Professional Documents
Culture Documents
“Gh. Asachi “
Iaşi
Catedra TMR
-Iaşi 2oo6-
1
CUPRINS
2
Tema 1
Tabelul 1.1
n D θ max S
D
rot
min
[ mm] [ °] -
1) manivelă(element conducător)
2) bielă (element condus)
3) piston (element condus)culisă
4) bloc motor (element fix)
Figura 1.1
3
Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei,
precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element,
cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre
elementele cuplelor conducătoare.
Există numeroase metode de analiză cinematică, fundamentate pe diverse
domenii ale matematicii: geometrie analitică, calcul vectorial, calcul matricial,
algebra numerelor complexe.
Element cinematic: este un corp solid (rigid sau elastic) sau fluid (lichid sau gazos),
care transmite un lucru mecanic sau transforma o energie.
Cupla cinematica: este legatura mobile dintre doua elemente cinematice, formata
prin contactul direct intre suprafetele lor.
Lant cinematic: este un ansamblu sau o insiruire de elemente legate intre ele prin
cuple cinematice.
Mecanism: un lant cinematic inchis care contine un element fix si unul sau mai
multe elemente conducatoare care asigura miscari determinate ale celorlalte elemente.
Are un numar de elemente sau cuple conducatoare astfel incat miscarea tuturor
elementelor este unic determinata.
Gradul de restrictivitate: este numarul de miscari elementare care nu se pot
executa (restrictii sau legaturi).
Unghiul de configuratie: la care se produce blocarea se numeste unghi de blocare
notat cu α bl . Intervalul care este limitat de configuratia de blocare, este domeniul de
blocare, in care functionarea nu este posibila. In cazul mecanismelor patrulater,
manivela-piston si cu cilindru oscilant, unghiul de configuratie are denumirea
consacrata de unghi de presiune.
4
1.1.2 Stabilirea familiei „f”
S=3
F=6-3
F=3
n=4(1,2,3,4)
C5=4(A,B,C,O)
C4=0
M=3(n-1)-2C5-C4
M=3(4-1)-2*4
M=9-8 =>M=1
Grupa structurală este un lanţ cinematic care face parte dintr-un mecanism şi se
bucură de următoarele proprietăţi:
a) are un număr de grupe conducătoare egal cu gradul său de libertate.
b) are un număr de cuple exterioare cu ajutorul cărora se leagă în mecanism.
c) nu se poate descompune în grupe structurale mai simple.
Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur, iar grupele cu L>0 se numesc
grupe conducătoare. Noţiunea de grupă structurală se foloseşte, în special,
pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare. De aceia, în compunerea
grupelor structurale se consideră numai astfel de cuple.
Grupele Assur se clasifică în clase şi ordine. Clasa unei grupe se stabileşte astfel
5
•
dacă grupa conţine contururi închise deformabile, clasa este egală
cu numărul maxim de laturi ce caracterizează aceste contururi.
• dacă grupa nu conţine astfel de contururi, clasa este egală cu rangul
maxim al elementelor.
Ordinul este egal cu numărul cuplelor exterioare.
Figura 1.1.4.1
B
B grad=0 3 grad=0
2 3 clasa=2 2 clasa=2
ord=2 ord=2
C aspect=1 C aspect=2
A A
grad=0 B
3 clasa=2 grad=0
2 3
ord=2 clasa=2
2
aspect=3 ord=2
aspect=4
A C
B
2 3
grad=0
clasa=2
A ord=2
C
aspect=5
Figura 1.1.4.2
Figura 1.1.4.3
6
Tabelul 1.1.4.1
Tabelul
Clasă Ordin Aspect 1.1.4.2
2 2 2
θmax< θadmisibil
θmax se atinge în momentul în care pistonul
ajunge în punctul mort inferior
Figura 1.1.4.4
Tabelul
1.1.4.3
n D θ ϕ1
o
3000 82,5 12 52’ 120o
AM
sin θ =
l
S
r = OA =
2
S
= 1.25
D ⇒ S = 101.475
D = 82.5
S 101.475
OA = = = 50.737
2 2
7
sin 12°51' = 0.222 = sin 12.85°
3
sin 120° = 0.86 = = sin 60°
2
AM
sin ϕ1 = ⇒ AM = sin ϕ1 OA = 0.86 * 50.7375 = 43.63
OA
AM AM 43,63
sin ϑ = ⇒ AB = = ⇒ AB = 198,31
AB sin ϑ 0,22
Figura 1.2.1.1
8
CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ
V B = V A + V BA
V A = ϖ 1 r = 314 * 0.050 = 15.7[ m / s ]
V A [ m / s] 15.7 m / s
kv = = = 0.5
| PV | [mm] 31.4 mm ϖ1 * r → mod ulul
a
| a s |= 0.3* | ab |= 0.3 * 20 = 6 V A = ⊥ BA → directia
Vb =| PV | K v = 37 * 0.5 = 18.5[m / s ] sensul →ϖ1
b
V BA =| ab | K V = 20 * 0.5 = 10[m / s ]
3
V BA [m / s ] 19 * 10
ϖ2 = = = 95[ s −1 ]
l[mm] 198
n t
Ne propunem să calculăm: a A , a AB , a AB , a B .
ϖ 12 * r → marimea
a A || OA → directia
A → 0 → sensul
a B = a A + a BA
n
+ a tAB
a A [m / s 2 ] 4929.8
ka = = = 49.29 ϖ 22 * l → marimea
| Pa a' | [mm] 100 n
a AB // BA → directia
a A = ϖ 12 * r = 314 2 * 0.050 = 4929.8[m / s 2 ] B → A → sensul
9
a B = a B + a BA
n
+ a BA
t
n
a AB = ϖ 22 * l = 95 2 * 0.198 = 9025 * 0.198 = 1286[m / s 2 ]
1786.9 1786.9
n
a AB = = = 36.25[mm]
ka 49.29
a tAB = 78[mm]
Din desen =>
a B = 43[mm]
Figura 1.2.1.2a
10
Figura 1.2.1.2b
11
• Forţe tehnologice, care sunt generate ca urmare a operaţiei tehnologice
executată de mecanism. Aceste forţe acţionează asupra elementelor conduse şi
sunt foarte diverse ca natură.
• Forţe elastice, care sunt generate de elementele elastice care pot interveni în
construcţia mecanismului
• Forţe de greutate
Forţele de legătură acţionează în cuplele cinematice şi sunt de două feluri:
• Reacţiuni normale, care acţionează pe direcţia normalei la suprafeţele în contact
ale fiecărei cuple cinematice.
• Forţe de frecare, care acţionează tangenţial la suprafeţele în contact ale fiecărei
cuple cinematice.
Forţele se clasifică în funcţie de semnul lucrului mecanic elementar în:
• Forţe motoare, când lucrul mecanic este pozitiv;
• Forţe rezistente, când lucrul mecanic este negativ.
kg kg
m1 = 18 ⋅ OA = 18 ⋅ 0,050m = 0.9kg
m m
kg kg
m2 = 9 ⋅ AB = 9 ⋅ 0,198m = 1.782kg
m m
kg kg
m3 = 2,7 ⋅ AB = 2,7 ⋅ 0,198m = 0,534kg
m2 m
m
G1 = m1 ⋅ g = 0.9kg ⋅ 9,81 = 8.82 N
s2
m
G2 = m2 ⋅ g = 1.782kg ⋅ 9,81 2 = 17.48 N
s
m
G3 = m3 ⋅ g = 0,534kg ⋅ 9,81 2 = 5.23 N
s
12
m
Fi 3 = − m3 ⋅ aB = 0.534kg ⋅ 2119.47 = 1131.79 N
s2
M i1 = − J1 ⋅ ε1 = 0( ε1 = 0 )
M i2 = −J2 ⋅ ε 2
m2 ⋅ l22 0,1982 m 2
J2 = = 1.782kg ⋅ = 0,0058kg ⋅ m 2
12 12
ε = 19410 s −2 ⇒ M i 2 = −19410 ⋅ 0.0058 = −113.008 Nm
M i 3 = − J 3 ⋅ ε 3 = 0( ε 3 = 0 )
Fie Fu forţa utilă necesară pistonului să coboare. Această forţă are expresia următoare:
Fu = Ps ⋅ S p
π ⋅ Dc2 π
Sc = = ⋅ 82.52 cm 2 = 5342.9mm 2
4 4
daN
Ps = 64 2 ⇒
cm
daN
Fu = 64 2 ⋅ 53.42cm 2 = 34188 N
cm
Reacţiunile care apar în mecanism sunt: R43 , R12 , R23 , R21 , R34 , R32 , R41 , precum şi un
moment de echilibrare M e .
13
R12t ⋅ l 2 + G2 ⋅ b2 B − Fi 2 ⋅ bi 2 − M i 2 = 0
bi 2 = 74mm
b2 B = 30mm
Fi 2 ⋅ bi 2 + M i 2 − G2 ⋅ b2 B
R12t =
l2
8483.4 ⋅ 0.074 − 114.1 − 16.16 ⋅ 0.030
R12t = = 511.2 N
0,183
∑M 3B = 0 ⇒ R43 ⋅ h43 = 0 ⇔ h43 = 0
N
R43 = 28 ⋅ 100mm = 2800 N
mm
N
R12n = 29 ⋅ 100mm = 2900 N
mm
N
R12 = 53.5 ⋅ 100mm = 5350 N
mm
N
∑F 3 = 0 ⇒ R43 + Fu + G3 + Fi 3 + R23 = 0 ⇒ R23 = 84.5
mm
⋅ 100mm = 9450 N
N
∑F = 0 ⇒ R +G
1 21 2 + R41 = 0 ⇒ R41 = 68.5
mm
⋅ 100mm = 6850 N
∑M = 0 ⇒ R ⋅b
10 21 21 − M e = 0 ⇒ M e = R21 ⋅ b21
14
1.3.2.Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda analitică
OB=85
− ω 1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ 1 − ω 2 ⋅ l 2 ⋅ sin ϕ 2 = 0 ω ⋅ l ⋅ sin ϕ 1
⇒ ω2 = − 1 1
ω 1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ 1 + ω 2 ⋅ l 2 ⋅ cos ϕ 2 = v B l 2 ⋅ sin ϕ 2
m
vB = ω1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 ⇒ vB = 39,73 ⋅ 0,44 ⋅ cos1200 = 18.5
s
− ε1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 − ω1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 − ε 2 ⋅ l2 ⋅ sin ϕ 2 − ω2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 = 0
2 2
ε1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 − ω1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 − ω2 ⋅ l2 ⋅ sin ϕ 2 = aB
2 2
m
aB = −ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 ⇒ aB = 2120.6
s2
( ) (
a A = −ω12 ⋅ OA = − ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 ⋅ i + − ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 ⋅ j) sin ϕ1 = 0
m
a A = −ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 = 4929.8
s2
OY: − Fu + Fi 3 − G3 + Fi 2 y − G2 + R12 y = 0
R12 y = Fu − Fi 3 + G3 − Fi 2 y + G2
15
m
F12Y = −m2 ⋅ a S 2 y = −1,6kg ⋅ 72,11 = 115,376 N
s2
⇒ R12 y = 6803 N − 369.74 N + 9.535 N − 434.96 N + 31.81N ⇒ R12Y = 6039.64 N
m
F12 x = −m2 ⋅ a S 2 x = 1,6kg ⋅ 1230 = 1968 N
s2
R12 x = − R43 − F12 x
∑ M ( B) = 0 ⇒ M ( B) + M ( B) + M ( B) + M
2 Fi 2 G2 R12 i2 =0
M ( B ) = BS × F = ( 0,65 ⋅ l ⋅ sin ϕ ⋅ F − 0,65 ⋅ l
Fi 2 2 i2 2 2 i2 x 2 ⋅ cos ϕ 2 ⋅ Fi 2 y ) ⋅ k
⇒ M Fi 2 ( B ) = 0,65 ⋅ 0,183 ⋅ 0,99 ⋅ 3992.58 − 0,65 ⋅ 0,183 ⋅ 0,08 ⋅ 434.966 = 466.02 N
Tabelul 1.3.2
16
Tema 2
Analiza structurală
Se cunosc:
- turatia electromotorului: nem = 450[rot / min]
n z7 = n1 de la manivela mecanismului cu bare
- treapta cilindrica cu axe fixe: ( z1 − z 2 )
z1 = 11 , z 2 = 18
- dantura dreapta: m = 3
- subansamblul cu axe mobile: z 3 = 75 , z 4 = 26 , z 5 = 26
- rotile au acelasi modul, dantura dreapta:
- subansamblul conic cu axe fixe: ( z 6 − z 7 ), z 6 = 21
- dantura dreapta: unghiul ∑ = 90° , M e = 2,5[mm]
17
Considerente Teoretice
Clasificare angrenaje:
dupa pozitia axelor:-axe paralele
-axe concurente
-axe incrucisate
dupa forma suprafetelor de rostogolire:
-cilindrice
-conice
-hiperbolice
dupa pozitia relative a suprafetelor de rostogolire:
-exterioare
-interioare
dupa tipul miscarii axelor sistemelor cu roti dintate:
-axe fixe
-axe mobile.
Unghiul dintre axe (S) – cel mai mic unghi cu care trebuie rotita una dintre
axe pentru a fi adusa in pozitie de parallelism sau de suprapunere cu cealalta axa
,in asa fel incatsensurile de rotatie ale celor doua rotisa fie opuse.
18
Cremaliera de referinţă – un element dintat fictive care are forma si
dimensiunile danturii determinate care se utilizeza pentru definirea danturii unor
angrenaje sau a unor sistema de angrenaje.
f =3
n=6
M 3 = 3 ⋅ ( n − 1) − 2 ⋅ C 5 − C 4
C 5 = 5 ⋅ ( A, C , F , G, I )
C 4 = 4 ⋅ ( B, D, E , H )
M 3 = 3 ⋅ 5 − 2 ⋅ 5 − 4 = 15 − 10 − 4 = 1
M3 =1
a 45 = a3'4
m m
( z 5 − z 4 ) = ( z 3' + z 4 ) ⇒ z 5 = z 3' + 2 z 4 =>condiţia de coaxialitate
2 2
⇒ z 5 = 18 + 2 ⋅ 26 = 18 + 52 = 70
=>condiţia de montaj şi vecinătate
a=k⋅p
k∈N
p = m ⋅ π = 3 ⋅ 3.14 = 9.42
Se cere: i17 , n7 ,ϖ 7 , n4 ,ϖ 4 = ?
ϖ1 ϖ 47.1
i12 = ⇒ϖ2 = 1 = ⇒ ϖ 2 = 28.89
ϖ2 1.63 1.63
π ⋅ n1
ϖ1 = = 47.1
30
z 18
i12 = ± 2 = = 1.63
z1 11
19
Descompunem:
1-3-I
3-p-II
6-7-III
=>Willis exprimă raportul de transmitere atunci când port satelitul este considerat
punct de referinţă
20
Date finale:
Tabelul 2.2.1
ωp ω1 ω2 ω3 ω4 ω5 ω6 ω7
[rad/s]
-1.57 47.1 28.89 -7.70 2.68 0 24.60 19.22
Tabelul 2.2.2
n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7
[rot/min]
450 276,01 -73,56 25,60 0 235,03 183,63
21
Exemple numerice
Formula de calcul sau /şi indicaţia de adaptare
Elementul Geometric
Angrenaj cu dinţi drepţi
aw ≠ a
1 2 3
Date iniţiale privind definirea geometrică a danturilor angrenajului
- 20;75
z ,z
'
Numerele de dinţi 2 3
22
Coeficientul normal al deplasării d a0 z0 * 1.3
profilului la cuţitul roată xn0 xn0 = − − han 0
2m n 2 cos β
Parametrii de bază ai roţilor dinţate ai angrenajului
α =α ;h 20;1;0.25
* * * *
n n0 an
= ha 0 ; c n = c0
Distanţa dintre axele de referinţă a =mt ( z 2 +z 3) / 2
'
82.5
Distanţa dintre axe aw Se rotunjeşte a la o valoare întreagă sau conform STAS 6055 – 80
82 (tab. 3)
Unghiul de presiune de referinţă αt =arctg (tgαn / cos β) 20o
frontal
a 15.6o=13o36’
Unghiul de angrenare frontal αtw =arccos cos αt
a w
'
( z 2 + z 3)
Coeficientul normal al deplasărilor x nd = (invαtw − invαt ) 0.684
2tgα n
de profil însumate xnd
invαtw = tg tw − αtw ; invαt = tgαt − αt
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor Mărimea xnd se repartizează pe cele două roţi după criteriul Xn3=0.884
de profil al roţilor dinţate x2 n , xn3
'
admis,astefl încăt să se respecte relaţia x2 n + xn3 = xnd
' ' Xn2’=0.200
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor
de profil,ale roţilor dinţate x2 , x3
' Tab. 6
'
−x3 0.006934
Involuta unghiului de angrenare invαtw =2 x 2
'
tgαn +invαt
z 3
−z 2
Unghiul de angrenare αtw =arg(invαtw
) 15o36’
Distanţa dintre axe aw aw =a cos αt / cos αtw 80
Diametrele de divizare d2’(3)=mt z2’(3) 60;225
23
* *
d f 2 ' = d 2'−2(han + c n − x n 2 ' )mn
* *
53.7
Diametrele cercurilor de picior d f 3 = d 3 + 2(han + c n + x n 3 )mn
217.136
*
d a 2 ' = d 2 ' + 2mn (han + xn 2 ' ) 67.2
Diametrele cercurilor de cap *
d a 3 = d 3 − 2mn (han − x n 2 ' ) 229,8
Diametrele cercurilor de răstogolire cos αt 58.76
d w 2 '( 3) = d 2 '( 3) 218.25
cos αwt
Diametrele cercurilor de bază d b 2 ' ( 3) =d 2 ' ( 3) cos αt 57.06
213.75
Unghiul de presiune frontal la d 2 '( 3) cos αt 35.53
capătul dintelui αta 2 '( 3) =arccos 23.93
d a 2 '( 3)
Unghiul de înclinare pe cilindrul de [
β b = arcsin sin β cos α n ] 0
bază
Unghiul de înclinare pe cilindrul de d 0
cap β a = arctg a tgβ
d
Diametrul de divizare al cuţitului z m 51
roată d b 0 = 0 n = z 0 , mt
cos β
Diametrul de bază al danturii z 0 mt
cuţitului roată d b0 = cos α t = z 0 mt cos α t 48.51
cos β
Unghiul de presiune frontal de cap d
al cuţitului roată α ta 0 = arccos 0 cos α t 38.87o
d a0
Involuta unghiului de angrenare x n3 − x n0
frontal αtw0 angrenajului tehnologic invα tw0 = invα t + tgα t 0.123
z3 − z0
Unghiul de angrenare frontal al α tw0 = arg(invα tw0 ) 38o28’
angrenajului tehnologic
24
Distanţa dintre axe de referinţă a cos α t
angrenajului tehnologic a w 0 = a0 23.79
cos α tw0
25
danturii 21.17
Verificarea la subtăiere tip CAP.D- Cu valoarea N=1 se ]ncepe un calcul prin ciclare pentru
R2/(CAP.D-CR)/AVANS RADIAL verificarea evitării subtăierii pentru unghiurileŞ
σ 0 = Nς 0 ≤ 90°
Daca atunci ciclarea este terminată.iar
σ 0 ≥ 90°
subtăierea nu are loc 2
Pentru σ 0 < 90° se continuă calculul
λ N = d a 3 sin(σ 2 + ψ ta 2 ) − d a 0 sin(σ 0 + ψ ta 0 )
Dacă λ N ≥ 0, subtăierea nu are loc pentru valoarea N.Se
continuă verificarea pentru N=N+1 (până la σ 0 ≥ 90° )
2Verificarea la interferentă tip
CAP.D-R1/PIC.D-R2
ρ ≤ρ f2 l 20
ρ = a sin α + 0.5 d − d
f2 w tw
2
a1
2
b1
22.48
7.85
ρ = a sin α + 0.5 d − d
l 20 w 02 tw 02
2
a0
2
b0
Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi
Parametru auxiliar de calcul z3
x 2 '3 = invα ta1 − invα ta 2 + (1 − z 2 ' / z 3 )invα tw 0.04
z 2'
Unghiu auxiliar d 2 − d a22 ' − a w 0,75
µ = arccos a 3
4a w d a1
26
Verificarea la interferenţă tip CAP. z 2' d 0,04>0
D-B1/CAP.D-R2 ν = µ − arcsin( a 2 ' sin µ ) + x 2 '3
z3 d a3
Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi la montarea în angrenaj prin deplasare radiala a
roţilor
Parametru unghiular auxiliar (d a 3 / d a 2' ) 2 − 1
µ =
'
0.9
( z 3 / z 2' ) 2 − 1
Verificarea la interferenţă tip CAI. Dacă µ > µ , atunci interferenţa nu are loc si verificări în
'
CAP.D-R1/CAP.D-R2/Montaj -
Dacă ν ≤ 0 ,atunci se continuă verificarea
'
RADIAL
Semiunghiul arcului frontal de cap π 2 x tgα n -
al dintelui pinionului ψ ta 2 ' = + n 2' + invα t − invα tas '
2 z 2' z 2'
Mărimi auxiliare z 2' '
n' = ( µ −ψ ta 2' )
π ,în care nx reprezintă valoarea întreagă a
-
µ x = ψ ta 2' + πn x / z 2 '
valorii n’-2+x,unde x=1,2,3,4.
Verificarea la interferenţă tip Dacă toate valorile ν x ( x = 1,2,3,4) sunt negative ,atunci -
CAP.D+R1-CAP.D-R2 montajul radial nu este posibil
MONAJ RADIAL
Verificarea continuităţii angrenării
Gradul de acoperire frontal d a22 ' − d b22 ' − d a23 − d b23 + 2a w sin α tw 2.63
εα =
2πmt cos α t
27
Gradul de acoperire axial ε β ε β = b sin β /(πmn ) 21
, ψ a = (0.2 + 0.6)a w se recomandă ε β >1
b = ψ a aw ,
Gradul de acoperire total ε γ εγ = εα + ε β 1.23
ε γ >1.2
Calculul dimensiunilor de măsurare ale danturilor
Unghiul de presiune frontal pe z cos αt 30.45o
cilindrul de diametru α twN = arccos 28.74o
d+2xnmn z + 2 x n cos β
Numărul teoretic de dinţi respectiv z tgα twN 2 x n tgα n 2.12
de goluri,pentru măsurarea lungimii N'= − − invα t 5.68
π cos 2 β b z
peste dinţi respectiv a lungimii
peste goluri
Numărul real de dinţi pentru N 1( 2 ) reprezintă valoarea întreagă a mărimii N’+0.5 5;8
măsurarea lungimii peste
dinţi/goluri
Lungimea normală peste [
WnN = π ( N − 0.5) + x n tgα n + z * invα t mn cos α n ] 12.36
dinţi/goluri 35.25
Verificarea încadrării punctelor de ρ f 1 < 0.5WnN / cos β < ρ a1 2.37<8.61<10.51
contact ale lungimii WnN pe ,în care 41.35<24.74<11.21
flancurile evolventice ale danturii ρ f 2 < 0.5WnN / cos β < ρ a 2
Raza de curbură a profilului frontal ρ f 1 = 0.5d b 3 tgα ta 3 − a w sin α tw 2.78
în punctul de intrare,ieşire din 20.75
angrenare ρ f 2 = 0.5d b 2' tgα ta 2 ' + a w sin α tw
Raza de curbură a profilului la ρ a 2 '(3) = 0.5d b 2 '(3) tgα ta 2 '(3) 11.25
capul dintelui
Verificarea măsurabilităţii b ≥ WnN 2'( 3) cos β b + (2...5)mm -
dimensiunii WnN2’(3)
28
Coardă constantă normală a dintelui π
S cn1 = cos 2 α n + x n 2 ' sin 2α n mn 2.65
2
2.84
π
S cn 2 = cos 2 α n − x n 3 sin 2α n mn
2
Verficarea condiţiilor de măsurare ρ tS1 > ρ f 1 8.344>1.98
ale coardei constante ,în care 14.63>20.42
ρ tS 2 < ρ f 2
Razele de curbură ale profilului cos β 2 '
frontal în puncte la care definesc ρ tS1 = 0.5 d b 2 'tgα t + S cn1 6.35
cos α n
coarda constantă 12.36
cos β 3
ρ tS 2 = 0.5 d b 3 tgα t − S cn 2
cos α n
Înălţimea la coardă constantă a h cn1 = 0.5(d a 2 ' − d 2 ' − S cn 2' tgα n ) 1.65
dintelui 1.10
h cn 2 = 0.5(d a 3 − d a 3 − S cn 3tgα n )
29
2.4 Determinearea parametrilor geometrici ai roţilor z6+z7
Unghiul conului de divizare sin Σ
δ 2 ' = DEL1 = arctg 42.2
ief + cos Σ
57.7
iet sin Σ
δ 3 = DEL 2 = arctg
1 + ief cos Σ
Diametrul de divizare pe conul d 2 ' = D2 ' = me z 2 '
exterior 63
d 3 = D3 = me z 3
71
d 2' d3
Lungimea exterioară a generatoarei Re = R = R1 = R2 = = 50
2 sin δ 2 ' 2 sin δ 3
de divizare
z 2' d3 17.07
Numărul de dinţi ai roţii plane z0 = =
2 sin δ 1 2 sin δ 3
b = B ≤ψ RR b=β<27.5
Lăţimea roţii dintre aceste două mărimi se adoptă valoarea cea
b ≤ 8mt
mai mică,rotunjită la un număr intreg
b 38
Rm = RM = R −
2
Lungimea mediană a generatoarei
de divizare
Ri = RI = R − b 11.8
Lungimea interioară a generatoarei
de divizare
30
Rmc cos β e 2.28
Modulul frontal median mm = VMM = me
R cos β m
b 0
Unghiul de înclinare exterior β e = arcsin (1 − 0.5 ) sin β m
R
b 0
Excentricitatea ρ = RO = ( R − ) sin β m
2
tgα n 20
α t = AF = arctg
cos β e
Unghiul de angrenare frontal
ha 2 ' = HA2' = (ha* cos β e + x r 2 ' )me 3.6
2.4
ha 3 = HA3 = (ha* cos β e + x r 3 )me
Înălţimea capului de divizare
exterior al dintelui
h f 2 ' = HF 2' = [(ha* + c * ) cos β e − x r 2 ' )]me 3
4.2
Înălţimea piciorului de divizare h f 3 = HF 3 = [(ha* + c * ) cos β e − x r 3 )]me
exterior al dintelui
Înălţimea exterioară a dintelui h = H = (2ha* + c* ) cos β e me 6.6
Diametrul de cap exterior d a 2 ' = DA2' = d 2 ' + 2ha 2 ' cos δ 2 ' 68.67
73.95
d a 3 = DA3 = d 3 + 2ha 3 cos δ 3
d f 2 ' = DF 2' = d 2 ' − 2h f 2 ' cos δ 2 ' 58.27
65.82
Diametrul de picior exterior d f 3 = DF 3 = d 3 − 2h f 3 cos δ 3
31
h f 2'
Unghiul piciorului dintelui θ f 2 ' = TF 2' = arctg
R
3.81
hf 3 65.82
θ f 3 = TF 3 = arctg
R
h
Unghiul capului dintelui θ a 2' = TA2' = arctg a 2 '
R 3.81
h 10.84
θ a 3 = TA3 = arctg a 3
R
δ f 2 ' = RDELF 2' = δ 2' − θ f 2 ' 38.39
46.86
Unghiul conului de picior δ f 3 = RDELF 3 = δ 3 − θ f 3
δ a 2 ' = RDELA2' = δ 2' + θ a 2 ' 46.01
Unghiul conului de cap 68.54
δ a 3 = RDELA3 = δ 3 + θ a 3
δ t 2 ' = RDELT 2' = 90 − θ 2' 47.8
32.3
Unghiul conului frontal
δ t 3 = RDELT 3 = 90 − θ 3
λe 2' = RLE 2' = 90 − θ a 2 ' 85.43
Unghiul dintre generatoarea conuli 86.96
de cap şi generatoarea conului
λe3 = RLE 3 = 90 − θ a 3
frontal exterior
32
Această mărime se adoptă constructiv sau se determină cu
Distanţa de aşezare aproximaţie astfel: 64.10
L2 ' = L2 ' = R / cos δ 2 ' 81.96
L3 = L3 = R / cos δ 3
33
d av 2 ' = DAV 2' = (d v 2 ' = 2ha 2 ' ) 73.5
Diametrul de cap echivalent 111.5
d av 3 = DAV 3 = (d v 3 = 2ha 3 )
Diametrul de bază echivalent d bv 2' = DBV 2' = d v 2' cos α t 76.75
110.485
d bv 3 = DBV 3 = d v 3 cos α t
av = AV = 0.5(d v 2' + d v 3 ) 138.85
Verificarea angrenării
d av 2 ' s2'
Verificarea ascuţirii sav 2 ' = SAV 2' = + invα t − invα av 2 ' ≥ 0.3 1.190>0.3
me d v 2 ' 1.176>0.3
d av 3 s3
sav 3 = SAV 3 = + invα t − invα av 3 ≥ 0.3
me d v 3
17 − zv 2' -0.58
Verificarea subtăierii x2' min = X 2' ≥ -1.6
17
17 − zv 3
x3 min = X 3 ≥
17
Verificarea continuităţii angrenării ε = ERS = ε α + ε s ≥ 2
3.45
d av2 2 ' − d br2 2 ' + d av2 3 − d br2 3 + 2av sin α
ε α = EALFA = t
2πme cos α
t
34
Elemente pentru controlul execuţiei
2 M t 2' 2 ⋅ 10 p2 '
6
35
Bibliografie
1.C.D.Duca,Fl.Buium,G.Pârâorau,Mecanisme şi teoria maşinii,ed.UTI Iaşi 2oo3
2.Duca,Cezar,Mecanisme,institutul Politehnic Iaşi,1983
3.V.Merticaru,C.Duca,A.Popovici,D.Leochi,V.Atanasiu,Mecanisme,Îndrumar pentru
proiectare
4.V.Atanasiu,I.Doroftei,C.Oprişan,Florentin Buium,Eugen Merticaru ,Mecanisme
Îndrumar de laborator
5.C.Dale,Th.Niţulescu,P.Precupeţ,Desen Tehnic Industrial pentru construcţii de
maşini
36