asocia
ţ
ia cultural - umanitar
ă
ş
i
ş
tiin
ţ
ific
ă
"provincia corvina"
Nr.61 – 62 / 2012
noua proVincia corvina
pag. 1
Editorial itinerant
Motto:
„...noi demonstr
ă
m c
ă
poe
ţ
ii nu sunt ni
ş
te simpli vis
ă
tori, a
ş
a cum sunt frecvent considera
ţ
i, ci c
ă
vie
ţ
ile lor lor sunt complicate în moduri cruciale, foarte critice
ş
i, uneori,chiar fatale în lupta lor pentru o politic
ă
uman
ă
ş
i efortul lor de a eleva calitatea Existen
ţ
eiumane în societate. Pentru mine, poezia reprezint
ă
solemnitate, uneori reprezint
ă
extaz,alteori îmi amintesc doar c
ă
- în cea mai mare m
ă
sur
ă
– Ea reprezint
ă
nelini
ş
te”.
Mimmo MORINA
Scrisoare-n pragul lui 2012
Tuturor prietenilor
ş
i cititorilor no
ş
tri
Lucian HETCO, redactor sef Agero
Orice democra
ţ
ie are nevoie de cet
ăț
eni, dispu
ș
i s
ă
ac
ț
ioneze spre binelesociet
ăț
ii. Afirma
ţ
ia se bazeaz
ă
pe convingerea c
ă
partidele politice au pierduttreptat, dar sigur, din a
ș
a-zisa lor legitimitate, fie denumindu-se fronturi alesalv
ă
rii na
ţ
ionale, fie alian
ț
e, ori având alte denumiri cu indicativ de presupus profil: liberal, civic, cet
ăţ
enesc, de stânga, cre
ş
tin, social-democrat, na
ț
ional, denord sau sud etc. Legitimitatea partidelor actuale nu mai este autorizat
ă
nicim
ă
car de aleg
ă
tori, mersul la urne a devenit o corvoad
ă
, un cvasi nou non-sens,o constrângere politic
ă
! Nu se schimb
ă
nimic! Tr
ă
im o nou
ă
utopie:
avemnevoie de politicieni autentici
ș
i integri
ș
i mai pu
ț
in de partide!
Pe lâng
ă
aceasta problem
ă
generalizat
ă
în toate societ
ăț
ile europene moderne, ne oripileaz
ă
sistematic crizafinanciar
ă
nesolu
ț
ionat
ă
, care nu este na
ț
ional
ă
, ci global
ă
. Vinova
ţ
ii, cei ce au cauzat voit efectuldomino-ului, au r
ă
mas ca de obicei, nepedepsi
ț
i, în timp ce ma
ș
in
ă
ria excroc
ă
rii legalizat-voite,func
ţ
ioneaz
ă
exemplar.Când Wall-Street-ul ori alte centre bancare finan
ţ
eaz
ă
legal alegerile electorale, concesiile politicienilor nu fac altceva decît s
ă
r
ă
spl
ă
teasc
ă
accesul elitelor la putere. Politicianul dependent delobby devine lipsit de mijloacele morale de ac
ț
iona contrar, iar sistemul este asigurat legal pentruînc
ă
cel pu
ţ
in o legislatur
ă
. Finan
ț
ele mondiale au remorcat astfel guvernele multor state, iar s
ă
r
ă
ciana
ț
ional
ă
ş
i perspectiva în sine, au ajuns grave probleme de fond. Aceasta, în timp ce sistemulfinanciar mondial este institu
ţ
ionalizat prin politic, subven
ț
ionat prin la
ș
itatea (ca s
ă
nu spunimpoten
ț
a) guvernelor incapabile de a impune norme clare, ele fiind, de fapt, aservite celor imoraleînc
ă
din start.
Platon vorbea de regii filozofi...
Ast
ă
zi, ne aflam de mai bine de un deceniu pe drumul unei noi ordini mondiale globalizante, atâtîn politic
ă
, cât
ș
i în aspectul social
ş
i financiar, culminând cu cel politic. Suntem, se pare, mult preamult lega
ț
i economic, dar
ș
i în imoralitate unii de ceilal
ț
i. Politicienii au pierdut încredereana
ț
iunilor proprii, iar tema politicii locale nu mai este doar una na
ț
ional
ă
, ea fiind sistematicangrenat
ă
cu cea a partenerilor economici, indiferent unde s-ar afla ace
ș
tia. O decizie politic
ă
, luat
ă
la Washington, Londra, New York ori Berlin, are repercusiuni planetare.
Ş
tim cine sunt
ș
efii,
ș
timcine sunt fali
ț
ii, dar pentru a trece peste obstacolele neîncrederii reciproce este nevoie de valorimorale reînnoite constitutional
ș
i nu tradi
ț
ional. Efortul na
ţ
iunii se poate concretiza mai pu
ţ
in prinlideri mediatici, ci în special prin cei carismatici, mode
ș
ti
ș
i patrio
ț
i, nu prin diletan
ț
i ori potenta
ț
i.F
ă
r
ă
îndoial
ă
, societatea de consum globalizat
ă
în care am alunecat în ultimii ani
ș
i-a jucat rolulistoric, indiferen
ț
a social
ă
, risipa, produc
ț
ia de dragul câ
ș
tigului, repartizarea acestuia, aspectulcrizei financiare - ca o Medeea maligna -
a debusolat societ
ăţ
i întregi
ş
i le-a adus treptat însitua
ţ
ia de a redescoperi rolul principiilor fundamentale ale existen
ț
ei: nevoia de siguran
ță
individual
ă
, de libertate, de dreptate social
ă
(da,
ș
i sigur, de statul de drept!), de o nou
ă
orientaresocial-politic
ă
, de un nou sens al individualit
ăț
ii, de mai pu
ț
in egoism social
ș
i mai mult altruism, de