea Na necesita 5,14 eV: NappNa++e Na++e- -
un proces exoterm un proces exoterm - - ionizarea Cl ce elibereaza 3,74 eV: Cl+e ionizarea Cl ce elibereaza 3,74 eV: Cl+e- -ppCl Cl- -
un proces exoterm un proces exoterm - - integrarea ionilor in retea ce elibereaza~8 eV integrarea ionilor in retea ce elibereaza~8 eV
Pe ansamblu procesul este exoterm ceea ce arata ca acesta este Pe ansamblu procesul este exoterm ceea ce arata ca acesta este
sensul natural de desfasurare a reactiei. sensul natural de desfasurare a reactiei.
Energia de retea depinde de mai multi factori intre care Energia de retea depinde de mai multi factori intre care
enumeram: enumeram:
sarcinile electrice ale ionilor; sarcinile electrice ale ionilor;
razele ionice ale speciilor implicate; razele ionice ale speciilor implicate;
modul de asezare a ionilor in retea. modul de asezare a ionilor in retea.
Cu cat energia de retea este mai ridicata, cu atat stabilitatea Cu cat energia de retea este mai ridicata, cu atat stabilitatea
combinatiei este mai mare. combinatiei este mai mare.
Corelatia structura Corelatia structura- -proprietati proprietati
Legatura este preponderent ionica atunci cand Legatura este preponderent ionica atunci cand
diferenta dintre electronegativitatile relative ale diferenta dintre electronegativitatile relative ale
atomilor implicati in legatura depaseste 1,7. atomilor implicati in legatura depaseste 1,7.
Natura legaturii este atractia electrostatica Natura legaturii este atractia electrostatica
dintre ionii de sarcini opuse; dintre ionii de sarcini opuse;
Legatura ionica este neorientata, ionii implicati Legatura ionica este neorientata, ionii implicati
putand avea practic orice pozitie unul fata de putand avea practic orice pozitie unul fata de
celalalt, respectandu celalalt, respectandu- -se evident alternanta ion se evident alternanta ion
pozitiv pozitiv - - ion negativ. ion negativ.
Proprietatile determinate de existenta unei Proprietatile determinate de existenta unei
legaturi ionice sunt legate de formarea unor legaturi ionice sunt legate de formarea unor
retele ionice retele ionice
Proprietatile solidelor cu retea ionica Proprietatile solidelor cu retea ionica
- - temperaturi de topire relativ ridicate, ce denota existenta unei temperaturi de topire relativ ridicate, ce denota existenta unei
energii de retea mari de ordinul sutelor de KJ/mol, energii de retea mari de ordinul sutelor de KJ/mol,
- -coeficient de dilatare mic; coeficient de dilatare mic;
- -rezistente mecanice bune; solidele cu retea ionica nu sunt rezistente mecanice bune; solidele cu retea ionica nu sunt
deformabile, maleabile sau ductile, deoarece deplasarea unor deformabile, maleabile sau ductile, deoarece deplasarea unor
portiuni ale cristalului fata de cealalta conduce la respingeri intre portiuni ale cristalului fata de cealalta conduce la respingeri intre
ionii de acelasi semn si ruperea materialului (v. fig.); ionii de acelasi semn si ruperea materialului (v. fig.);
- -proprietati de izolator electric in stare solida si de conductor in proprietati de izolator electric in stare solida si de conductor in
stare topita; stare topita;
- -solubilitate in solventi polari. solubilitate in solventi polari.

Legatura Legatura
covalenta covalenta
Introducere Introducere
Legatura covalenta se formeaza prin punere in Legatura covalenta se formeaza prin punere in
comun de electroni de catre doi atomi intre comun de electroni de catre doi atomi intre
care exista o diferenta redusa de care exista o diferenta redusa de
electronegativitate. electronegativitate.
Pentru atomii implicati in legatura se realizeaza Pentru atomii implicati in legatura se realizeaza
configuratii electronice stabile, in general cu 8 configuratii electronice stabile, in general cu 8
electroni pe ultimul strat conform teoriei electroni pe ultimul strat conform teoriei
electronice a lui Lewis si Langmuir. electronice a lui Lewis si Langmuir.
Legatura realizata prin intermediul unei singure Legatura realizata prin intermediul unei singure
perechi de electroni se numeste legatura perechi de electroni se numeste legatura
simpla; implicarea a doua perechi de electroni simpla; implicarea a doua perechi de electroni
conduce la formarea unei legaturi duble, iar a 3 conduce la formarea unei legaturi duble, iar a 3
perechi la legaturi triple. perechi la legaturi triple.
Electronii pusi in comun se numesc electroni Electronii pusi in comun se numesc electroni
participanti si se noteaza schematic printr participanti si se noteaza schematic printr- -o o
liniuta : Cl liniuta : Cl- -Cl. Cl.
Exemple de legaturi covalente Exemple de legaturi covalente
Simpla Simpla
dubla dubla
tripla tripla

Cl Cl

O

O

N N
Teoria electronica a legaturii covalente Teoria electronica a legaturii covalente
Teoria electronica ofera informatii cu Teoria electronica ofera informatii cu
caracter general, neputand totusi explica caracter general, neputand totusi explica
nici una din cerintele mentionate anterior. nici una din cerintele mentionate anterior.
Exista o serie intreaga de exceptii Exista o serie intreaga de exceptii - - PCl PCl55 - -
10 electroni pe ultimul strat pentru P, SF 10 electroni pe ultimul strat pentru P, SF66
- - 12 electroni pentru S si chiar 14 12 electroni pentru S si chiar 14
electroni in cazul IF electroni in cazul IF77. .
Metalele tranzitionale nu formeaza anioni Metalele tranzitionale nu formeaza anioni
(ioni negativi) ci cationi, care nu au (ioni negativi) ci cationi, care nu au
obligatoriu structura de gaz rar. obligatoriu structura de gaz rar.
Abordarea cuantica a legaturii chimice Abordarea cuantica a legaturii chimice
Abordarea cuantica a problemei legaturii chimice se Abordarea cuantica a problemei legaturii chimice se
face utilizand metoda LCAO = Linear Combination of face utilizand metoda LCAO = Linear Combination of
Atomic Orbitals, ce considera functia de unda a Atomic Orbitals, ce considera functia de unda a
electronilor implicati in legatura , electroni electronilor implicati in legatura , electroni
imposibil de deosebit intre ei, ca fiind o combinatie imposibil de deosebit intre ei, ca fiind o combinatie
liniara a functiilor de unda caracteristice electronilor din liniara a functiilor de unda caracteristice electronilor din
fiecare atom , respectiv si : fiecare atom , respectiv si :
C CAA si C si CBB sunt coeficienti, de la a caror stabilire incep sunt coeficienti, de la a caror stabilire incep
sa apara diferente intre diferitele metode de sa apara diferente intre diferitele metode de
aproximare. Au aparut Metoda Legaturii de Valenta aproximare. Au aparut Metoda Legaturii de Valenta - -
MLV elaborata de Pauling i Slater si Metoda Orbitalilor MLV elaborata de Pauling i Slater si Metoda Orbitalilor
Moleculari Moleculari - - MOM elaborata de Hund si Mullikan. MOM elaborata de Hund si Mullikan.
PRO
$

%
PRO
= &
$
$
&
%
%
Metoda legaturii de Metoda legaturii de
valenta valenta
Premisele MLV Premisele MLV
legatura covalenta se realizeaza prin legatura covalenta se realizeaza prin
cuplarea electronilor cu spin opus din cuplarea electronilor cu spin opus din
orbitalii atomici de energie ridicata orbitalii atomici de energie ridicata
incomplet ocupati incomplet ocupati..

2s
2s
2p

F F
1s
Functia de unda corespunzatoare Functia de unda corespunzatoare
electronilor implicati in legatura electronilor implicati in legatura
este o combinatie liniara a functiilor de este o combinatie liniara a functiilor de
unda corespunzatoare unor structuri unda corespunzatoare unor structuri
limita: limita:
Structurile limita reprezinta toate cazurile ipotetice in care Structurile limita reprezinta toate cazurile ipotetice in care
se pot afla electronii implicati in legatura. se pot afla electronii implicati in legatura.
PRO
PRO
= &
1
,
&
2
,,
&
3
,,,
&
,9
Structuri limita Structuri limita - - exemplu exemplu
In cazul structurii I ambii electroni sunt localizati la primul atom In cazul structurii I ambii electroni sunt localizati la primul atom
de H, in structura tip II electronii se gasesc la atomii din care de H, in structura tip II electronii se gasesc la atomii din care
provin, structura III corespunde cazului schimbului de electroni, provin, structura III corespunde cazului schimbului de electroni,
iar in structura IV ambii electroni sunt localizati la al doilea atom iar in structura IV ambii electroni sunt localizati la al doilea atom
de H. de H.
Exista structuri limita, unde n este numarul de covalente din Exista structuri limita, unde n este numarul de covalente din
molecula. molecula.
Q

HI HII HI HII HI HII HI HII

I II III IV
1 2 1 2 2 1 1 2
Legatura covalenta se realizeaza prin suprapunerea Legatura covalenta se realizeaza prin suprapunerea
orbitalilor atomici, marimea interpatrunderii lor orbitalilor atomici, marimea interpatrunderii lor
determinand taria legaturii. determinand taria legaturii.
Legatura formata cand orbitalul molecular are simetrie de rotatie Legatura formata cand orbitalul molecular are simetrie de rotatie
fata de axa care uneste cele 2 nuclee se numeste legatura fata de axa care uneste cele 2 nuclee se numeste legatura
s s- -ss
s s- -p p
p p- -p p

Legatura formata cand orbitalul molecular are simetrie Legatura formata cand orbitalul molecular are simetrie
fata de planul care trece printre cele 2 nuclee se fata de planul care trece printre cele 2 nuclee se
numeste legatura . numeste legatura .
Orbitalii tip p pot participa la realizarea de legaturi si Orbitalii tip p pot participa la realizarea de legaturi si
;celorlalti orbitali le este specifica doar legatura . ;celorlalti orbitali le este specifica doar legatura .

MLV si teoria legaturii chimice MLV si teoria legaturii chimice
Natura legaturii este fizica, Natura legaturii este fizica, fiind fiind
rezultatul tendintei fiecarui atom de a rezultatul tendintei fiecarui atom de a
ajunge intr ajunge intr- -o stare caracterizata de o o stare caracterizata de o
energie cat mai mica. Valoarea energie cat mai mica. Valoarea
energiei sistemului, rezultata din energiei sistemului, rezultata din
calcule in ipoteza MLV este prezentata calcule in ipoteza MLV este prezentata
in figura in figura
Nivelul 0 a energiei sistemului Nivelul 0 a energiei sistemului
corespunde sumei energiilor corespunde sumei energiilor
corespunzatoare celor 2 atomi corespunzatoare celor 2 atomi
implicati in legatura, aflati in stare implicati in legatura, aflati in stare
libera. La apropierea lor energia libera. La apropierea lor energia
sistemului scade pana la o valoare sistemului scade pana la o valoare
minima, E minima, Eleg leg la distanta r la distanta roo. .
Energia eliberata la formarea unei Energia eliberata la formarea unei
legaturi din atomi adusi de la o legaturi din atomi adusi de la o
distanta la care nu interactioneaza se distanta la care nu interactioneaza se
numeste energie de legatura E numeste energie de legatura Eleg leg. .
MLV si teoria legaturii chimice MLV si teoria legaturii chimice
Orientarea in spatiu a legaturilor Orientarea in spatiu a legaturilor este data de este data de
unghiurile facute intre ei de orbitalii puri p, d sau unghiurile facute intre ei de orbitalii puri p, d sau
f. Astfel, pentru molecula H f. Astfel, pentru molecula H22S: S:
Unghiul teoretic dintre legaturi este de 90grade, Unghiul teoretic dintre legaturi este de 90grade,
iar cel gasit experimental este de 92grade. iar cel gasit experimental este de 92grade.

S H
H
Pentru moleculele substantelor organice teoria MLV nu poate Pentru moleculele substantelor organice teoria MLV nu poate
da explicatii privind structura acestora. da explicatii privind structura acestora.
Pentru atomul de C sunt posibile doar 2 covalente rezultate Pentru atomul de C sunt posibile doar 2 covalente rezultate
prin punerea in comun a celor 2 electroni neimperecheati. prin punerea in comun a celor 2 electroni neimperecheati.
In realitate C are 4 covalente, orientate tetraedric la 109o28' , In realitate C are 4 covalente, orientate tetraedric la 109o28' ,
cum se observa in cazul CH cum se observa in cazul CH44..

2s
2s
2p

C
1s
La apropierea unui atom de H orbitalii s si p puri ai C se La apropierea unui atom de H orbitalii s si p puri ai C se
deformeaza si rezulta 4 orbitali hibrizi sp3, cu energii egale si deformeaza si rezulta 4 orbitali hibrizi sp3, cu energii egale si
intermediare ca valoare intre cea corespunzatoare nivelului 2s si intermediare ca valoare intre cea corespunzatoare nivelului 2s si
2p. 2p.
Cei patru orbitali rezultati au o forma bilobara asimetrica, Cei patru orbitali rezultati au o forma bilobara asimetrica,
permitand o suprapunere mai buna cu alti orbitali si deci legaturi permitand o suprapunere mai buna cu alti orbitali si deci legaturi
mai puternice. mai puternice.

2s
2s
2p

C
1s
3
sp

Cei 4 orbitali vor fi distribuiti spatial astfel incat distanta dintre ei Cei 4 orbitali vor fi distribuiti spatial astfel incat distanta dintre ei
sa fie maxima, obtinandu sa fie maxima, obtinandu- -se o orientare tetraedrica a orbitalilor se o orientare tetraedrica a orbitalilor
hibrizi . hibrizi .
Prin combinarea orbitalilor s si p (numai 2 dintre ei) rezulta Prin combinarea orbitalilor s si p (numai 2 dintre ei) rezulta
3 orbitali , de energie egala, orientati in plan la 120o si 3 orbitali , de energie egala, orientati in plan la 120o si
un orbital p perpendicular pe planul lor. un orbital p perpendicular pe planul lor.

2s
2s
2p

C
1s
2
sp

VS

Orbitalii sp2 sunt bilobari si asimetrici, permitand legaturi Orbitalii sp2 sunt bilobari si asimetrici, permitand legaturi
puternice, in timp ce orbitalul tip p poate participa la realizarea puternice, in timp ce orbitalul tip p poate participa la realizarea
unei legaturi . unei legaturi .

Structura etenei C Structura etenei C22H H44
Evident, legatura este ceva mai slaba decat celelalte Evident, legatura este ceva mai slaba decat celelalte
legaturi datorita unei suprapuneri mai reduse a legaturi datorita unei suprapuneri mai reduse a
orbitalilor, ea fiind cea mai reactiva, adica se poate orbitalilor, ea fiind cea mai reactiva, adica se poate
rupe cel mai usor. rupe cel mai usor.

Prin combinarea unui orbital s cu unul p rezulta 2 orbitali sp, de Prin combinarea unui orbital s cu unul p rezulta 2 orbitali sp, de
energie egala, orientati in plan la 180o si doi orbitali p energie egala, orientati in plan la 180o si doi orbitali p
perpendiculari pe planul lor. perpendiculari pe planul lor.

2s
2s
2p

C
1s
sp

Orbitalii sp sunt bilobari si asimetrici, permitand Orbitalii sp sunt bilobari si asimetrici, permitand
legaturi puternice, in timp ce orbitalii tip p, legaturi puternice, in timp ce orbitalii tip p,
perpendiculari intre ei, pot participa la realizarea unor perpendiculari intre ei, pot participa la realizarea unor
legaturi . legaturi .
Corelatia structura Corelatia structura - - proprietati pentru proprietati pentru
legatura covalenta legatura covalenta
Orientarea legaturilor din Orientarea legaturilor din
moleculele organice in care moleculele organice in care
C este hibridizat explica C este hibridizat explica
aranjamentul in zig aranjamentul in zig- -zag al zag al
lanturilor moleculare ale lanturilor moleculare ale
polimerilor. Legatura nu polimerilor. Legatura nu
este rigida, permitand este rigida, permitand
rotatii in jurul ei, ce explica rotatii in jurul ei, ce explica
si impachetarile acestor si impachetarile acestor
lanturi (elastomeri). lanturi (elastomeri).
In diamant (C pur) exista In diamant (C pur) exista
un aranjament tetraedric al un aranjament tetraedric al
atomilor de C, ce imprima atomilor de C, ce imprima
duritate si casanta; duritate si casanta;
diamantul este un izolator diamantul este un izolator
electric, electronii fiind electric, electronii fiind
localizati la fiecare atom. localizati la fiecare atom.
Corelatia structura Corelatia structura - - proprietati pentru proprietati pentru
legatura covalenta legatura covalenta
In cazul grafitului, forma In cazul grafitului, forma
alotropica a C, atomii sunt alotropica a C, atomii sunt
hibridizati sp2, ca si in hibridizati sp2, ca si in
etena, formand o retea etena, formand o retea
hexagonala stratificata. hexagonala stratificata.
Intre planele hexagonale Intre planele hexagonale
exista legaturi slabe, exista legaturi slabe,
datorate distantelor mari, datorate distantelor mari,
fapt ce explica clivajul fapt ce explica clivajul
grafitului. grafitului.
De asemenea prezenta De asemenea prezenta
electronilor delocalizati la electronilor delocalizati la
toti atomii dintr toti atomii dintr--un plan un plan
explica buna lui explica buna lui
conductivitate electrica. conductivitate electrica.
MLV MLV- - dezavantaje dezavantaje
Dezavantajul metodei este reprezentat de numarul mare de Dezavantajul metodei este reprezentat de numarul mare de
structuri limita in cazul moleculelor complexe, precum si faptul structuri limita in cazul moleculelor complexe, precum si faptul
ca nu pot fi explicate unele proprietati ale moleculelor, cum ar ca nu pot fi explicate unele proprietati ale moleculelor, cum ar
fi paramagnetismul moleculei O fi paramagnetismul moleculei O22..
Orbitalii prin care se realizeaza legatura in molecula de O Orbitalii prin care se realizeaza legatura in molecula de O22 vor vor
fi complet ocupati cu 2 perechi de elctroni de spin opus, fi complet ocupati cu 2 perechi de elctroni de spin opus,
proprietatile magnetice corespunzand unei substante proprietatile magnetice corespunzand unei substante
diamagnetice; in realitate molecula O diamagnetice; in realitate molecula O22 este paramagnetica. este paramagnetica.
Metoda Orbitalilor Metoda Orbitalilor
Moleculari Moleculari
Premise Premise
MOM considera edificiul molecular ca MOM considera edificiul molecular ca
un tot unitar, electronii fiind un tot unitar, electronii fiind
repartizati in ordinea cresterii repartizati in ordinea cresterii
energiei in orbitalii moleculari. energiei in orbitalii moleculari.
Electronii apartin edificiului Electronii apartin edificiului
molecular, nu sunt localizati ca in molecular, nu sunt localizati ca in
cazul teoriei MLV, ei miscandu cazul teoriei MLV, ei miscandu- -se in se in
campul de forte rezultat al actiunii campul de forte rezultat al actiunii
atractive a fiecarui nucleu in parte. atractive a fiecarui nucleu in parte.
Rezultate Rezultate
Calculele efectuate in aceste ipoteze au aratat ca: Calculele efectuate in aceste ipoteze au aratat ca:
- - orbitalii atomici se contopesc in orbitali moleculari de forme si orbitalii atomici se contopesc in orbitali moleculari de forme si
energii diferite de cele initiale; energii diferite de cele initiale;
din 2 orbitali atomici rezulta un orbital mai sarac in energie din 2 orbitali atomici rezulta un orbital mai sarac in energie - -
orbital de legatura ( , ) si un orbital de antilegatura ( * orbital de legatura ( , ) si un orbital de antilegatura ( *
, *). , *).

Exemple de structuri moleculare Exemple de structuri moleculare

Molecula H Molecula H22
Taria legaturii poate fi apreciata in MOM prin multiplicitatea Taria legaturii poate fi apreciata in MOM prin multiplicitatea
legaturii, definita ca semidiferenta dintre numarul electronilor aflati legaturii, definita ca semidiferenta dintre numarul electronilor aflati
in orbitali de legatura si antilegatura. in orbitali de legatura si antilegatura.
Pentru He Pentru He22, N=(2 , N=(2- -2)/2=0, adica 0 legaturi, molecula nu exista. 2)/2=0, adica 0 legaturi, molecula nu exista.
Molecula He Molecula He22
Prezenta Prezenta
electronilor cu electronilor cu
spinii paraleli, spinii paraleli,
conform regulii conform regulii
Hund in orbitalii Hund in orbitalii
de antilegatura de antilegatura
genereaza genereaza
proprietatile proprietatile
paramagnetice paramagnetice
ale O ale O22. .
Taria legaturii Taria legaturii
pentru O pentru O22, ,
N=(10 N=(10--6)/2=2, 6)/2=2,
adica 2 legaturi, adica 2 legaturi,
una si una . una si una .

Legatura covalenta Legatura covalenta
coordinativa coordinativa
Legatura covalenta coordinativa Legatura covalenta coordinativa
Se formeaza intre doi atomi, dintre care unul are un orbital Se formeaza intre doi atomi, dintre care unul are un orbital
(neparticipant la vreo legatura) ocupat cu 2 electroni (neparticipant la vreo legatura) ocupat cu 2 electroni
(donor) si unul cu un orbital complet liber (acceptor). (donor) si unul cu un orbital complet liber (acceptor).
In cazul ionului amoniu, cei 2 electroni neparticipanti la In cazul ionului amoniu, cei 2 electroni neparticipanti la
legatura ai N pot fi pusi in comun cu un ion de H, care are legatura ai N pot fi pusi in comun cu un ion de H, care are
un orbital liber, rezultand un ion pozitiv cu structura un orbital liber, rezultand un ion pozitiv cu structura
reprezentata in figura. reprezentata in figura.
Legatura covalenta coordinativa Legatura covalenta coordinativa
Legatura coordinativa apare si intre moleculele Legatura coordinativa apare si intre moleculele
cu deficit de electroni, care au un octet cu deficit de electroni, care au un octet
incomplet incomplet -- molecule acceptoare si molecule molecule acceptoare si molecule
capabile sa puna la dispozitie atomi capabile sa puna la dispozitie atomi -- molecule molecule
donoare, cum este cazul complexului H donoare, cum este cazul complexului H33NNBH BH33. .
N: B F
H
H
H H
H H
H
H
H
H
N
+--
B
-
F
Polaritatea Polaritatea
moleculelor moleculelor
covalente covalente
Molecule polare Molecule polare- -nepolare nepolare
Legatura covalenta pura se intalneste doar in Legatura covalenta pura se intalneste doar in
moleculele homonucleare, adica acelea moleculele homonucleare, adica acelea
constituite din atomi identici. constituite din atomi identici.
Atat legaturile ionice cat si cele covalente Atat legaturile ionice cat si cele covalente
heteronucleare nu sunt pure, legaturile ionice heteronucleare nu sunt pure, legaturile ionice
avand si caracter covalent si invers; legaturile avand si caracter covalent si invers; legaturile
reale sunt covalent reale sunt covalent--polare. polare.
Moleculele, desi neutre in ansamblu, poseda un Moleculele, desi neutre in ansamblu, poseda un
numar de sarcini pozitive, localizate in nucleele numar de sarcini pozitive, localizate in nucleele
atomice si sarcini negative repartizate in jurul atomice si sarcini negative repartizate in jurul
acestora. Se poate admite existenta, ca in cazul acestora. Se poate admite existenta, ca in cazul
centrului de greutate, a doua centre ale sarcinilor centrului de greutate, a doua centre ale sarcinilor
electrice, unul pentru cele pozitive si unul pentru electrice, unul pentru cele pozitive si unul pentru
cele negative. cele negative.
Moleculele in care cele doua centre coincid se Moleculele in care cele doua centre coincid se
numesc nepolare, celelalte fiind molecule polare. numesc nepolare, celelalte fiind molecule polare.
Momentul de dipol Momentul de dipol
Moleculele polare pot fi asociate unor dipoli electrici, Moleculele polare pot fi asociate unor dipoli electrici,
caracterizati de momentul de dipol : caracterizati de momentul de dipol :
unde este vectorul de pozitie cu originea in centrul unde este vectorul de pozitie cu originea in centrul
atribuit sarcinilor negative si varful in centrul atribuit sarcinilor negative si varful in centrul
corespunzator sarcinilor pozitive. corespunzator sarcinilor pozitive.
Unitatea de masura pentru momentul de dipol este 1 Unitatea de masura pentru momentul de dipol este 1
D (Debye) = D (Debye) =
Polaritatea moleculelor este rezultatul diferentei de Polaritatea moleculelor este rezultatul diferentei de
electronegativitate dintre atomii componenti, cei mai electronegativitate dintre atomii componenti, cei mai
electronegativi determinand o crestere a densitatii electronegativi determinand o crestere a densitatii
electronice in apropierea lor. electronice in apropierea lor.
= H
U
1,510
19
& 1A= 1,5 [ 10
29
&P
Momentul de dipol Momentul de dipol
In molecula HF, cei doi electroni pusi in comun sunt deplasati spre In molecula HF, cei doi electroni pusi in comun sunt deplasati spre
F, mai electronegativ, fapt ce determina aparitia unei polarizari a F, mai electronegativ, fapt ce determina aparitia unei polarizari a
moleculei. moleculei.
este o fractiune a sarcinii elementare este o fractiune a sarcinii elementare
In acest mod, legatura covalenta H In acest mod, legatura covalenta H- -F nu este pura ci are si un F nu este pura ci are si un
caracter ionic. caracter ionic.

H
r
H F
Momentul de dipol al moleculei de apa Momentul de dipol al moleculei de apa

Momentul de dipol al unei molecule este suma vectoriala a Momentul de dipol al unei molecule este suma vectoriala a
momentelor de dipol ale legaturilor dintre atomii momentelor de dipol ale legaturilor dintre atomii
constituienti. constituienti.
Molecula de apa are un moment de dipol de 1,84D ca Molecula de apa are un moment de dipol de 1,84D ca
rezultat al compunerii geometrice ale momentelor de dipol rezultat al compunerii geometrice ale momentelor de dipol
ale legaturilor O ale legaturilor O--H (1,54D), ce fac intre ele un unghi de H (1,54D), ce fac intre ele un unghi de
105o. 105o.
Polaritatea moleculelor de apa are mare importanta, ea Polaritatea moleculelor de apa are mare importanta, ea
putand dizolva majoritatea substantelor ionice. putand dizolva majoritatea substantelor ionice.
Caracterul ionic al legaturii Caracterul ionic al legaturii
Momentul de dipol al unei legaturi ionice, exprimat in Momentul de dipol al unei legaturi ionice, exprimat in
Debye, ar trebui sa fie egal cu produsul dintre sarcinile Debye, ar trebui sa fie egal cu produsul dintre sarcinile
ionilor implicati si distanta dintre ei (in A). ionilor implicati si distanta dintre ei (in A).
Raportul dintre momentul de dipol masurat Raportul dintre momentul de dipol masurat
experimental si cel calculat dupa cel cel mentionat experimental si cel calculat dupa cel cel mentionat
anterior este o masura a caracterului ionic al legaturii: anterior este o masura a caracterului ionic al legaturii:
caracterul ionic al legaturii= (%) caracterul ionic al legaturii= (%)
Existenta caracterului covalent si in cazul legaturii Existenta caracterului covalent si in cazul legaturii
ionice poate fi explicata prin deformarea pe care fiecare ionice poate fi explicata prin deformarea pe care fiecare
ion o produce asupra invelisului electronic a ionului ion o produce asupra invelisului electronic a ionului
vecin de semn opus, cu aparitia unei suprapuneri a vecin de semn opus, cu aparitia unei suprapuneri a
acestora. acestora.
H[S
FDOF
100
Caracterul ionic al legaturii Caracterul ionic al legaturii
5 HBr
12 HI
17 HCl
45 HF
Caracter ionic (%) Molecula
Legatura metalica Legatura metalica
Definire. Teoria clasica Definire. Teoria clasica
Metalele au o serie de proprietati care le deosebesc net Metalele au o serie de proprietati care le deosebesc net
de celelalte substante si anume: conductibilitatea de celelalte substante si anume: conductibilitatea
electrica si termica in stare solida, luciu specific, electrica si termica in stare solida, luciu specific,
ductilitate, maleabilitate, etc. ductilitate, maleabilitate, etc.
Atomii metalelor au in general un numar mic de Atomii metalelor au in general un numar mic de
electroni pe ultimul strat, ei neavand posibilitatea sa electroni pe ultimul strat, ei neavand posibilitatea sa
ajunga la starea stabila de octet nici prin cedare de ajunga la starea stabila de octet nici prin cedare de
electroni, atomii fiind identici, nici de punere in comun electroni, atomii fiind identici, nici de punere in comun
de electroni. de electroni.
Pentru explicarea acestor proprietati au fost elaborate Pentru explicarea acestor proprietati au fost elaborate
de de--a lungul timpului mai multe teorii. a lungul timpului mai multe teorii.
Drude si Lorenz au considerat ca reteaua metalica este Drude si Lorenz au considerat ca reteaua metalica este
constituita din ioni pozitivi, ce se gasesc in noduri, constituita din ioni pozitivi, ce se gasesc in noduri,
formati din atomii ce au pierdut electronii exteriori si un formati din atomii ce au pierdut electronii exteriori si un
nor electronic alcatuit din electronii delocalizati. Este de nor electronic alcatuit din electronii delocalizati. Este de
fapt o legatura de tip ion fapt o legatura de tip ion--electron delocalizat. electron delocalizat.
Teoria cuantica. Aproximatia MLV Teoria cuantica. Aproximatia MLV
Metoda MLV aplicata retelei metalice presupune Metoda MLV aplicata retelei metalice presupune
formarea unor legaturi covalente delocalizate. formarea unor legaturi covalente delocalizate.
Electronii din stratul exterior al unui atom Electronii din stratul exterior al unui atom
metalic din retea se pot afla pe rand in orbitalii metalic din retea se pot afla pe rand in orbitalii
rezultati prin interpatrunderea orbitalilor rezultati prin interpatrunderea orbitalilor
tuturor vecinilor de retea. tuturor vecinilor de retea.
Cu cat gradul de ocupare al acestor orbitali Cu cat gradul de ocupare al acestor orbitali
creste, cu atat taria legaturii metalice si deci si creste, cu atat taria legaturii metalice si deci si
proprietatile mecanice, temperatura de topire, proprietatile mecanice, temperatura de topire,
etc cresc. etc cresc.
Acest lucru se intampla odata cu cresterea Acest lucru se intampla odata cu cresterea
numarului de electroni din straturile exterioare. numarului de electroni din straturile exterioare.
Teoria cuantica. Aproximatia MOM Teoria cuantica. Aproximatia MOM
Metoda MOM considera ca legatura metalica se Metoda MOM considera ca legatura metalica se
realizeaza prin intermediul orbitalilor moleculari extinsi, realizeaza prin intermediul orbitalilor moleculari extinsi,
obtinuti prin contopirea tuturor orbitalilor din stratul obtinuti prin contopirea tuturor orbitalilor din stratul
exterior de valenta. exterior de valenta.
Straturile inferioare ale invelisului electronic, fiind mai Straturile inferioare ale invelisului electronic, fiind mai
apropiate de nucleu sunt mai putin influentate de apropiate de nucleu sunt mai putin influentate de
interactia cu atomii vecini. interactia cu atomii vecini.
Se formeaza o legatura covalenta delocalizata care nu Se formeaza o legatura covalenta delocalizata care nu
mai este orientata. mai este orientata.
Din N orbitali atomici se formeaza N orbitali moleculari, Din N orbitali atomici se formeaza N orbitali moleculari,
din care N/2 sunt de legatura si N/2 de antilegatura. din care N/2 sunt de legatura si N/2 de antilegatura.
Datorita numarului mare de nivele energetice rezultate, Datorita numarului mare de nivele energetice rezultate,
acestea sunt foarte apropiate astfel incat se formeaza acestea sunt foarte apropiate astfel incat se formeaza
doua benzi energetice. doua benzi energetice.
Banda energetica corespunzatoare nivelelor orbitalilor Banda energetica corespunzatoare nivelelor orbitalilor
de legatura se numeste banda de valenta, iar cea de legatura se numeste banda de valenta, iar cea
corespunzatoare orbitalilor antilianti se numeste banda corespunzatoare orbitalilor antilianti se numeste banda
de conductie. de conductie.
desen desen
desen desen
desen desen
Desen izol+semi+met Desen izol+semi+met
Aproximatia MOM aplicata metalelor si Aproximatia MOM aplicata metalelor si
teoria legaturii chimice teoria legaturii chimice
Natura legaturii este fizica, Natura legaturii este fizica, fiind fiind
rezultatul tendintei fiecarui atom de rezultatul tendintei fiecarui atom de
a ajunge intr a ajunge intr- -o stare caracterizata de o stare caracterizata de
o energie cat mai mica. o energie cat mai mica.
Exemplu cu Na Exemplu cu Na
Aranjarea atomilor in spatiu Aranjarea atomilor in spatiu - -
legatura covalenta delocalizata legatura covalenta delocalizata
formata nu este orientata. formata nu este orientata.
Corelatia structura Corelatia structura proprietati proprietati
Conductibilitatea electrica si termica in stare solida Conductibilitatea electrica si termica in stare solida
Conductibilitatea electrica a metalelor se explica prin Conductibilitatea electrica a metalelor se explica prin
marea mobilitate a electronilor delocalizati din banda marea mobilitate a electronilor delocalizati din banda
de conductie. Astfel conductivitatea electrica maxima de conductie. Astfel conductivitatea electrica maxima
se obtine in cazul in care au atatia electroni incat sa se obtine in cazul in care au atatia electroni incat sa
ocupe complet banda de valenta. Pentru Cu sau Ag ocupe complet banda de valenta. Pentru Cu sau Ag
(n (n- -1)d10 ns1, ce au pe ultimul strat 1 electron in 1)d10 ns1, ce au pe ultimul strat 1 electron in
orbitalii de tip s, banda de valenta va fi complet orbitalii de tip s, banda de valenta va fi complet
ocupata iar banda de conductie complet libera, ocupata iar banda de conductie complet libera,
permitand trecerea electronilor din BV in BC la permitand trecerea electronilor din BV in BC la
aplicarea unei diferente de potential la capetele aplicarea unei diferente de potential la capetele
conductorului metalic. conductorului metalic.
La cresterea numarului de electroni banda de La cresterea numarului de electroni banda de
conductie se umple treptat si nu mai exista locuri conductie se umple treptat si nu mai exista locuri
libere pentru trecerea electronilor la aplicarea unei libere pentru trecerea electronilor la aplicarea unei
tensiuni electrice. tensiuni electrice.
Proprietatile mecanice: Proprietatile mecanice: variatia lor in sistemul variatia lor in sistemul
periodic, ductilitatea, maleabilitatea, independenta periodic, ductilitatea, maleabilitatea, independenta
acestora de directia de actiune a fortelor sunt explicate acestora de directia de actiune a fortelor sunt explicate
de MOM. de MOM.
Rezistentele mecanice cele mai mari sunt specifice Rezistentele mecanice cele mai mari sunt specifice
celor cu banda de valenta total ocupata .si banda de celor cu banda de valenta total ocupata .si banda de
conductie libera (nici un electron in orbitalii de conductie libera (nici un electron in orbitalii de
antilegatura). antilegatura).
Cr este un astfel de exemplu cu structura sa de tip 3d5 Cr este un astfel de exemplu cu structura sa de tip 3d5
4s1. 4s1.
Datorita lipsei de orientare a legaturii in cazul metalelor Datorita lipsei de orientare a legaturii in cazul metalelor
se poate explica modul de comportare sub actiunea se poate explica modul de comportare sub actiunea
unor forte, indiferent care ar fi directia lor de actiune unor forte, indiferent care ar fi directia lor de actiune - -
planele de actiune pot aluneca unele fata de altele, planele de actiune pot aluneca unele fata de altele,
taria legaturii ramanand practic neschimbata. taria legaturii ramanand practic neschimbata.
Maleabilitatea si ductilitatea metalelor pot fi explicate Maleabilitatea si ductilitatea metalelor pot fi explicate
pornind de la lipsa de orientare a legaturii, ce permite pornind de la lipsa de orientare a legaturii, ce permite
miscarea atomilor componennti unii fata de ceilalti fara miscarea atomilor componennti unii fata de ceilalti fara
ca taria legaturii sa diminueze. ca taria legaturii sa diminueze.
luciu specific, opacitate. luciu specific, opacitate.
Luciul metalic si opacitatea sunt puse Luciul metalic si opacitatea sunt puse
pe seama lipsei absorbiei radiatiei pe seama lipsei absorbiei radiatiei
electromagnetice de catre electronii electromagnetice de catre electronii
liberi. liberi.
Legaturi Legaturi
intermoleculare intermoleculare
Legatura de hidrogen Legatura de hidrogen
Legatura de hidrogen se formeaza intre molecule sau Legatura de hidrogen se formeaza intre molecule sau
grupari de atomi formate dintr grupari de atomi formate dintr- -un element puternic un element puternic
electronegativ electronegativ F, O, Cl, N, si H; F, O, Cl, N, si H;
Legatura de hidrogen se datoreaza faptului ca norul Legatura de hidrogen se datoreaza faptului ca norul
electronic si asa subtire, din jurul nucleului de hidrogen electronic si asa subtire, din jurul nucleului de hidrogen
este deplasat spre atomul puternic electronegativ cu este deplasat spre atomul puternic electronegativ cu
care formeaza legatura. In acest fel, protonul este care formeaza legatura. In acest fel, protonul este
foarte putin ecranat, actiunea lui atractiva putandu foarte putin ecranat, actiunea lui atractiva putandu- -se se
exercita asupra electronilor unui atom vecin. exercita asupra electronilor unui atom vecin.
Orbitalul 1s al H devine practic gol si poate fi ocupat de Orbitalul 1s al H devine practic gol si poate fi ocupat de
o pereche de electroni neparticipanti ai atomului o pereche de electroni neparticipanti ai atomului
electronegativ; electronegativ;
Rezulta o legatura ce pare a fi coordinativa, diferenta Rezulta o legatura ce pare a fi coordinativa, diferenta
constand in aceea ca se pastreaza structura constand in aceea ca se pastreaza structura
moleculelor participante si in plus legatura element moleculelor participante si in plus legatura element
electronegativ electronegativ - - H este mai slaba si mai lunga decat H este mai slaba si mai lunga decat
cea dintre element electronegativ si H ce ii apartine. cea dintre element electronegativ si H ce ii apartine.
Proprietati ale legaturii de hidrogen Proprietati ale legaturii de hidrogen
Legaturile de hidrogen pot fi Legaturile de hidrogen pot fi
intermoleculare si intramoleculare; intermoleculare si intramoleculare;
Legaturile de hidrogen au lungimi mai Legaturile de hidrogen au lungimi mai
mari de 2.3A fiind clasificate in scurte mari de 2.3A fiind clasificate in scurte
(2.3 (2.3- -2.5A) si lungi >3A; 2.5A) si lungi >3A;
Taria legaturii creste cu marimea Taria legaturii creste cu marimea
electronegativitatii atomilor implicati: electronegativitatii atomilor implicati:
E Eleg leg H H- -F>E F>Eleg leg H H- -O>E O>Eleg leg N N- -H H
fiind de ordinul zecilor de KJ/mol. fiind de ordinul zecilor de KJ/mol.
Legatura de hidrogen si teoria legaturii Legatura de hidrogen si teoria legaturii
chimice chimice
Natura legaturii este fizica Natura legaturii este fizica
diminuarea energiei sistemului diminuarea energiei sistemului
molecular prin trecerea unei perechi molecular prin trecerea unei perechi
de electroni, chiar neparticipanti intr de electroni, chiar neparticipanti intr- -
un orbital de energie mai joasa un orbital de energie mai joasa 1s 1s
al H. al H.
chimice chimice
Legatura de hidrogen este directionata Legatura de hidrogen este directionata
liniar in lungul orbitalilor apartinand liniar in lungul orbitalilor apartinand
elementului electronegativ din care elementului electronegativ din care
provin electronii neparticipanti provin electronii neparticipanti
participanti la legatura. participanti la legatura.
chimice chimice
Unii compusi cum sunt H Unii compusi cum sunt H22O, HF, NH O, HF, NH33 au au
temperaturi de topire net diferite temperaturi de topire net diferite
anormale de ale compusilor din seriile anormale de ale compusilor din seriile
omoloage: omoloage:
H H22O, H O, H22S, H S, H22Se, H Se, H22Te Te
HF, HCl, HBr, HI. HF, HCl, HBr, HI.
Punctele de fierbere si topire cresc cu Punctele de fierbere si topire cresc cu
masa moleculara in seriile omoloage. masa moleculara in seriile omoloage.
Structura ghetii este formata din tetraedri de H Structura ghetii este formata din tetraedri de H22O, alcatuind o O, alcatuind o
structura afanata, ce determina o densitate mai redusa ca a apei structura afanata, ce determina o densitate mai redusa ca a apei
lichide. lichide.
La temperatura de topire (0oC) o mare parte din legaturi se La temperatura de topire (0oC) o mare parte din legaturi se
distrug si drept urmare densitatea apei incepe sa creasca. Pana la distrug si drept urmare densitatea apei incepe sa creasca. Pana la
punctul de fierbere au loc doua fenomene cu efecte opuse, a caror punctul de fierbere au loc doua fenomene cu efecte opuse, a caror
predominanta determina modul de variatie a densitatii apei cu predominanta determina modul de variatie a densitatii apei cu
temperatura: temperatura:
scaderea cu temperatura a volumului ocupat datorita ruperii unui scaderea cu temperatura a volumului ocupat datorita ruperii unui
numar din ce in ce mai mare de legaturi de hidrogen, determinand numar din ce in ce mai mare de legaturi de hidrogen, determinand
cresterea densitatii; cresterea densitatii;
cresterea volumului cu temperatura datorita agitatiei termice. cresterea volumului cu temperatura datorita agitatiei termice.
Pana la 3,98oC predomina primul fenomen, dupa care predomina Pana la 3,98oC predomina primul fenomen, dupa care predomina
cel datorat agitatiei termice. cel datorat agitatiei termice.
Marirea de volum cu 9% la trecerea din stare lichida in stare Marirea de volum cu 9% la trecerea din stare lichida in stare
lichida este cauza distrugerii multor materiale de constructii. lichida este cauza distrugerii multor materiale de constructii.
Clivajul ghipsului Clivajul ghipsului datorat structurii in care exista plane cu datorat structurii in care exista plane cu
legaturi slabe legaturi slabe numai legaturi de hidrogen. numai legaturi de hidrogen.
Legaturi prin forte van der Waals Legaturi prin forte van der Waals
Gazele rare precum si moleculele nepolare se lichefiaza si se Gazele rare precum si moleculele nepolare se lichefiaza si se
solidifica la temperaturi joase, ceea ce arata ca intre acestea apar solidifica la temperaturi joase, ceea ce arata ca intre acestea apar
legaturi slabe. legaturi slabe.
Fortele van der Waals responsabile de aceste interactii atractive Fortele van der Waals responsabile de aceste interactii atractive
sunt de natura electrostatica si pot fi clasificate in functie de sunt de natura electrostatica si pot fi clasificate in functie de
particulele intre care se manifesta in: particulele intre care se manifesta in:
- -forte de orientare (Keesom), care se manifesta intre dipolii forte de orientare (Keesom), care se manifesta intre dipolii
permanenti ai moleculelor polare: HCl, H2O, etc. permanenti ai moleculelor polare: HCl, H2O, etc.
- -forte de inductie (Debye), care se manifesta intre un dipol forte de inductie (Debye), care se manifesta intre un dipol
permanent si unul indus. permanent si unul indus.
- -fortele de dispersie (London) ce se manifesta intre moleculele fortele de dispersie (London) ce se manifesta intre moleculele
nepolare. nepolare.
Desi exista interactiuni atractive si repulsive intre dipoli, cele Desi exista interactiuni atractive si repulsive intre dipoli, cele
atractive predomina tinzand sa ordoneze sistemul astfel incat atractive predomina tinzand sa ordoneze sistemul astfel incat
sarcinile pozitive din capete sa se gaseasca in vecinatatea unora sarcinile pozitive din capete sa se gaseasca in vecinatatea unora
negative din alti dipoli; tendinta contrara este datorata agitatiei negative din alti dipoli; tendinta contrara este datorata agitatiei
termice. termice.
Legaturi prin forte van der Waals Legaturi prin forte van der Waals
Fortele de orientare KEESOM Fortele de orientare KEESOM
Fortele de inductie Debye Fortele de inductie Debye
Molecula nepolara aflata in vecinatatea moleculei Molecula nepolara aflata in vecinatatea moleculei
polare devine un dipol prin inductie, urmand apoi polare devine un dipol prin inductie, urmand apoi
interactia electrostatica dintre acestea. interactia electrostatica dintre acestea.
Forte de dispersie LONDON Forte de dispersie LONDON
Chiar moleculele nepolare sau atomii gazelor rare pot avea la Chiar moleculele nepolare sau atomii gazelor rare pot avea la
un moment dat un moment electric de dipol datorita un moment dat un moment electric de dipol datorita
vibratiilor atomilor sau nucleelor, datorita miscarii electronilor vibratiilor atomilor sau nucleelor, datorita miscarii electronilor
in jurul acestuia. Acest moment electric de dipol momentan in jurul acestuia. Acest moment electric de dipol momentan
poate determina aparitia in apropierea lui a altor dipoli indusi poate determina aparitia in apropierea lui a altor dipoli indusi
cu care interactioneaza. cu care interactioneaza.
Proprietati Proprietati
Fortele van der Waals atractive sunt invers Fortele van der Waals atractive sunt invers
proportionale cu puterea a saptea a proportionale cu puterea a saptea a
distantei. distantei.
Aceste forte sunt slabe, energia legaturilor Aceste forte sunt slabe, energia legaturilor
determinate de ele fiind de ordinul KJ/mol. determinate de ele fiind de ordinul KJ/mol.
Fortele enumerate sunt aditive, valoarea Fortele enumerate sunt aditive, valoarea
energiei de legatura pentru cateva substante energiei de legatura pentru cateva substante
fiind prezentata in tabel. fiind prezentata in tabel.
Este de mentionat ca pe masura apropierii Este de mentionat ca pe masura apropierii
moleculelor, datorita fortelor de atractie van moleculelor, datorita fortelor de atractie van
der Waals, apare si o puternica componenta der Waals, apare si o puternica componenta
repulsiva repulsiva - - datorita respingerii invelisurilor datorita respingerii invelisurilor
electronice, distanta intre molecule fiind una electronice, distanta intre molecule fiind una
la care se realizeaza echilibrul de forte. la care se realizeaza echilibrul de forte.
47,23 8,98 1,92 36,32 H2O
29,55 14,71 1,54 13,29 NH3
21,10 16,80 1,003 3,3 HCl
8,73 8,73 0,0008 0,0004 CO
8,48 8,48 0,00 0,00 Ar
ETot
(KJ/mol)
EL
(KJ/mol)
ED
(KJ/mol)
Ek (KJ/mol) Substanta
Capitolul II Capitolul II
Stari de agregare a Stari de agregare a
materiei materiei
Starea gazoasa Starea gazoasa
Definitie. Modele ale starii gazoase Definitie. Modele ale starii gazoase
Gazele sunt constituite din atomi sau molecule si sunt Gazele sunt constituite din atomi sau molecule si sunt
caracterizate de faptul ca nu au forma si volum propriu. caracterizate de faptul ca nu au forma si volum propriu.
Pentru explicarea acestui fapt se considera ca energia Pentru explicarea acestui fapt se considera ca energia
cinetica a particulelor constituiente ale gazului este cinetica a particulelor constituiente ale gazului este
superioara energiei fortelor de interactive dintre ele. superioara energiei fortelor de interactive dintre ele.
Un Un model model al starii gazoase este cel al al starii gazoase este cel al gazului ideal gazului ideal, ,
ce considera ca: ce considera ca:
particulele constituiente ale gazului au dimensiuni particulele constituiente ale gazului au dimensiuni
neglijabile fata de distantele dintre ele; neglijabile fata de distantele dintre ele;
actiunea fortelor de atractie intermoleculara este nula; actiunea fortelor de atractie intermoleculara este nula;
ciocnirile dintre molecule sunt elastice. ciocnirile dintre molecule sunt elastice.
Comportarea unor astfel de gaze este descrisa de Comportarea unor astfel de gaze este descrisa de
ecuatia de stare a gazului ideal: ecuatia de stare a gazului ideal:
S9 = 57
Modelul gazului real Modelul gazului real
Comportarea de gaz ideal este specifica temperaturilor ridicate si Comportarea de gaz ideal este specifica temperaturilor ridicate si
presiunilor scazute. presiunilor scazute.
In realitatea apar abateri de la aceasta lege, datorate faptului ca: In realitatea apar abateri de la aceasta lege, datorate faptului ca:
moleculele au un volum propriu si deci gazele nu pot fi comprimate moleculele au un volum propriu si deci gazele nu pot fi comprimate
la nesfarsit; la nesfarsit;
intre molecule se exercita forte de atractie intermoleculare, cu atat intre molecule se exercita forte de atractie intermoleculare, cu atat
mai mari cu cat volumul gazului este mai mic, ceea ce face ca mai mari cu cat volumul gazului este mai mic, ceea ce face ca
gazele sa fie supuse unei presiuni suplimentare. gazele sa fie supuse unei presiuni suplimentare.
Utilizand aceste corectii, van der Waals a propus o noua forma a Utilizand aceste corectii, van der Waals a propus o noua forma a
ecuatiei de stare: ecuatiei de stare:
unde termenul se numeste presiune interna si are unde termenul se numeste presiune interna si are
semnificatia presiunii suplimentare exercitatea de actiunea fortelor semnificatia presiunii suplimentare exercitatea de actiunea fortelor
de atractie intermoleculare, iar b se numeste covolum, reprezinta de atractie intermoleculare, iar b se numeste covolum, reprezinta
corectia de volum datorata volumului moleculelor, iar ca valoare corectia de volum datorata volumului moleculelor, iar ca valoare
este de patru ori mai mare decat volumul lor. este de patru ori mai mare decat volumul lor.
Ecuatia gazelor ideale este un caz limita a ecuatiei gazelor reale, Ecuatia gazelor ideale este un caz limita a ecuatiei gazelor reale,
ce descrie mai complet comportarea acestora. ce descrie mai complet comportarea acestora.
S
D
9
2
9 E= 57
D
9
2
Proprietatile gazelor Proprietatile gazelor
Densitatea gazelor este redusa, de ordinul kg/mc si depinde de Densitatea gazelor este redusa, de ordinul kg/mc si depinde de
natura gazului, presiune, temperatura. natura gazului, presiune, temperatura.
Pentru aplicatiile uzuale poate fi apreciata usor utilizand ecuatia de Pentru aplicatiile uzuale poate fi apreciata usor utilizand ecuatia de
stare a gazului: stare a gazului:
unde este masa molara a gazului. unde este masa molara a gazului.
Pentru amestecuri de gaze: Pentru amestecuri de gaze:
=
S
57
=
L = 1
1
L
S
L
57
Umiditatea gazelor Umiditatea gazelor

Umiditatea gazelor Umiditatea gazelor- - gazele de interes practic contin si o anumita gazele de interes practic contin si o anumita
cantitate de vapori de apa. astfel, Presiunea aerului va fi data de cantitate de vapori de apa. astfel, Presiunea aerului va fi data de
suma dintre presiunile partiale ale componentilor lui, N suma dintre presiunile partiale ale componentilor lui, N22 si O si O22 si si
presiunea partiala a vaporilor de apa. presiunea partiala a vaporilor de apa.
La fiecare temperatura exista o presiune de saturatie a vaporilor La fiecare temperatura exista o presiune de saturatie a vaporilor
de apa din aer, dincolo de care ei incep sa condenseze. de apa din aer, dincolo de care ei incep sa condenseze.
Umiditatea aerului se exprima de obicei in umiditate relativa, Umiditatea aerului se exprima de obicei in umiditate relativa,
definita ca raportul intre presiunea vaporilor la o anumita definita ca raportul intre presiunea vaporilor la o anumita
temperatura si presiunea de saturatie la acea temperatura. temperatura si presiunea de saturatie la acea temperatura.
Presiunea de saturatie a vaporilor creste cu temperatura. Presiunea de saturatie a vaporilor creste cu temperatura.
Este posibil ca aerul cald, cu o anumita umiditate si deci o anumita Este posibil ca aerul cald, cu o anumita umiditate si deci o anumita
presiune de vapori, la coborarea temperaturii sa atinga "punctul de presiune de vapori, la coborarea temperaturii sa atinga "punctul de
roua" roua" - - temperatura la care este atinsa presiunea de saturatie a temperatura la care este atinsa presiunea de saturatie a
vaporilor si sa inceapa sa condenseze. Acest fenomen se poate vaporilor si sa inceapa sa condenseze. Acest fenomen se poate
intampla in interiorul zidariilor in care exista un gradient de intampla in interiorul zidariilor in care exista un gradient de
temperatura si este inlaturat de obicei prin instalarea unor bariere temperatura si este inlaturat de obicei prin instalarea unor bariere
de vapori de vapori - - straturi din materiale impermeabile pentru vapori. straturi din materiale impermeabile pentru vapori.
De asemenea, decomprimarea brusca a gazelor umede De asemenea, decomprimarea brusca a gazelor umede
comprimate, poate conduce la formarea unor dopuri de gheata comprimate, poate conduce la formarea unor dopuri de gheata
rezultate in urma condensarii si inghetarii apei, ce pot bloca rezultate in urma condensarii si inghetarii apei, ce pot bloca
conductele. Un astfel de incident, minor in aparenta, a condus la conductele. Un astfel de incident, minor in aparenta, a condus la
pierderea unui submarin nuclear american in perioada razboiului pierderea unui submarin nuclear american in perioada razboiului
rece. rece.
Starea lichida Starea lichida
Definire Definire
La micsorarea, in conditii rezonabile de temperatura, a La micsorarea, in conditii rezonabile de temperatura, a
distantei dintre particulele constituiente ale unui gaz, distantei dintre particulele constituiente ale unui gaz,
prin comprimare, fortele de interactie atractiva cresc si prin comprimare, fortele de interactie atractiva cresc si
devin destul de mari pentru a asigura aparitia unei devin destul de mari pentru a asigura aparitia unei
ordini la distante mici. Sistemul de particule intra intr ordini la distante mici. Sistemul de particule intra intr- -o o
stare noua de agregare, denumita stare lichida, ce este stare noua de agregare, denumita stare lichida, ce este
caracterizata de volum propriu (lichidele sunt foarte caracterizata de volum propriu (lichidele sunt foarte
putin compresibile) si lipsa formei proprii. putin compresibile) si lipsa formei proprii.
Starea lichida este asemanatoare celei gazoase prin Starea lichida este asemanatoare celei gazoase prin
existenta unei libertati de miscare avansate a existenta unei libertati de miscare avansate a
particulelor componente si celei solide prin existenta particulelor componente si celei solide prin existenta
unei ordini la mica distanta unei ordini la mica distanta - - atomii sunt asezati in atomii sunt asezati in
anumite pozitii unii fata de ceilalti, ordinea fiind insa anumite pozitii unii fata de ceilalti, ordinea fiind insa
din ce in ce mai putin evidenta cu cresterea distantei din ce in ce mai putin evidenta cu cresterea distantei
dintre acestia. dintre acestia.
Desi starea lichida este definita de mult timp, chiar si in Desi starea lichida este definita de mult timp, chiar si in
prezent fizicienii lucreaza la realizarea unei teorii prezent fizicienii lucreaza la realizarea unei teorii
coerente a acesteia. coerente a acesteia.
Proprietatile lichidelor Proprietatile lichidelor
Densitatea lichidelor este mult mai mare ca a gazelor, Densitatea lichidelor este mult mai mare ca a gazelor,
fiind de ordinul a 1000Kg/m3. fiind de ordinul a 1000Kg/m3.
Presiunea de vapori a lichidelor, reprezinta presiunea Presiunea de vapori a lichidelor, reprezinta presiunea
vaporilor aflati in echilibru cu suprafata lichidului la o vaporilor aflati in echilibru cu suprafata lichidului la o
anumita temperatura. anumita temperatura.
Aceasta presiune creste cu temperatura si la un Aceasta presiune creste cu temperatura si la un
moment dat egaleaza o atmosfera; acest punct se moment dat egaleaza o atmosfera; acest punct se
numeste in mod uzual temperatura de fierbere. numeste in mod uzual temperatura de fierbere.
La fierbere, evaporarea lichidului are loc in toata masa La fierbere, evaporarea lichidului are loc in toata masa
sa, presiunea vaporilor egaland presiunea exercitata sa, presiunea vaporilor egaland presiunea exercitata
din exterior, fapt ce conduce la aparitia de bule de din exterior, fapt ce conduce la aparitia de bule de
vapori ce urca la suprafata. Temperatura de fierbere vapori ce urca la suprafata. Temperatura de fierbere
depinde de natura lichidului, prin fortele depinde de natura lichidului, prin fortele
intermoleculare. intermoleculare.
Modificarea presiunii gazului de deasupra unui lichid Modificarea presiunii gazului de deasupra unui lichid
conduce la modificarea temperaturii de fierbere. conduce la modificarea temperaturii de fierbere.
Viteza de evaporare Viteza de evaporare
Viteza de evaporare v reprezinta masa de lichid ce se evapora in Viteza de evaporare v reprezinta masa de lichid ce se evapora in
unitatea de timp de pe unitatea de suprafata: unitatea de timp de pe unitatea de suprafata:
unde p unde pmm este presiunea vaporilor saturanti la acea temperatura este presiunea vaporilor saturanti la acea temperatura
p este presiunea de vapori; H presiunea gazului de deasupra p este presiunea de vapori; H presiunea gazului de deasupra
k constanta specifica fiecarui lichid; S suprafata de evaporare. k constanta specifica fiecarui lichid; S suprafata de evaporare.
Viteza de evaporare a lichidelor este importanta pentru Viteza de evaporare a lichidelor este importanta pentru
fenomenele de uscare a materialelor de constructii, uscarea fenomenele de uscare a materialelor de constructii, uscarea
multora avand loc cu contractii de volum, ce genereaza fisuri si multora avand loc cu contractii de volum, ce genereaza fisuri si
scaderea rezistentelor materialului. De asemenea viteza de scaderea rezistentelor materialului. De asemenea viteza de
evaporare a solventului din vopsele determina modul de utilizare a evaporare a solventului din vopsele determina modul de utilizare a
acestora acestora - - o vopsea al carei solvent se evapora mai greu, cum este o vopsea al carei solvent se evapora mai greu, cum este
white spirtul, poate patrunde mai bine in toate asperitatile white spirtul, poate patrunde mai bine in toate asperitatile
suprafetei, nefiind necesara o sablare, in multe cazuri scumpa sau suprafetei, nefiind necesara o sablare, in multe cazuri scumpa sau
practic imposibil de executat din cauza riscurilor ecologice. De practic imposibil de executat din cauza riscurilor ecologice. De
exemplu, in cazul vopsirii podurilor metalice existente, nu este exemplu, in cazul vopsirii podurilor metalice existente, nu este
posibila indepartarea prin sablare a stratului de rugina existent, posibila indepartarea prin sablare a stratului de rugina existent,
deoarece miniul de plumb utilizat de obicei ca grund ar polua apele deoarece miniul de plumb utilizat de obicei ca grund ar polua apele
de dedesubt; se utilizeaza o vopsea cu uscare lenta care ramane de dedesubt; se utilizeaza o vopsea cu uscare lenta care ramane
fluida mai mult timp si poate patrunde prin stratul de rugina. fluida mai mult timp si poate patrunde prin stratul de rugina.
Y= N
6S
P
S
+
Vascozitatea Vascozitatea
Vascozitatea lichidelor este o proprietate caracterizata Vascozitatea lichidelor este o proprietate caracterizata
prin forta ce se manifesta la deplasarea unui strat de prin forta ce se manifesta la deplasarea unui strat de
fluid in raport cu altul: fluid in raport cu altul:
unde este coeficientul de vascozitatea dinamica. unde este coeficientul de vascozitatea dinamica.
Se masoara in Ns/m2; exista si o unitate tolerata Se masoara in Ns/m2; exista si o unitate tolerata
1Poise=0.1Ns/m2. 1Poise=0.1Ns/m2.
Vascozitatea cinematica este definita prin relatia: Vascozitatea cinematica este definita prin relatia:
si se exprima de obicei in cm2/s. si se exprima de obicei in cm2/s.
Vascozitatea Engler (E) se exprima in grade Engler si Vascozitatea Engler (E) se exprima in grade Engler si
este definita prin raportul dintre timpul necesar pentru este definita prin raportul dintre timpul necesar pentru
scurgerea unui lichid printr scurgerea unui lichid printr- -un orificiu standardizat si un orificiu standardizat si
cel corespuzator scurgerii apei, la aceeasi temperatura. cel corespuzator scurgerii apei, la aceeasi temperatura.
G) = G6
GY
G[
W
=

Starea solida Starea solida

Retele cristaline Retele cristaline
Definire Definire
Starea solida este caracterizata de existenta formei si Starea solida este caracterizata de existenta formei si
volumului propriu. Particulele constituiente sunt volumului propriu. Particulele constituiente sunt
puternic legate intre ele prin forte a caror natura poate puternic legate intre ele prin forte a caror natura poate
diferi si care nu le permit sa se deplaseze liber ci doar diferi si care nu le permit sa se deplaseze liber ci doar
sa oscileze in jurul unor pozitii de echilibru. sa oscileze in jurul unor pozitii de echilibru.
Solidele sunt caracterizate de microstructura si textura. Solidele sunt caracterizate de microstructura si textura.
Microstructura reprezinta modul de aranjare in spatiu a Microstructura reprezinta modul de aranjare in spatiu a
particulelor constituiente. particulelor constituiente.
Asezarea poate fi ordonata, ca in cazul substantelor Asezarea poate fi ordonata, ca in cazul substantelor
cristaline, cu o ordine la mica distanta cristaline, cu o ordine la mica distanta - - cazul cazul
substantelor vitroase si complet dezordonate substantelor vitroase si complet dezordonate - -
substantele amorfe. substantele amorfe.
Textura reprezinta structura substantelor la o scara Textura reprezinta structura substantelor la o scara
macroscopica si poate fi masiva, lamelara, grauntoasa, macroscopica si poate fi masiva, lamelara, grauntoasa,
fibroasa. fibroasa.
Solide cristaline Solide cristaline
Solidele cristaline sunt caracterizate de aranjamentul Solidele cristaline sunt caracterizate de aranjamentul
ordonat al particulelor. ordonat al particulelor.
Solidele cristaline se prezinta sub forma de cristale, Solidele cristaline se prezinta sub forma de cristale,
vizibile cu ochiul liber sau la microscop sau ca agregate vizibile cu ochiul liber sau la microscop sau ca agregate
policristaline, a caror structura cristalina a fost policristaline, a caror structura cristalina a fost
determinata prin difractie de raze X determinata prin difractie de raze X - - majoritatea majoritatea
metalelor, gheata, marmura. metalelor, gheata, marmura.
Cristalele sunt corpuri solide, omogene, cu o forma Cristalele sunt corpuri solide, omogene, cu o forma
poliedrica regulata. poliedrica regulata.
O lege importanta a stiintei care se ocupa cu studiul O lege importanta a stiintei care se ocupa cu studiul
cristalelor cristalelor - - cristalografia considera ca unghiurile dintre cristalografia considera ca unghiurile dintre
fetele echivalente ale cristalelor sunt egale pentru fetele echivalente ale cristalelor sunt egale pentru
indivizii unei anumite specii cristaline. Cristalele reale indivizii unei anumite specii cristaline. Cristalele reale
au forme diferite datorita conditiilor de cristalizare, dar au forme diferite datorita conditiilor de cristalizare, dar
unghiurile dintre fetele echivalente sunt mereu egale. unghiurile dintre fetele echivalente sunt mereu egale.
Cristal ideal si real din sistemul hexagonal Cristal ideal si real din sistemul hexagonal
Celula elementara Celula elementara
Cristalele substantelor pure apar din topitura, la Cristalele substantelor pure apar din topitura, la
scaderea temperaturii sub o valoare numita scaderea temperaturii sub o valoare numita
temperatura de solidificare sau de topire sau din solutii, temperatura de solidificare sau de topire sau din solutii,
cand concentratia acestora depaseste valoarea cand concentratia acestora depaseste valoarea
solubilitatii la acea temperatura. solubilitatii la acea temperatura.
Intr Intr- -un cristal atomii, ionii sau moleculele sunt un cristal atomii, ionii sau moleculele sunt
asezate la distante egale pe diferite directii, formand asezate la distante egale pe diferite directii, formand
siruri reticulare. Sirurile reticulare paralele intre ele siruri reticulare. Sirurile reticulare paralele intre ele
determina plane reticulare. Se formeaza astfel o retea determina plane reticulare. Se formeaza astfel o retea
tridimensionala tridimensionala - - reteaua cristalina in care particulele reteaua cristalina in care particulele
constituiente ocupa nodurile acestei retele constituiente ocupa nodurile acestei retele - - locuri de locuri de
intersectie a sirurilor si planelor reticulare. Cristalele in intersectie a sirurilor si planelor reticulare. Cristalele in
care periodicitatea asezarii particulelor componente care periodicitatea asezarii particulelor componente
este perfecta se numesc cristale ideale. este perfecta se numesc cristale ideale.
Cea mai mica grupare de particule in care se regasesc Cea mai mica grupare de particule in care se regasesc
toate caracteristicile retelei, retea care poate fi obtinuta toate caracteristicile retelei, retea care poate fi obtinuta
prin repetarea de o infinitate de ori a acesteia se prin repetarea de o infinitate de ori a acesteia se
numeste celula elementara. numeste celula elementara.
Celula elementara este o prisma care are anumite Celula elementara este o prisma care are anumite
elemente de simetrie cum sunt centre, axe si plane de elemente de simetrie cum sunt centre, axe si plane de
simetrie. simetrie.
SS- -a demonstrat matematic ca exista numai 32 de tipuri a demonstrat matematic ca exista numai 32 de tipuri
diferite de combinatii ale elementelor de simetrie care diferite de combinatii ale elementelor de simetrie care
sa genereze prin repetare o retea spatiala fara goluri, sa genereze prin repetare o retea spatiala fara goluri,
numite clase de simetrie a cristalelor. numite clase de simetrie a cristalelor.
Functie de forma geometrica a celulei elementare Functie de forma geometrica a celulei elementare
aceste clase de simetrie se impart in 7 sisteme aceste clase de simetrie se impart in 7 sisteme
cristaline. cristaline.
Forma celulei elementare este data de dimensiunile Forma celulei elementare este data de dimensiunile
muchiilor prismei, numite constante ale retelei a, b, c si muchiilor prismei, numite constante ale retelei a, b, c si
unghiurile dintre ele. unghiurile dintre ele.
Fiecare particula este inconjurata in retea de alte particule. Se Fiecare particula este inconjurata in retea de alte particule. Se
numeste numar de cordinatie numarul de particule din imediata numeste numar de cordinatie numarul de particule din imediata
vecinatate. Cu cat numarul de coordinatie este mai mare cu atat vecinatate. Cu cat numarul de coordinatie este mai mare cu atat
particulele sunt asezate mai compact. particulele sunt asezate mai compact.
Se defineste compactitatea K: Se defineste compactitatea K:
K=Volumul particulelor/volumul retelei x100 (%) K=Volumul particulelor/volumul retelei x100 (%)
Compactitatea retelei influenteaza proprietatile substantelor Compactitatea retelei influenteaza proprietatile substantelor
cristaline cristaline - - densitatea, etc. densitatea, etc.
Asezarea ordonata si cu densitati diferite dupa anumite directii se Asezarea ordonata si cu densitati diferite dupa anumite directii se
afla la originea anizotropiei proprietatilor (indice de refractie, afla la originea anizotropiei proprietatilor (indice de refractie,
proprietati mecanice) substantelor cristaline. Sunt izotropele proprietati mecanice) substantelor cristaline. Sunt izotropele
substantele cristalizate in sistemul cubic precum si metalele. substantele cristalizate in sistemul cubic precum si metalele.
Metalele sunt izotrope datorita structurii policristaline, fiind Metalele sunt izotrope datorita structurii policristaline, fiind
rezultatul medierii statistice a izotropiei fiecarui graunte cristalin in rezultatul medierii statistice a izotropiei fiecarui graunte cristalin in
parte. La aplicarea unor anumite tratamente, cum este deformarea parte. La aplicarea unor anumite tratamente, cum este deformarea
la rece, se obtine o aliniere a orientarii retelelor din grauntii la rece, se obtine o aliniere a orientarii retelelor din grauntii
cristalin si incep sa se manifeste proprietatile anizotrope. cristalin si incep sa se manifeste proprietatile anizotrope.
Tipuri de retele cristaline Tipuri de retele cristaline
Retele moleculare Retele moleculare
Nodurile retelei sunt ocupate de molecule polare sau Nodurile retelei sunt ocupate de molecule polare sau
nepolare intre care se exercita legaturi de hidrogen sau nepolare intre care se exercita legaturi de hidrogen sau
van der Waals. Fortele de coeziune sunt slabe astfel van der Waals. Fortele de coeziune sunt slabe astfel
incat substantele respective au punct de topire scazut incat substantele respective au punct de topire scazut
si rezistente mecanice reduse. si rezistente mecanice reduse.
Exemple: apa, CO Exemple: apa, CO22, majoritatea substantelor organice , majoritatea substantelor organice
Retele atomice Retele atomice
In noduri se gasec atomi legati intre ei prin covalente, In noduri se gasec atomi legati intre ei prin covalente,
ca in cazul grafitului, diamantului. Legatura covalenta ca in cazul grafitului, diamantului. Legatura covalenta
este puternica si drept urmare temperaturile de topire este puternica si drept urmare temperaturile de topire
sunt ridicate iar rezistentele mecanice bune. sunt ridicate iar rezistentele mecanice bune.
Tipuri de retele cristaline Tipuri de retele cristaline
Retele ionice Retele ionice
Au in noduri ioni, asezati astfel incat toi vecinii sai au Au in noduri ioni, asezati astfel incat toi vecinii sai au
sarcina electrica opusa. Fortele de legatura sunt sarcina electrica opusa. Fortele de legatura sunt
puternice, de natura electrostatica, asezarea este puternice, de natura electrostatica, asezarea este
compacta astfel incat substantele ionice au temperaturi compacta astfel incat substantele ionice au temperaturi
de topire ridicate desi proprietatile mecanice nu sunt de topire ridicate desi proprietatile mecanice nu sunt
deosebite. deosebite.
Retele metalice Retele metalice
Sunt caracteristice metalelor, atomii metalici gasindu Sunt caracteristice metalelor, atomii metalici gasindu- -
se in nodurile retelei. se in nodurile retelei.
Metalele au numar de coordinatie mare 8 Metalele au numar de coordinatie mare 8- -12, 12,
cristalizand in sistemele cubic cu volum centrat, cubic cristalizand in sistemele cubic cu volum centrat, cubic
cu fete centrate si hexagonal compact. cu fete centrate si hexagonal compact.
Sistemul cubic cu volum centrat Sistemul cubic cu volum centrat
In cazul sistemului cubic cu volum In cazul sistemului cubic cu volum
centrat, intalnit la Fe si Cr, numarul de centrat, intalnit la Fe si Cr, numarul de
coordinatie este 8, fiecare celula coordinatie este 8, fiecare celula
continand cate 2 atomi:1+8x1/8. continand cate 2 atomi:1+8x1/8.
Volumul ocupat in acest caz este de 68% Volumul ocupat in acest caz este de 68%
din spatiul celulei elementare. din spatiul celulei elementare.
Sistemul cubic cu fete centrate Sistemul cubic cu fete centrate
In cazul sistemului cubic cu fete centrate, In cazul sistemului cubic cu fete centrate,
intalnit la Cu, Pb, Au, Ag, numarul de intalnit la Cu, Pb, Au, Ag, numarul de
coordinatie este 12, fiecare celula elementara coordinatie este 12, fiecare celula elementara
continand cate 4 atomi: continand cate 4 atomi:
1+8x1/8+4x1/2 1+8x1/8+4x1/2
Volumul ocupat in acest caz este de 74% din Volumul ocupat in acest caz este de 74% din
spatiul celulei elementare. spatiul celulei elementare.
Sistemul hexagonal compact Sistemul hexagonal compact
In cazul sistemului hexagonal compact, intalnit la Mg, In cazul sistemului hexagonal compact, intalnit la Mg,
Zn, Ti, numarul de coordinatie este 12, fiecare celula Zn, Ti, numarul de coordinatie este 12, fiecare celula
elementara continand cate 7 atomi: elementara continand cate 7 atomi:
3+12x1/6+2x1/2 3+12x1/6+2x1/2
Compactitatea retelei este de 74%. Compactitatea retelei este de 74%.
Izomorfism. Izomorfism.
Polimorfism Polimorfism
Izomorfism. Izotipie Izomorfism. Izotipie
Proprietatea substantelor chimic diferite de a cristaliza Proprietatea substantelor chimic diferite de a cristaliza
impreuna in acelasi edificiu cristalin se numeste impreuna in acelasi edificiu cristalin se numeste
izomorfism. izomorfism.
Un amestec topit de doua substante izomorfe Un amestec topit de doua substante izomorfe
cristalizeaza formand cristale mixte, in care se pot cristalizeaza formand cristale mixte, in care se pot
inlocui reciproc in orice proportie. Se formeaza solutii inlocui reciproc in orice proportie. Se formeaza solutii
solide a caror compozitie poate varia continuu functie solide a caror compozitie poate varia continuu functie
de compozitia topiturii. de compozitia topiturii.
Pentru ca 2 substante sa fie izomorfe este necesar ca Pentru ca 2 substante sa fie izomorfe este necesar ca
ele sa cristalizeze in acelasi tip de celula elementara, ele sa cristalizeze in acelasi tip de celula elementara,
iar particulele componente sa aiba dimensiuni apropiate iar particulele componente sa aiba dimensiuni apropiate
(sa nu difere cu mai mult de 15%). KCl cu KBr izomorfe (sa nu difere cu mai mult de 15%). KCl cu KBr izomorfe
dimensiuni Cl, Br apropiate. dimensiuni Cl, Br apropiate.
Cand dimensiunile particulelor componente difera mult, Cand dimensiunile particulelor componente difera mult,
substantele respective se numesc izotipe daca substantele respective se numesc izotipe daca
cristalizeaza in acelasi tip de celula elementara: LiCl cristalizeaza in acelasi tip de celula elementara: LiCl- -
KCl, MgO KCl, MgO- -FeO . FeO .
Polimorfism Polimorfism
Polimorfismul este proprietatea unei substante chimice Polimorfismul este proprietatea unei substante chimice
de a cristaliza in doua sau mai multe forme cristaline de a cristaliza in doua sau mai multe forme cristaline
functie de temperatura si presiune. functie de temperatura si presiune.
Aceste transformari se petrec la anumite temperaturi Aceste transformari se petrec la anumite temperaturi
(in anumite conditii de presiune), sunt insotite de (in anumite conditii de presiune), sunt insotite de
efecte termice si de variatii discontinue ale efecte termice si de variatii discontinue ale
proprietatilor fizice ca densitate, modul de elasticitate, proprietatilor fizice ca densitate, modul de elasticitate,
coeficient de dilatare. In cazul SiO coeficient de dilatare. In cazul SiO22: :
cuart cuart tridimit cristobalit cuart cuart tridimit cristobalit
sistem sistem
sistem sistem sistem sistem sistem sistem
hexagonal hexagonal hexagonal hexagonal hexagonal hexagonal
cubic cubic
=2,68g/cm3 =2,66g/cm3 =2,68g/cm3 =2,66g/cm3
=2,28g/cm3 =2,20g/cm3 =2,28g/cm3 =2,20g/cm3
Ca o consecinta, in betoanele refractare (concepute sa Ca o consecinta, in betoanele refractare (concepute sa
reziste la temperaturi ridicate) nu sunt recomandate reziste la temperaturi ridicate) nu sunt recomandate
pentru utilizare agregatele silicioase. pentru utilizare agregatele silicioase.
Alotropie Alotropie
Alotropia este proprietatea elementelor chimice de a exista in mai Alotropia este proprietatea elementelor chimice de a exista in mai
multe forme cristaline. Alotropia Fe are consecinte importante in multe forme cristaline. Alotropia Fe are consecinte importante in
practica: practica:
Atomii de C, avand dimensiuni reduse pot difuza in reteaua cu Atomii de C, avand dimensiuni reduse pot difuza in reteaua cu
distante interatomice ceva mai mari, formand solutii solide distante interatomice ceva mai mari, formand solutii solide
interstitiale, cu bune proprietati mecanice. interstitiale, cu bune proprietati mecanice.
Defecte ale retelei cristaline Defecte ale retelei cristaline
Cristalele reale contin o serie de abateri de la Cristalele reale contin o serie de abateri de la
geometria ideala numite defecte de structura. geometria ideala numite defecte de structura.
Functie de geometria lor acestea pot fi Functie de geometria lor acestea pot fi
punctiforme, liniare, de suprafata si de volum. punctiforme, liniare, de suprafata si de volum.
Defectele punctiforme Defectele punctiforme sunt de ordinul de sunt de ordinul de
marime al distantelor interatomice. marime al distantelor interatomice.
Vacantele Vacantele reprezinta lipsa unor particule din reprezinta lipsa unor particule din
nodurile retelei cristaline. Cauza aparitiei nodurile retelei cristaline. Cauza aparitiei
vacantelor o constituie faptul ca particulele cu o vacantelor o constituie faptul ca particulele cu o
energie mare pot parasi reteaua, fenomen energie mare pot parasi reteaua, fenomen
intalnit in special in zona superficiala a intalnit in special in zona superficiala a
materialului. Locul lor este ocupat de alte materialului. Locul lor este ocupat de alte
particule venite din interior, astfel incat particule venite din interior, astfel incat
vacantele migreaza catre interior. La cresterea vacantele migreaza catre interior. La cresterea
temperaturii se mareste energia particulelor din temperaturii se mareste energia particulelor din
retea si odata cu ea si posibilitatea de pierdere retea si odata cu ea si posibilitatea de pierdere
a lor paralel cu concentratia vacantelor. a lor paralel cu concentratia vacantelor.
Defecte punctiforme Defecte punctiforme
Particulele interstitiale Particulele interstitiale sunt defecte care apar prin trecerea unor sunt defecte care apar prin trecerea unor
particule din noduri in interstitiile dintre alte particule. particule din noduri in interstitiile dintre alte particule.
Particulele straine Particulele straine pot genera defecte de substitutie sau pot genera defecte de substitutie sau
interstitiale, functie de locul lor in retea interstitiale, functie de locul lor in retea inlocuind particule ale inlocuind particule ale
retelei sau intrand in interstitiile retelei. retelei sau intrand in interstitiile retelei.
Functie de dimensiunea lor pot deforma mai mult sau mai putin Functie de dimensiunea lor pot deforma mai mult sau mai putin
reteaua. reteaua.
Defecte liniare Defecte liniare
Defecte liniare Defecte liniare reprezinta imperfectiuni liniare ale retelei. reprezinta imperfectiuni liniare ale retelei.
Dislocatiile Dislocatiile reprezinta perturbari ale directiei unuia sau mai multor reprezinta perturbari ale directiei unuia sau mai multor
plane reticulare. Se defineste vectorul Burger ca fiind dat de plane reticulare. Se defineste vectorul Burger ca fiind dat de
directia in care a alunecat o parte a cristalului fata de cealalta. directia in care a alunecat o parte a cristalului fata de cealalta.
Dislocatia este perpendiculara pe vectorul de alunecare. Dislocatia este perpendiculara pe vectorul de alunecare.
Defecte liniare Defecte liniare
Dislocatiile se pot deplasa prin cristal, doua dislocatii Dislocatiile se pot deplasa prin cristal, doua dislocatii
putandu putandu- -se anula sau se pot bloca intr se anula sau se pot bloca intr- -o particula o particula
straina. straina.
Densitatea dislocatiilor este definita ca fiind lungimea Densitatea dislocatiilor este definita ca fiind lungimea
lor in unitatea de volum a cristalului: lor in unitatea de volum a cristalului:
(m (m- -2) 2)
Influenta dislocatiilor asupra proprietatilor mecanice Influenta dislocatiilor asupra proprietatilor mecanice
este foarte mare. Materialele au o rezistenta teoretica este foarte mare. Materialele au o rezistenta teoretica
care poate fi dedusa din taria legaturii dintre particulele care poate fi dedusa din taria legaturii dintre particulele
constituiente ale retelei. constituiente ale retelei.
Rezistentele obtinute experimental au valori de 100 Rezistentele obtinute experimental au valori de 100- -
1000 ori mai mici decat cea teoretica datorita existentei 1000 ori mai mici decat cea teoretica datorita existentei
defectelor. defectelor.
Rezistenta metalelor de exemplu, variaza cu densitatea Rezistenta metalelor de exemplu, variaza cu densitatea
defectelor astfel: defectelor astfel:
V
l
! V
Importanta dislocatiilor Importanta dislocatiilor
1=rezistenta teoretica 1=rezistenta teoretica
2=whiskersuri 2=whiskersuri - - cristale foarte mici cu lungimi 2 cristale foarte mici cu lungimi 2- -10mm si 10mm si
diametru 0,5 diametru 0,5- -2 micrometri, practic fara defecte 2 micrometri, practic fara defecte
3= rezistenta metalelor dupa recoacere =10exp8 3= rezistenta metalelor dupa recoacere =10exp8- -10exp12m 10exp12m- -2. 2.
4=rezistenta metalelor supuse tratamentelor termice sau 4=rezistenta metalelor supuse tratamentelor termice sau
mecanice mecanice rezistenta creste ca urmare a blocarii si interactiunii rezistenta creste ca urmare a blocarii si interactiunii
dintre defecte. dintre defecte.
Deplasarea dislocatiilor determina un comportament plastic, Deplasarea dislocatiilor determina un comportament plastic,
ductil. Cresterea numarului de defecte determina fragilitate ( ductil. Cresterea numarului de defecte determina fragilitate (
>10exp16 >10exp16- -10exp17m 10exp17m- -2). 2).
Un material cu o structura granulara mai fina are o rezistenta mai Un material cu o structura granulara mai fina are o rezistenta mai
mare datorita blocarii dislocatiilor la limita dintre graunti. mare datorita blocarii dislocatiilor la limita dintre graunti.

4
3
2
Rt
Densitate
dislocatii (m
-2
)
10
-4
10
-8
10
-12
10
-16

1
Defecte superficiale si de volum Defecte superficiale si de volum
Defecte de suprafata Defecte de suprafata sunt imperfectiuni sunt imperfectiuni
bidimensionale bidimensionale
Acestea apar la suprafata grauntilor cristalini sau in Acestea apar la suprafata grauntilor cristalini sau in
interiorul lor. Grauntii metalici sunt compusi din blocuri interiorul lor. Grauntii metalici sunt compusi din blocuri
izolate ce formeaza o structura de tip mozaic. Planele izolate ce formeaza o structura de tip mozaic. Planele
reticulare ale blocurilor vecine formeaza unghiuri foarte reticulare ale blocurilor vecine formeaza unghiuri foarte
mici, de ordinul secundelor sau minutelor. Unghiurile mici, de ordinul secundelor sau minutelor. Unghiurile
dintre planele reticulare ale grauntilor cristalini sunt dintre planele reticulare ale grauntilor cristalini sunt
mari, de ordinul gradelor si zecilor de grade. mari, de ordinul gradelor si zecilor de grade.
Zona de trecere intre grauntii cristalini este de Zona de trecere intre grauntii cristalini este de
asemenea o zona defectuoasa atomii nefiind intr asemenea o zona defectuoasa atomii nefiind intr- -o o
stare de echilibru. Drept urmare aceasta zona este mai stare de echilibru. Drept urmare aceasta zona este mai
reactiva si este sediul unor reactii cum este coroziunea reactiva si este sediul unor reactii cum este coroziunea
intercristalina. intercristalina.
Defectele de volum Defectele de volum sunt defecte tridimensionale sunt defecte tridimensionale
formate de obicei din impuritati nedizolvate, solide sau formate de obicei din impuritati nedizolvate, solide sau
gaze. gaze.
Solide cristaline, Solide cristaline,
vitroase si amorfe vitroase si amorfe
Substante cristaline Substante cristaline
Trecerea in stare solida se poate face direct din starea de vapori Trecerea in stare solida se poate face direct din starea de vapori
desublimare sau din starea lichida desublimare sau din starea lichida cristalizarea din solutie sau cristalizarea din solutie sau
din topitura. din topitura.
Cristalizarea substantelor cristaline pure se produce in faze: Cristalizarea substantelor cristaline pure se produce in faze:
- - germinarea, care consta in aparitia unor volume foarte mici de germinarea, care consta in aparitia unor volume foarte mici de
faza solida din faza lichida, numiti germeni sau centri de faza solida din faza lichida, numiti germeni sau centri de
cristalizare cristalizare
- - cresterea cristalelor, care are loc pana atingerea limitei altor cresterea cristalelor, care are loc pana atingerea limitei altor
cristale sau epuizarea substantei cristaline din faza lichida cristale sau epuizarea substantei cristaline din faza lichida
In cazul cristalizarii din topitura aceasta se produce la o In cazul cristalizarii din topitura aceasta se produce la o
temperatura numita temperatura de cristalizare, care ramane temperatura numita temperatura de cristalizare, care ramane
constanta de la aparitia primului cristal si pana la disparitia ultimei constanta de la aparitia primului cristal si pana la disparitia ultimei
picaturi de topitura. picaturi de topitura.
In cazul cristalizarii din solutii, aceasta se produce la atingerea In cazul cristalizarii din solutii, aceasta se produce la atingerea
unei limite de solubilitate, ce va fi tratata in capitolul dedicat unei limite de solubilitate, ce va fi tratata in capitolul dedicat
sistemelor disperse. sistemelor disperse.
Dimensiunea cristalelor este functie de viteza de racire in cazul Dimensiunea cristalelor este functie de viteza de racire in cazul
cristalizarii din topitura: la racirea rapida se formeaza un numar cristalizarii din topitura: la racirea rapida se formeaza un numar
mare de germeni de cristalizare, avand ca rezultat formarea unor mare de germeni de cristalizare, avand ca rezultat formarea unor
cristale relativ mici. cristale relativ mici.
In cazul turnarii lingourilor metalice, in zona marginala apar In cazul turnarii lingourilor metalice, in zona marginala apar
cristale mici datorita vitezei mari de racire in zona peretilor. cristale mici datorita vitezei mari de racire in zona peretilor.
Zona intermediara se numeste zona columnara si este Zona intermediara se numeste zona columnara si este
caracterizata de existenta cristalelor dezvoltate in directia caracterizata de existenta cristalelor dezvoltate in directia
gradientului de temperatura. gradientului de temperatura.
In mijlocul lingoului se gaseste zona cristalelor centrale cu In mijlocul lingoului se gaseste zona cristalelor centrale cu
cristale mari, bine dezvoltate. cristale mari, bine dezvoltate.
Solide amorfe Solide amorfe
Solidele amorfe sunt caracterizate de asezarea Solidele amorfe sunt caracterizate de asezarea
complet dezordonata a particulelor complet dezordonata a particulelor
constituiente. constituiente.
Se obtin prin condensarea vaporilor, nu pot Se obtin prin condensarea vaporilor, nu pot
trece in mod normal in stare cristalina si sunt trece in mod normal in stare cristalina si sunt
caracterizate de o mare reactivitate datorita caracterizate de o mare reactivitate datorita
incarcarii energetice mari, rezultat al departarii incarcarii energetice mari, rezultat al departarii
de starea de echilibru caracteristica solidului de starea de echilibru caracteristica solidului
cristalin. cristalin.
Astfel, daca nisipul cuartos este inert sau Astfel, daca nisipul cuartos este inert sau
reactioneaza foarte greu la temperatura reactioneaza foarte greu la temperatura
camerei cu Ca(OH) camerei cu Ca(OH)22, silicea ultrafina, un , silicea ultrafina, un
material amorf rezultat prin condensarea material amorf rezultat prin condensarea
vaporilor de SiO vaporilor de SiO22 din cuptoarele utilizate la din cuptoarele utilizate la
obtinerea ferosiliciului, reactioneaza relativ usor obtinerea ferosiliciului, reactioneaza relativ usor
cu acesta, motiv pentru care folosita in betoane cu acesta, motiv pentru care folosita in betoane
pentru reducerea permeabilitatii acestora. pentru reducerea permeabilitatii acestora.
Diagrama cristalin Diagrama cristalin- -vitros vitros- -amorf amorf
Solide vitroase Solide vitroase
Solidele vitroase sau sticloase prezinta un anumit grad de Solidele vitroase sau sticloase prezinta un anumit grad de
ordonare a particulelor constituiente si pot trece in timp in stare ordonare a particulelor constituiente si pot trece in timp in stare
cristalina, fenomen numit devitrifiere. cristalina, fenomen numit devitrifiere.
Starea vitroasa se obtine prin racirea suficient de rapida a Starea vitroasa se obtine prin racirea suficient de rapida a
topiturilor unor topiturilor unor substante. in cazul SiO substante. in cazul SiO22..
Cuartul cristalin are o structura care proiectata in plan pare Cuartul cristalin are o structura care proiectata in plan pare
hexagonala, in timp ce sticla de cuart prezinta o structura hexagonala, in timp ce sticla de cuart prezinta o structura
asemanatoare dar mult deformata. Sticla obisnuita contine lanturi asemanatoare dar mult deformata. Sticla obisnuita contine lanturi
de SiO de SiO22 intrerupte de ioni pozitivi numiti modificatori de retea. intrerupte de ioni pozitivi numiti modificatori de retea.
Rolul acestor cationi Na, K, Ca este de a micsora vascozitatea Rolul acestor cationi Na, K, Ca este de a micsora vascozitatea
topiturii, prin intreruperea lanturilor silicatice, precum si de a topiturii, prin intreruperea lanturilor silicatice, precum si de a
micsora temperatura de topire. micsora temperatura de topire.
Proprietati Proprietati
Proprietatile substantelor vitroase: Proprietatile substantelor vitroase:
- -curbe de racire continue, fara palier; curbe de racire continue, fara palier;
- -prezinta fenomenul de inmuiere: la cresterea temperaturii sticlele prezinta fenomenul de inmuiere: la cresterea temperaturii sticlele
se inmoaie, cand vascozitatea devine =10exp12Ns/m2 si curg la se inmoaie, cand vascozitatea devine =10exp12Ns/m2 si curg la
punctul de curgere cand =10exp8Ns/m2. In fapt, solidele vitroase punctul de curgere cand =10exp8Ns/m2. In fapt, solidele vitroase
pot fi privite ca niste topituri subracite (racite sub temperatura de pot fi privite ca niste topituri subracite (racite sub temperatura de
topire) care au o vascozitate enorma ce le imprima un caracter de topire) care au o vascozitate enorma ce le imprima un caracter de
corp aparent solid. corp aparent solid.
- -solidele vitroase sunt mai reactive decat cele cristaline, atomii solidele vitroase sunt mai reactive decat cele cristaline, atomii
aflandu aflandu- -se in pozitii diferite de cea de echilibru, cu incarcatura se in pozitii diferite de cea de echilibru, cu incarcatura
energetica minima; drept urmare exista o tendinta de a reveni la energetica minima; drept urmare exista o tendinta de a reveni la
starea cristalina (devitrifiere) sau de a trece in alte combinatii prin starea cristalina (devitrifiere) sau de a trece in alte combinatii prin
reactii chimice. Zgura de furnal macinata se inatreste in prezenta reactii chimice. Zgura de furnal macinata se inatreste in prezenta
unei solutii alcaline; aceeasi zgura incalzita pentru favorizarea unei solutii alcaline; aceeasi zgura incalzita pentru favorizarea
devitrifierii nu mai prezinta proprietati liante dupa racire si devitrifierii nu mai prezinta proprietati liante dupa racire si
macinare. macinare.
izotropie, datorita aranjamentului dezordonat al atomilor. izotropie, datorita aranjamentului dezordonat al atomilor.
Capitolul III. Capitolul III.
Termodinamica Termodinamica
chimica. chimica.
Termochimie, Termochimie,
cinetica si echilibre cinetica si echilibre
chimice. chimice.
3.1. Notiuni introductive 3.1. Notiuni introductive
Sistem termodinamic Sistem termodinamic
Termodinamica este o ramura a fizicii care se ocupa cu studiul Termodinamica este o ramura a fizicii care se ocupa cu studiul
relatiilor dintre energia termica si alte forme de energie. relatiilor dintre energia termica si alte forme de energie.
Termodinamica chimica este termodinamica aplicata studiului Termodinamica chimica este termodinamica aplicata studiului
reactiilor chimice. reactiilor chimice.
Sistemul termodinamic Sistemul termodinamic este o portiune limitata in timp si spatiu este o portiune limitata in timp si spatiu
in care se gaseste o substanta sau un amestec de substante. in care se gaseste o substanta sau un amestec de substante.
Sistemele pot fi clasificate dupa modul in care fac transfer de masa Sistemele pot fi clasificate dupa modul in care fac transfer de masa
sau energie cu exteriorul in: sau energie cu exteriorul in:
izolate izolate nu schimba energie si masa cu exteriorul; nu schimba energie si masa cu exteriorul;
inchise inchise schimba doar energie cu exteriorul; schimba doar energie cu exteriorul;
deschise deschise schimba energie si masa cu exteriorul. schimba energie si masa cu exteriorul.
Sistemele pot fi clasificate dupa modul de variatie a proprietatilor Sistemele pot fi clasificate dupa modul de variatie a proprietatilor
in interiorul sau in: in interiorul sau in:
omogene omogene aceleasi proprietati in fiecare punct; aceleasi proprietati in fiecare punct;
neomogene neomogene inconstanta a proprietatilor in interior. inconstanta a proprietatilor in interior.
Domeniul spatial omogen dintr Domeniul spatial omogen dintr- -un sistem, delimitat de o suprafata un sistem, delimitat de o suprafata
de separatie se numeste faza. de separatie se numeste faza.
Un sistem poate fi format dintr Un sistem poate fi format dintr- -o faza sau mai multe faze. o faza sau mai multe faze.
Starea sistemului.Proces Starea sistemului.Proces
Starea sistemului Starea sistemului reprezinta totalitatea proprietatilor sale si este reprezinta totalitatea proprietatilor sale si este
descrisa de parametrii de stare ( presiune; temperatura, descrisa de parametrii de stare ( presiune; temperatura,
compozitie). compozitie).
Unii parametri de stare nu depind de marimea sistemului si se Unii parametri de stare nu depind de marimea sistemului si se
numesc intensivi ( presiune, temperatura, densitate etc) numesc intensivi ( presiune, temperatura, densitate etc)
Parametrii care depind de marimea sistemului se numesc extensivi Parametrii care depind de marimea sistemului se numesc extensivi
(masa, volum etc). (masa, volum etc).
Parametrii de stare sunt legati intre ei prin ecuatii de stare, cum Parametrii de stare sunt legati intre ei prin ecuatii de stare, cum
este cazul gazului ideal: este cazul gazului ideal:
Procesul Procesul este definit ca fiind o modificare a unui sistem din punct este definit ca fiind o modificare a unui sistem din punct
de vedere energetic sau al proprietatilor fizico de vedere energetic sau al proprietatilor fizico- -chimice.* chimice.*
Procesul se desfasoara intre o stare initiala si una finala, parametrii Procesul se desfasoara intre o stare initiala si una finala, parametrii
de stare ai sistemului modificandu de stare ai sistemului modificandu- -se in toata aceasta perioada de se in toata aceasta perioada de
timp. timp.
Din punct de vedere al modului in care evolueaza, procesele pot fi: Din punct de vedere al modului in care evolueaza, procesele pot fi:
reversibile reversibile sistemul poate reveni la starea initiala exact prin sistemul poate reveni la starea initiala exact prin
aceleasi stari intermediare prin care a ajuns la starea finala; aceleasi stari intermediare prin care a ajuns la starea finala;
ireversibile ireversibile - - sistemul nu poate reveni la starea initiala exact prin sistemul nu poate reveni la starea initiala exact prin
aceleasi stari intermediare prin care a ajuns la starea finala; aceleasi stari intermediare prin care a ajuns la starea finala;
S9= 57
Functii termodinamice Functii termodinamice
Pentru caracterizarea sistemelor si transformarilor lor Pentru caracterizarea sistemelor si transformarilor lor
din punct de vedere energetic se introduce notiunea de din punct de vedere energetic se introduce notiunea de
functie termodinamica functie termodinamica..
Functiile termodinamice ale caror valori depind numai Functiile termodinamice ale caror valori depind numai
de starea initiala si finala se numesc functii de stare de starea initiala si finala se numesc functii de stare
(U= energia interna, de exemplu) . (U= energia interna, de exemplu) .
Alte functii termodinamice depind si de starile Alte functii termodinamice depind si de starile
intermediare (Q= caldura, L= lucrul mecanic). intermediare (Q= caldura, L= lucrul mecanic).
Functiile termodinamice vor fi definite si introduse pe Functiile termodinamice vor fi definite si introduse pe
masura enuntarii principiilor termodinamicii. masura enuntarii principiilor termodinamicii.
Un sistem a atins starea de echilibru cand nici unul Un sistem a atins starea de echilibru cand nici unul
dintre parametrii de stare ai sistemului nu se mai dintre parametrii de stare ai sistemului nu se mai
modifica, iar dupa o variatie foarte mica a parametrilor modifica, iar dupa o variatie foarte mica a parametrilor
de stare, datorate unei actiuni exterioare, sistemul de stare, datorate unei actiuni exterioare, sistemul
revine la starea de echilibru. revine la starea de echilibru.
3.2. Principiile termodinamicii 3.2. Principiile termodinamicii
Principiul 0 al termodinamicii Principiul 0 al termodinamicii
Doua corpuri sunt in echilibru termic Doua corpuri sunt in echilibru termic
daca au o aceeasi proprietate numita daca au o aceeasi proprietate numita
temperatura temperatura..
Principiul I al termodinamicii Principiul I al termodinamicii
Energia unui sistem izolat se conserva. Energia unui sistem izolat se conserva.
Pentru exprimarea matematica a acestui principiu se Pentru exprimarea matematica a acestui principiu se
definesc: definesc:
U= energia interna = suma tuturor energiilor de translatie, U= energia interna = suma tuturor energiilor de translatie,
rotatie, vibratie a moleculelor, a energiilor de legatura rotatie, vibratie a moleculelor, a energiilor de legatura
intermoleculare, gravitationala etc. intermoleculare, gravitationala etc.
Energia interna nu poate fi determinata in variatie absoluta, Energia interna nu poate fi determinata in variatie absoluta,
evolutia unui sistem fiind caracterizata de variatia de evolutia unui sistem fiind caracterizata de variatia de
energie interna . energie interna .
Q= cantitatea de caldura schimbata de sistem; prin Q= cantitatea de caldura schimbata de sistem; prin
conventie se considera pozitiva caldura primita de sistem si conventie se considera pozitiva caldura primita de sistem si
negativa cea cedata. negativa cea cedata.
8
L= lucrul mecanic efectuat/primit de sistem, definit ca: L= lucrul mecanic efectuat/primit de sistem, definit ca:
Daca sistemul isi mareste volumul Daca sistemul isi mareste volumul efectueaza lucru efectueaza lucru
mecanic asupra exteriorului dV este pozitiv si L este pozitiv; mecanic asupra exteriorului dV este pozitiv si L este pozitiv;
la micsorarea volumului, asupra sistemului se efectueaza la micsorarea volumului, asupra sistemului se efectueaza
lucru mecanic, dV este negativ si, in consecinta, L este lucru mecanic, dV este negativ si, in consecinta, L este
negativ. negativ.
Expresia matematica a pricipiului I este: Expresia matematica a pricipiului I este:
cresterea energiei interne ( ) fiind rezultatul cresterea energiei interne ( ) fiind rezultatul
primirii de caldura din exterior (Q>0) sau/si al primirii de primirii de caldura din exterior (Q>0) sau/si al primirii de
lucru mecanic (L<0). lucru mecanic (L<0).
/= SG9
8= 4 /
80
Pentru o transformare ciclica ( starea initiala=starea finala) : Pentru o transformare ciclica ( starea initiala=starea finala) :
Pentru o transformare adiabatica Pentru o transformare adiabatica fara schimb de caldura cu fara schimb de caldura cu
exteriorul: exteriorul:
si si
Pentru o transformare izocora dV=0 si deci L=0 iar: Pentru o transformare izocora dV=0 si deci L=0 iar:
Pentru o transformare izobara p=ct si: Pentru o transformare izobara p=ct si:
Prin integrare intre starea 1 si 2 se obtine: Prin integrare intre starea 1 si 2 se obtine:
Marimea se numeste Marimea se numeste entalpia sistemului entalpia sistemului si si
este o functie de stare. este o functie de stare.
Semnificatia fizica a entalpiei este caldura schimbata de sistem la Semnificatia fizica a entalpiei este caldura schimbata de sistem la
presiune constanta intr presiune constanta intr- -un proces. un proces.
8= 0
4= 0 8= /
8= 4
Y
G8= 4 SG9
8
2
8
1
= 8= 4
S
S9
2
S9
1
4
S
= 8
2
S9
2
8
1
S9
1
+= 8S9
4
S
= +
Entalpia se masoara in J/mol, kJ/mol. Entalpia se masoara in J/mol, kJ/mol.
Entalpia poate fi pozitiva in cazul unui proces endoterm Entalpia poate fi pozitiva in cazul unui proces endoterm
(caldura primita de sistem Q>0) sau negativa in cazul (caldura primita de sistem Q>0) sau negativa in cazul
unui proces exoterm ( caldura cedata de sistem). unui proces exoterm ( caldura cedata de sistem).

Curs Chimie

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs Chimie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Curs 2 Curs 2

Sistemul periodic al Sistemul periodic al

Potenialul de ionizare Potenialul de ionizare

Electronegativitatea atomilor Electronegativitatea atomilor

Premisele MLV Premisele MLV

Hibridizarea orbitalilor Hibridizarea orbitalilor

Hibridizarea orbitalilor Hibridizarea orbitalilor

Hibridizarea orbitalilor Hibridizarea orbitalilor

Exemple de structuri moleculare Exemple de structuri moleculare

Momentul de dipol al moleculei de apa Momentul de dipol al moleculei de apa

Umiditatea gazelor Umiditatea gazelor

Starea solida Starea solida

You might also like