Deoarece tendinta in cultura tomatelor (mai ales cele din solarii) este aceea de-a inlocui soiurile clasice

cu hibrizi mai productivi si mai rezistenti la boli si pentru ca eu nu aveam habar de modul in care sunt creati acestia prin ingineria genetica si cum poate fi influentat astfel gradinaritul ecologic, am adresat si eu o intrebare prosteasca: -Hibrizii de tip F1 sunt OMG-uri? Raspunsul a fost ferm: -Nu. Hibrizii sunt organisme create prin polenizare incrucisata, nu prin inoculare genetica. Asa deci! Mai departe, am citit in manualul de Genetica ca: hibridarea reprezint metoda care permite obtinerea de plante hibride (hibrizi). Ea const in principal, in dou operatii: castrarea formei mam si polenizarea cu polen de la forma tat . Hibridul reperezint un organism rezultat prin hibridarea (incrucisarea) a doi sau mai multi genitori (p rinti) diferiti prin anumite caractere. Hibridul intruneste caractere de la p rintii folositi la incrucisare. P rintii se noteaz cu P1 si P2, iar generatiile hibride (filiatiile) cu F0, F1, F2,......, Fn. Incrucisarea unor forme parentale care se deosebesc printr-o singur pereche de caractere se numeste monohibridare, iar incrucisarea unor indivizi care se deosebesc prin dou sau mai multe perechi de caractere se numeste dihibridare si, respectiv, polihibridare . Exemplul clasic stiut de toti elevii este urmatorul: Incrucisand dou soiuri pure de maz re, unul cu boabe galbene si cel lalt cu boabe verzi, Gregor Mendel a obtinut in F1 numai plante cu boabe galbene. Acest caracter l-a denumit dominant, in timp ce caracterul pereche care nu s-a manifestat l-a denumit recesiv. Cu aceast ocazie, Mendel a constat uniformitatea plantelor hibride in F1. Prin autopolenizarea plantelor din F1 a obtinut in generatia a doua ( F2), atat plante cu boabe galbene, cat si plante cu boabe verzi, in proportie de 3:1. Acest fenomen constatat in F2 a fost denumit de Mendel segregare sau disjunctia caracterelor (genelor). Din nefericire, cultivarea hibrizilor te va face dependent de cei care vand seminte in fiecare an, pe cand cultivarea soiurilor pure te va determina sa-ti faci propria ta banca de seminte. Ai putea incerca cu cei de la Suceava aici, pentru soiuri traditionale romanesti, dar ce te faci daca esti in Baragan? Oricum, cu timpul, unele dintre soiurile pe care le folosesti an de an se vor corci, daca nu sunt cultivate la o anumita distanta intre ele. Realitatea este si mai dureroasa, soirile romanesti nu prea mai exista nici la statiunile de cercetare care s-au privatizat sau au tras obloanele. O exceptie mai este statiunea de la Buzau aici unde Costel Vanatoru a creat hibridul Siriana F1. Dintr-un articol de revista am scos urmatorul fragment: Toat lumea, de la un simplu muritor i pn la un parlamentar, ntreab unde sunt tomatele romne ti de alt dat . R spunsul este foarte clar. Ele exist , dar sunt sufocate de promovarea, uneori agresiv , a hibrizilor str ini. Din buzunarele cultivatorilor pleac anual 20-25 milioane de euro numai pentru procurarea semin elor de tomate! i cnd te gnde ti c guvernul, de orice culoare a fost, nu a f cut mai nimic pentru stoparea acestei risipe. Practic a l sat la voia ntmpl rii cercetarea legumicol i nu numai. De i, sunt voci care spun c nu ar fi chiar ntmpl tor! n primul rnd, banii care au plecat din ar nu au fost ai guvenului, au fost ai cultivatorilor. n al doilea rnd, clasa comercian ilor s-a mbog it din ce n ce mai mult, devenind o adev rat putere, cu mari influen e politice. Invit m cultivatorii s apeleze cu mai mult ncredere la soiurile i hibrizii romne ti de legume, destina i cultiv rii n solarii. Calitatea acestora va demonstra c au f cut o alegere bun , alegere care le va fi confirmat

de aprecierile consumatorilor. Nu sunt nici bombe cu ap cum sunt definite tomatele olandeze, nici bombe chimice cum li se spune tomatelor spaniole! La aceasta se adaug i un pre mai mult dect convenabil, pe m sura posibilit ilor marii majorit i a produc torilor romni i a salariilor cu care sunt remunera i cercet torii! Prin compara ie, pre ul semin elor de hibrizi romne ti este de la de 3 ori pn la de 13 ori mai mic fa de pre ul altor hibrizi din Olanda sau din Israel! i, dac uneori se g sesc semin e de legume aduse din afar la pre uri mai mici, s fie aten i nu numai la calitatea acestora - energie germinativ , facultate germinativ i autenticitate - dar, i la provenien i mai ales la calitatea nutri ional a fructelor, la gustul acestora. Un sfat pentru cultivatori: nu cumparati seminte varsate sau la plic din piete si oboare, de la indivizi dubiosi, acestea sunt in majoritatea cazurilor falsuri. Iar pentru consumatori: feriti-va de rosiile de pe taraba care prezinta un mic tugui, care au o masa verzuie in loc de seminte sau o parte lemnoasa la interior. Acestea sunt stimulate hormonal si chimizate excesiv, fiind mai periculoase chiar si decat OMG-urile de care ne este asa de frica...