ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR PE BAZA BILANULUI

3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare

n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate, respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile acestor fonduri, cu titludurabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic (active circulante). Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor de finantare si autilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a acestuia (tabelara sau n lista). Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).

3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara

Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele) de bilant cuprezentare tabelara cum ar fi: bilantul financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a. Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului. Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant mai operational, pentru a

evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie acoperita din resurse financiare. n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul lichidarii ntreprinderii. Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se bazeaza pe criteriullichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta. De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare, avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14): Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14 Nr. Exercitiul financiar rnd Precedent Curent A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673 I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587 II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972 III. Imobilizari financiare 04 61114 61114 B. Active circulante - total 05 330562056 515792600 I: Stocuri - total 06 141953183 122067958 II. Creante - total 07 180200143 390840345 III: Investitii financiare pe termen scurt 08 IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297 C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075 D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 11 227834680 186432713 1 an E. Active circulante nete, respectiv datorii 12 100194521 325651589 curente nete (05 + 10 - 11 - 16) F. Total active minus datorii curente(01 + 13 434328633 768048262 12) G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 14 8493328 127907177 1 an H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 I. Venituri n avans 16 4435821 5197373 J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682 I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131 II. Prime de capital 19 III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551 Denumirea indicatorului (mii lei)

IV. Rezerve V. Rezultatul reportat - Sold C - Sold D VI. Rezultatul exercitiului - Sold C Repartizarea profitului Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 23) Patrimoniul public Capitaluri - total (26 + 27)

21 22 23 24 25 26 27 28

143608630 22454771 40667697 40667697 425835305 425835305

243288000 28147174 22454771 51384049 51384049 640141085 640141085

Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin "lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide". Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt). Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an). Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri: activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an). Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung ajunse la scadenta). Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1 an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung. Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel: Bilant financiar Activ = Necesar Necesar permanent Activ imobilizat net > 1 an Necesar temporar 1. Activ circulant net < 1 an 2. Imobilizari financiare < 1 an 3. Disponibilitati (Trezorerie activa) Total Activ Pasiv = Resurse Capitaluri permanente (Cp) 1. Capitaluri proprii (C) 2. Datorii cu scadente > 1 an Resurse temporare 1. Datorii cu scadente < 1 an 2. Credite bancare (Trezorerie pasiva Total Pasiv

Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prinstabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de finantare). Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n evidenta, printro simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor consolidate. Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen scurt, garantnd solvabilitatea acesteia. Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n partea finala a listei. Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie), fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n scopul explicariifunctionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri. Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare, bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.

Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii, bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux, deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri. Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de conceptulpermanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de scadenta. Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor financiare ce decurg din ele. Schematic, bilantul functional se prezinta astfel: Bilant functional Activ = Utilizari
I. Functia de investitii Utilizari stabile brute II. Functia de exploatare 1. Activ circulant de exploatare 2. Activ circulant nafara exploatarii III. Functia de trezorerie Activ circulant financiar (Disponibilitati) Total Activ

Pasiv = Resurse
IV. Functia de finantare Resurse stabile (durabile) 1. Capitaluri proprii: 2. Datorii financiare stabile II. Functia de exploatare 1. Datorii de exploatare 2. Datorii n afara exploatarii Total Pasiv

Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Ta belul 15 Active = Necesaruri nete (mii lei) Mijloace cu durata > 1 an A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar Precedent Curent 434328633 768048262 425835305 640141085 59199226 295996131

Precedent Curent (mii lei) 334134112 442396673 Resurse cu scadenta

>1an

334134112 442396673J. Capital si rezerve 112827 761587I. Capital

II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare Mijloace cu durata < 1 an B. Active circulante I. Stocuri - total II. Creante total III: Invest. financiare/terme n scurt IV: Casa si conturi la banci C. Cheltuieli n avans

333960171 441573972II. Prime de capital 61114III. Rezerve din reevaluare 330562056 515792600IV. Rezerve - total 330562056 515792600V. Rezultatul reportat Sold C 141953183 122067958 Sold D 180200143 390840345VI.Rezultatul exercitiului - Sold C -Repartizarea profitului 8408730 1902966 61114

245482220

95164551

143608630 245288000 22454771 40667697 40667697 26147174 22454771 51384029 51384029

2884297Total capitaluri proprii 425835305 640141085

Total Active Nete

1489075H.Provizioane pt.riscuricheltuieli G. Datorii pe o perioada > 8493328 127907177 1 an D. Datorii pe o perioada 227834680 186432713 de 1 an Total datorii 236328008 314339890 I. Venituri n avans 4435821 5197373 666599134 959678348Total Capitaluri 666599134 959678348

Bilantul functional (economic)

Ta belul 16 Active = Utilizari (valoare bruta)(mii lei)I. Functia de investitii Utilizari stabile A. Active imobilizate brute 1. Imobilizari necorporale 2. Imobilizari corporale Exercitiul financiar Precedent Curent Pasive = Resurse (mii lei) IV. Functia de finantare Resurse stabile 507943668 177647 507704907 6855073541. Capitaluri proprii 916041- Capital 684530199- Rezerve - total 608138189 425835305 59199226 389090850 1011158943 640141085 295996131 340452551 Exercitiul financiar Precedent Curent

3. Imobilizari financiare II. Functia de exploatare B.Active circulante de exploatare 1. Stocuri total 2. Creante comerciale Active circ. n afara exploatarii Alte creante C. Cheltuieli n avans III: Functia de trezorerie Activ circulant financiar Casa si conturi la banci

61114

61114- Rezultatul reportat - Rezultatul exercitiului(nerepartiz) 5029736082. Amortismente si provizioane 1220679583. Datorii financiare stabile (>1 an) 380905650II. Functia de exploatare 99346951. Datorii de exploatare 99346952. Datorii nafara exploatarii 14890753. Credite bancare curente I. Venituri n avans 2927007 2884297 1202789029 otal Resurse T

- 22454771 173809556 8493328

+ 3692403 243110681 127907177

316198333 141953183 174245150 5954993 5954993 1902966

132550559 95284121 4435821

77021000 109411718 5197373

8451440 8408730 840408690

Total Active valoare bruta

840408690

1202789029

Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta. Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura financiara si natura activitatii sale. Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume: a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n primul rnd oanaliza interna realizata n principal de managerii ntreprinderii;

b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii. Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional, adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri. Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate. n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare. Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar. Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel: Bilant "Pool de fonds" Activ = Utilizari Pasiv = Resurse

Portofoliu de active I. Utilizari industriale si comerciale 1. Imobilizari brute 2. Active circulante de exploatare 3. Active circulante nafara exploatarii II. Utilizari financiare 1. Imobilizari financiare 2. Active circulante (Disponibilitati) Total Activ

Portofoliu de resurse I. Fonduri proprii 1. Fonduri proprii externe 2. Fonduri proprii interne II. Datorii 1. Resurse financiare 2. Datorii de exploatare
-

Total Pasiv

Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si desfasoara activitatea.

3.3. Analiza echilibrelor financiare

Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice, sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile (necesitatile) carora le-au fost afectate. Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii. Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete

Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei: SN = Active - Datorii totale Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a ntreprinderii. Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva, deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un moment dat, care

intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta. Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta: a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii. Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta: b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G. De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)

Tabelul 17 Exercitiul financiar Abateri Indici crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%) 1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96 2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01 3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68 4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03 5. Total active - Datorii curente (F) 434328633 768048262 333719629 176,83 6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513 7. Capitaluri proprii (F - G)(b) 425835305 640141085 21430578 105,03 Nr Indicatori

Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii. O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii. Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global saulichidativ, prin raportul: < 0,3.

Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea capitalului fizicsau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza. Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii financiare (monetare) a activelor nete. Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt document alsituatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001, inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net (capitalurile proprii). Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut: - profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile proprii; - efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor; - tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari; - soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data bilantului si modificarile aferente; - o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei modificari.

Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la: soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)

Tabelul 18 Elemente ale capitalului propriu Capital subscris Rezerve din reevaluare Rezerve legale Alte rezerve Rezultat reportat - Profit nerepartizat - Pierdere neacoperita Rezultat reportat din adoptarea pt. prima data a IAS mai putin Sold la 1 ianuarie 59199226 245482220 8973772 134634858 0 22454771 Cresteri (+) 236796905 86479236 3464468 97584582 21771189 Reduceri Sold la

(-) 31 decembrie 295996131 236796905 95164551 12438240 1369680 230849760 21771189 22454771

IAS 29 - Sold D (ct 1172) Rezultat reportat din corectarea erorilor fundamentale -Sold C (ct.1174) Rezultat reportat din surplusul din rezerva de evaluare Rezultatul exercitiului financiar Total (pierdere) 6375985 (profit) 425835305 (pierdere) 6375985 (profit) 640141085

452472365 238166585

Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii: 1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia: Sf = Si + Cresteri - Reduceri, 2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta: = Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei. 3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment

Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala. Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an. Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:

FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active imobilizate nete). Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung, fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut. Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung) si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata din capitaluri permanente. Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de cresterea imobilizarilor nete (investitii). Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze. Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de Rulment Financiar ca diferenta: FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt + Venituri n avans). Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de securitate privind solvabilitatea ntreprinderii. Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului de Rulment n doua moduri: a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A; b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E). Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a compromite buna functionare a ntreprinderii.

Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete) constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana, permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an). Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este foarte rapida (sub o luna) si unde exista creditefurnizori nsemnate. De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment

Tabelul 19 Nr. Indicatori crt. (mii lei) 1. Capitaluri proprii 2. Datorii cu scadenta peste 1 an 3. Provizioane pt. riscuri - cheltuieli 4. Capitaluri permanente (Cp) 5. Active imobilizate (Ai) 6. Fond de Rulment Financiar (FRF) 7. Active circulante 8. Cheltuieli n avans 9. Datorii pe termen scurt 10. Venituri n avans 11. Fond de Rulment Financiar (FRF) 12. Total active - Datorii curente (F) 13. Active imobilizate (A) 14. Fond de Rulment Financiar(F - A) 15. Active circ,resp.datorii curente(E) Abateri() Exercitiul financiar Curent () (%) Precedent 425835305 640141085 21430578 105,03 8493328 127907177 119413849 1505 434328633 768048262 333719629 176,83 334134112 442396673 108262561 132,40 100194521 325651589 225457068 325,02 330562056 515792600 185230544 156,03 1902966 1489075 - 413891 78,25 227834680 186432713 - 41401967 81,83 4435821 5197373 761552 117,17 100194521 325651589 225457068 325,02 434328633 768048262 333719629 176,83 334134112 442396673 108262561 132,40 100194521 325651589 225457068 325,02 100194521 325651589 225457068 325,02 Indici

Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii. n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.

n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca 50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a Fondului de Rulment strain (FRs): FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete; FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete. Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se asigura princapitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara. Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt. De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment

Tabelul 20 Nr. Indicatori Abateri Exercitiul financiar crt. Curent () (%) (mii lei) Precedent 1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03 2. Datorii cu scadenta peste 1 an 8493328 127907177 119413849 1505 3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40 5. Fond Rulment propriu (FRp) (191701193 197744412 +106043219 215,5 3) 6. Fond de Rulment strain (FRs) (2- -325640784 -314489496 +11151288 96,5 3) Indici

Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele: 1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii. 2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a crescut de la 1,994 % la 19,98 %. 3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.

4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98 % la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment

Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta (cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti. Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care corespund decalajelor ntre ncasari si plati: NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice, n care: Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati; Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie. Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta: NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci) (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans). De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul 21, din care rezulta urmatoarele concluzii: 1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar disponibile. 2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu 56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 21 Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici

crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

(mii lei) Active circulante Cheltuieli n avans Casa si conturi la banci Total I (1 + 2 - 3) Datorii cu scadenta de pna la 1 an Credite bancare de trezorerie Venituri n avans Total II (5 + 6 + 7) Nec de fd de rulment (NFR)(4 - 8)

Precedent 330562056 1902966 8408730 324056292 227834680 4435821 232270501 91785791

Curent 515792600 1489075 2884297 514357378 186432713 5197373 191630086 322767292

( ) 185230544 - 413891 - 5524433 190301086 - 41401967 761552 - 40640415 230981501

(%) 156,03 78,25 34,31 158,72 81,83 117,17 82,51 351,65

Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza: a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor investitiiprivind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare. n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor. b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor. Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor. El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie (NFRz = NFR360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei

Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv: a) a partii superioare: TN = FR - NFR;

b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau: TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva. Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice moment (valori mobiliare de plasament). Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului). c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta: TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR. De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete

Tabelul 22 Abateri Exercitiul financiar crt. Curent ( ) (%) Precedent 1. Fondul de rulment financiar(FRF) 100194521 325651589 225457068 325,02 2. Necesarul de fd. de rulment (NFR) 91785791 322767292 230981501 351,65 3. Trezoreria neta (TN) (1 - 2) (a) 8408730 2884297 - 5524433 34,31 4. Disponibilitati banesti 8408730 2884297 - 5524433 34,31 5. Credite bancare de trezorerie 6. Trezoreria neta (TN) (4 - 5) (b) 8408730 2884297 - 5524433 34,31 7. Active circ., resp. dat.crte nete (E) 100194521 325651589 225457068 325,02 8. Trezoreria neta (TN) (7 - 2) (c) 8408730 2884297 - 5524433 34,31 Nr. Indicatori (mii lei) Indici

Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %). Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele circulante si datoriile pe termen scurt. Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.

Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment: 1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati > Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri: a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de capitaluri; b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri; c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0). Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor permanente (resurselor stabile). 2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati < Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri: a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente (FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent; b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare; c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt (furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala

Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii, exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional (economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.

Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG): FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute. Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta: FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie) Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global

Tabelul 23 Nr. Indicatori Abateri Exercitiul financiar crt. Curent ( ) (%) (mii lei) Precedent 1. Resurse stabile (durabile) 608138189 1011158943 403020754 166,27 2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95 3. Fond rulment net global (FRNG) 100194521 325651589 225457068 325,02 (a) 4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59 5. Datorii diverse + credite bancare 232270501 191630086 - 40640415 82,51 6. Fond rulment net global (FRNG) 100194521 325651589 225457068 325,02 (b) Indici

Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27 > 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5). Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare. Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive: NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil. Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau apare ca un surplus de resurse

stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total (NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara exploatarii: NFRT = NFRE + NFRAE. Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total

Tabelul 24 Nr. Indicatori crt. (mii lei) 1. Utilizari ciclice totale, din care: 2. Active circulante de exploatare 3. Alte active circulante 4. Resurse ciclice totale, din care: 5. Datorii de exploatare 6. Datorii nafara exploatarii 7. Nec. fd rulment total(NFRT)(1- 4) 8. NFRE (2 - 5) 9. NFRAE (3 - 6) Abateri Exercitiul financiar Curent ( ) (%) Precedent 324056292 514397378 190341086 158,73 318101299 504462683 186361384 158,59 5954993 9934695 3979702 166,82 232270501 191630086 - 40640415 82,51 136986380 82218373 - 54768007 60,02 95284121 109411713 14127592 114,82 91785791 322767292 230981501 351,65 181114919 422244310 241129391 233,13 - 89329128 - 99477018 -10147890 111,36 Indici

Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit financiar de resurse ciclice de capital. Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii. La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie - vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta: NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare. Platile l maresc, iar ncasarile l reduc. NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta: NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii, n care:

Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;

Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii. Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ. Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN): TN = FRNG - (NFRE + NFRAE) Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta: TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau: TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente. Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza: a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie; b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie. De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta: TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete

Tabelul 25 Nr. Indicatori Abateri Exercitiul financiar crt. Curent ( ) (%) (mii lei) Precedent 1. Fond rulment net global (FRNG) 100194521 325651589 225457068 325,02 2. Necesar fond rulment total (NFRT) 91785791 322767292 230981501 351,65 3. Trezoreria neta (TN)(1 - 2) 8408730 2884297 - 5524433 34,31 4. Activ circulant financ. 8408730 2884297 - 5524433 34,31 (Trez.activa) 5. Credite bancare crte(Trez. pasiva) 6. Trezoreria neta (TN)(4 - 5) 8408730 2884297 - 5524433 34,31 Indici

Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie Netapozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).

Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).

O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea de faceplasamente pe piata de capital. Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt legate de gestiunea financiara pe termen scurt.

3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)

Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios". Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat, sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient, indice,procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se compara. Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului

Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare) a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul bilantului n raport cu totalul acestuia. Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a. Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic" al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste. Ratele de structura a activului reflecta de natura activitatii ntreprinderii, astfel: apartenenta sectoriala si depind

1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).

2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).

Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii, evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse. Ratele de structura a pasivului de ndatorare a ntreprinderii, astfel: reflecta autonomia financiara si gradul

1) Ponderea capitalurilor permanente: (%) reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).

2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.

(%) se

Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii. De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar

Tabelul 26
Exercitiul financiar Exercitiul financiar Structura activului Structura pasivului (%) Precedent Curent (%) Precedent Curent Active imobilizate 50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08 Imobilizari necorporale 0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70 Imobilizari corporale 50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,2713,38 Imobilizari financiare 0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,8519,92 Active circulante 49,88 53,90 Total datorii (D) 36,1233,30 Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100 Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100 Disponibilitati 1,26 0,30Levier financ.(LF=D/C) 0,565 0,499 Total Active Nete 100 100Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83

Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele: 1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %. 2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.

3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste 80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %. 3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1 an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an. Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului: o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile si resursele puse n opera de ntreprindere. Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:

1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor:

masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:

a) Rata de finantare din resurse proprii: exprima autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;

b) Rata de finantare din resurse straine: gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.

exprima

2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:

a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;

1 exprima

b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid): aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1 an.

exprima

Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect structura financiara a ntreprinderii. De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului

Tabelul 27 Exercitiul financiar crt. ( ) Precedent Curent 1. Rata de finantare stabila a imobiliz. (Rfi) 1,30 1,74 + 0,44 2. Rata de finantare din resurse proprii 1,27 1,44 + 0,17 (Rfp) 3. Rata de finantare din resurse straine (Rfs) 0,03 0,30 + 0,27 4. Rata de lichiditate generala (Rlg) 1,43 2,70 + 1,27 5. Rata de lichiditate rapida (redusa) (Rlr) 0,836 2,120 + 1,284 6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele: Nr. Rate de echilibru financiar Abateri (%) 133,8 113,4 1000 188,8 253,6 40,5 Indici

1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator. 2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si crescator. 3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ. 4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate (trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii

Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii. Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.

Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor finantate, adicaimobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente), iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura independenta financiara a ntreprinderii. n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiaradesemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni (ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare. n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre care amintim: 1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate tranzitoriu din asemenea datorii. 2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii). Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma: Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D), n care: D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an): Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt. Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).

Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea ntreprinderii (capitalurile proprii). Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la pierderea controlului de catre actionari. Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:

1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.

a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.

b) Rata autonomiei financiare: Raf = levierul financiar (Raf = 1/LF).

>1, fiind n relatie inversa cu

c) Rata ndatorarii la termen: creditori si este afectata de inflatie.

>1 exprima dependenta fata de

2) Capacitatea de ndatorare: ndatorare ale ntreprinderii.

0,5 exprima posibilitatile de

3) Capacitatea de rambursare: ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.

0,25 exprima

capacitatea

De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului sunt prezentate n Tabelul 28:

Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)

Tabelul 28 Exercitiul financiar Abateri crt. Precedent Curent ( ) (%) 1. Rata ndatorarii globale (Rg = D/Pasiv) 0,354 0,327 - 0,027 92,37 2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70 3. Rata autonomiei financiare (Raf = C/D) 1,82 2,05 + 0,23112,6 4. Rata ndatorarii la termen (Rt =Dt.lg/C) 0,02 0,20 + 0,18 1000 5. Capacitatea de ndatorare (C = C/Cp) 0,98 0,83 - 0,15 84,7 6. Capacitatea de rambursare (Cr = CAF/D) 0,160 0,152 - 0,08 95,0 Nr. Rate de finantare Indici

Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele: 1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii. 2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului de autonomie financiara la valori supraunitare. 3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile proprii. 4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5, arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent. 5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant

n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea unor rate de rotatie a posturilor de bilant. Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului de rennoire a unor componente ale acestuia. n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.

Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie. Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:

1) Numarul de rotatii ale activelor:

(rotatii) si, respectiv:

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii:

(rotatii) si, respectiv:

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: n care:

Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

4) Numarul de rotatii ale stocurilor: n care:

(rotatii),

Sm = Stocul mediu =

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

5) Numarul de rotatii ale creantelor:

(rotatii);

Durata (termenul) de recuperare a creantelor:

(zile);

6) Numarul de rotatii ale furnizorilor:

(rotatii);

Durata (termenul) de plata a furnizorilor:

(zile).

Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate (vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total, activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii, indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii. Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii. Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant

Tabelul 29 Numarul de rotatii 1.Nr.rotatii active (Na) 2.Nr.rot. cap.proprii (Nc) 3.Nr.rot. active circ(Nac) 44.Nr.rotatii stocuri (Ns) 5.Nr.rotatii creante (Ncr) 6.Nr.rotatii furnizori (Nf) Durata unei rotatii Preced. Curent (zile) 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 1,618 3,769 2,969 4,519 1,519 Durata unei rotatii (Dac) 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 2,004 Term.recup.creante (Dcr) 4,149 Term.plata furnizori (Df)
Exercitiul financiar Exercitiul financiar

Preced. Curent 448,87 441,17 286,62 294,12 222,49 95,51 121,25 79,65 236,99 56,09 179,64 86,75

Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:

1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut. 3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.

Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.

3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar

Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate, care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica. Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale. Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei puncte de vedere caracteristice: 1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate fi apreciata diferit prin criterii analitice. 2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de masurare si evaluare. 3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor. n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent. Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate). Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat (EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate (CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate. A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu: 1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:

2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:

(rata marjei nete).

B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii: 1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.

a) O prima varianta:

, aprecierea comparatii

care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza intrasectoriale.

Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si provizioane.

b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza:

Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:

c) n care:

= Re2 S Rex, ,

= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut. Randamentul economic al activelor (Re3) poate fi exprimat prin lantul:

, n care:

Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);

Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;

Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;

Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului. De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica

Tabelul 30 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Indicatori Precedent 307279 535016030 0,0574 116166818 21,71 103007588 19,25 37814451 7,06 40667697 7,60 507943668 181114919 16,86 Exercitiul financiar Abateri Curent ( ) (%) 783650 476371 155,0 783517354 248501324 146,4 0,100 0,0426 174,2 149859165 33692347 129,0 19,12 - 2,59 88,08 94608162 - 8399426 91,8 12,07 - 7,18 62,71 47778944 9964493 126,3 6,10 - 0,96 86,4 51384049 10716352 126,3 6,56 - 1,04 86,31 685507354 177563686 134,9 422244310 241129391 233,1 13,53 - 3,33 80,25 Indici

(mii lei) Marja comerciala (Mc) Cifra de afaceri (CA) R1 = Mc/CA (1/2) (%) Excedentul brut din exploatare (EBE) R2 = EBE/CA (4/2) (%) Rezultatul din exploatare (Rexp) R3 = Rexp/CA (7/2) (%) Capacitatea de autofinantare (CAF) R4 = CAF/CA (8/2) (%) Rezultatul net (Rnet) R5 = Rnet/CA (10/2) (%) Activ imobilizat brut (Aibr) Necesar fond rulment de expl. (NFRE) Re1 = EBE/(Ai br+NFRE)[4/ (12+13)] Total activ brut (Abr) Re2 = EBE/Abr(4/15) (%) Re3 = Rexp/Abr (6/15) (%) Ponderea rez. expl.n EBE (SRexp = 6/4) Re3 = Re2 * SRexp (16*18) (%) Rata rentabilitatii veniturilor: Rv = 6/2

840408690 1202789029 362380339 143,1 13,82 12,46 - 1,36 90,16 12,25 7,86 - 4,39 64,16 0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19 12,25 19,25 7,86 12,07 - 4,39 64,16 - 7,18 62,71

21. Nr. rotatii active: Na = 2/15 22. Active circulante (Ac) 23. Nr. rotatii active circulante: Nac = 2/21 24. Pondere active circulante: Sac = 21/15 25. Re3 = Rv * Na (20*21) (%) 26. Re3 = Rv* Nac* Sac (20*23*24) (%)

0,6366 332465022 1,6092 0,3956 12,25 12,25

0,6514 0,0148 102,3 517281675 184816653 155,6 1,5147 - 0,0945 94,12 0,4300 7,86 7,86 0,0344 108,7 - 4,39 64,16 - 4,39 64,16

Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii: 1. Ratele de marja privind exploatarea (R1 - R3) au cunoscut reduceri, cu exceptia ratei marjei comerciale (R1), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele respective. 2. Ratele de marja privind activitatea globala (R4 - R5) s-au redus corespunzator dinamicii factorilor de influenta luati n calcul. 3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii diferite, dupa cum urmeaza: 4. Re1(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %, cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic. 5. Re2 (EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n raport cu activul brut (29 < 43,1 %). 6. Re3 (Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate pe baza lantului de rate:

Reducerea randamentului economic al activelor (Re3) s-a datorat reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (SRexp), scaderiirentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante (Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac). n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora, din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare, ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.

La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor, respectiv asupra ratei rentabilitatii economice.. 2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permiteremunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea ntreprinderii. Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:

(%) Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat n rezerva o parte din beneficii. Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr): ratei rentabilitatii

= Rfbr (1 - i), n care: i = cota de impozit. Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on equity) utilizata n terminologia anglo-saxona. Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va avea dificultati n atragerea de capitaluri. Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a unui nivel de riscridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:

, n care:

Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii veniturilor);

Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;

Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:

= Levierul financiar (rata ndatorarii). n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul: Rf = Rv Nac Sac(1 + LF). Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al activului (Sac) si daca

capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata dobnzii. Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce decurge dincostul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea. Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca ntreprinderea realizeaza unbeneficiu net contabil, n timp ce capitalurile mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n acest caz, cheltuielile financiare ce includdobnzile la imprumuturi pot diminua capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar. Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.

Din relatia: se deduce:

Rexp = Re(C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:

, n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind egala cu:

, n care: d = Rata dobnzii;

= levierul financiar n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:

Rf = Re + LF(Re - d),

Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea: Rf - Re = LF(Re - d) = ELF n care: LF(Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile: ELF = Rf - Re = (Re - d) LF Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri: a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re). b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica estesuperioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re). c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re). n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului financiar, se determina indicele levierului financiar ( situatii privind recurgerea la ndatorare: ) ale carui valori indica urmatoarele

a) ntreprinderea se poate ndatora daca ILF > 1, deoarece ndatorarea i potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii. Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).

b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca ILF < 1, efectul negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii. c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd ILF = 1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea economica, ceea ce elimina riscul financiar. n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care trebuie sa se tina seama n calculele analitice: a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut corectat cu cota de impozit (i): ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier

Tabelul 31 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Curent ( ) (%) 94608162 - 8399426 91,85 30959596 -24349100 56,0 645338458 215067332 150,0 9,86 - 1,22 88,9 69289398 18493624 136,4 768048262333719629 176,8 9,02 - 2,68 77,1 959678348 293079214 143,9 9,86 - 5,59 63,8 314339890 78011882 133,0 0,4871 - 0,0621 88,7 9,86 - 13,54 42,1 17905349 7777272 176,8 Indici

(mii lei) Precedent Rezultatul din exploatare(Rexp) 103007588 Cheltuielile financiare (Chfin) 55308696 Capitalul propriu (C)(Activ - Datorii) 430271126 Rata rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-2)/3] -% 11,08 Rezultatul brut al exercitiului (Rexbr) 50795774 Capitalurile permanente (Cp) 434328633 Rata rentab.cap.perm. (Rcp) (5/6) - % 11,70 Activul total net (A) 666599134 Rata rentabilit. econ.(Rebr) (1/8) - % 15,45 Datoriile totale (D) 236328008 Levierul financiar (LF) (10/3) 0,5492 Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 Impozitul pe profit (I) 10128077

14. Cota procentuala (i) (13/5) - % 15. Efect levier financ.br(ELFbr)(4 - 9)-% 16. Efect levier fin.br. ELFbr = LF(Re d) 17. Rata rentab.fin.nete (Rfn) [4*(1-i)] % 18. Rata rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-i)]-% 19. Efect levier financ.net(ELFn) (1718)% 20. Efect levier fin.net (ELFn)[16*(1-i)]%

19,94 - 4,37 - 4,37 8,87 12,37 - 3,50 - 3,50

25,84 0 0 7,31 7,31 0 0

+ 5,90 129,6 + 4,37 + 4,37 -1,56 - 5,06 + 3,50 + 3,50 82,4 59,1 -

Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii: 1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si capitalurile permanente. 2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total. 3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii (cheltuielilor financiare). 4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a ajuns egala cu randamentul activelor. Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii (totdeauna deductibile din impozit). n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.

3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii

Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea. Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii). Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta dinechilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen). Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor. Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta: 1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea capitalurilor proprii. n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:

2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.

3) Rata solvabilitatii generale: n care:

= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF). Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv. 4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:

a)

b)

5) Rata ndatorarii totale:

= LF

6) Rata ndatorarii pe termen lung:

Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.

7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.

8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare, valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.

9) Rata cheltuielilor financiare: , care exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata. O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:

10) , care nu trebuie sa depaseasca 3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului deinsolvabilitate. Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata achita lascadenta convenita. ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor (situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale. Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii pe termen scurt,gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al ntreprinderii pe termen scurt. Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru a face fata scadentelor pe termen scurt. Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n: 1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1 an). Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:

2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n sectoarele industriale cu ciclu lung. Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt. Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate conduce lancetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de insolvabilitate.

Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere (limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor de credit). Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:

3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5 confirma o lichiditate normala.

4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta ogarantie de lichiditate satisfacatoare. De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii: 1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea capitalurilor proprii cu 50 %. 2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru financiar pe termen lung. 3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor financiare (Rcf1) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale. 4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala (Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate

Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiul financiar Abateri crt. Precedent Curent ( ) % I. Ratele de solvabilitate 1. ANC = Activ - Datorii (> 0) 430271126 645338458 215067332 150,0 2. Rsp = Capital propriu/Pasiv (> 0,5) 0,64 0,67 + 0,03 104,7 3 Rsg = Activ/Datorii totale (> 1) 2,82 3,05 + 0,23 108,2 Indici

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 1. 2. 3. 4.

Rsg1 = C/D pe termen lung (> 1) 50,13 5,00 - 45,13 9,98 Rsg2 = CAF/D pe termen lung 4,45 3,74 - 0,71 84,05 Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7 Rdtl = Datorii pe term.lg /C 0,02 0,20 + 0,18 1000 Cd = C/Cpermanent (> 0,5) 0,98 0,83 - 0,15 84,7 Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75 Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26 Rcf1 = Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0 II. Ratele de lichiditate FRF = Acirc - D pe term.sc. (> 0) 100194521 325651589 225457068 325,02 Rlg = Acirc/D pe term.scurt (> 1) 1,43 2,70 + 1,27 188,81 Rlr = (Acirc - Stocuri)/D pe term sc. 0,83 2,12 + 1,29 255,42 Rli = Disponib./D term scurt (> 0,2) 0,037 0,015 - 0,022 40,55

Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori: I. Indicatori de lichiditate:

1) Lichiditatea generala:

2) Lichiditatea imediata: II. Indicatori de risc:

1) Gradul de ndatorare:

2) Acoperirea dobnzilor: III. Indicatori de activitate:

1) Viteza de rotatie a stocurilor:

2) Numarul de zile de stocare =

3) Viteza de rotatie a debitelor clienti =

4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori =

5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate =

6) Viteza de rotatie a activelor totale = IV. Indicatori de profitabilitate:

1) Rentabilitatea capitalului angaja =

2) Marja bruta din vnzari =

De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului: 1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari

Tabelul 33 Nr. crt. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Precedent Curent ( ) I. Indicatori de lichiditate Abateri Indici %

1. Lichiditatea generala 2. Lichiditatea imediata

1,43

2,70

+ 1,27

188,8

0,83

2,12

+ 1,29

262,5

II. Indicatori de risc

1. Gradul de ndatorare 2. Acoperirea dobnzilor -% 12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5 54,92 48,71 - 6,21 88,7

III. Indicatori de activitate

1. Viteza de rotatie a stocurilor 2. Numarul de zile stocare 3. Vit. de rotatie debite - clienti Vit. de rotatie credite - furniz. 90 zile 122 zile +32 zile 135,5 97 zile 108 zile +11 zile 111,3 3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5

4.

57 zile

56 zile

- 1 zi

98,2

5.

Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori

1,8 ori + 0,2 ori

112,5

6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori

0,8 ori

100

IV. Indicatori de profitabilitate

1. Rentabilit. capitalului angajat 12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0

2. Marja bruta din vnzari

19,3 %

11,9 % - 7,4 %

61,6

2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus, concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %, ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor cu dobnzile. 3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza: a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.

b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile. c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor totale a ramas neschimbata. d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %. Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie, ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor bilanturi succesive.

3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului. Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere). Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante, bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant, folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante - care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii. Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii. Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin intermediul urmatorilor indicatori:

1) Numarul de rotatii: n care: CA = Cifra de afaceri;

(rotatii),

Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial (Si) si soldul final (Sf): .

2) Durata unei rotatii:

n care:

(zile / rotatie),

T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).

3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri:

Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare - productie desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri, productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante, investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci. Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri. De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante

Tabelul 34 Nr. Indicatori crt. Precedent 1. Active circulante - total(Sm) - mil.lei 330562 2. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 4. Durata anului financiar (T) - zile 360 5. Durata unei rotatii (Dz)-zile/rot (4/3) 222,2 6. Active circ la 1000 CA (Ac)-(1000/N) 617,3 Exercitiul financiar Abateri Curent ( ) (%) 515793 + 185231 156,1 783518 +248502 146,4 1,52 - 0,10 94,35 360 100 236,8 + 14,6 106,6 657,9 + 40,6 106,6 Indici

Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii: 1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6 lei.

3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante

n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei de rotatie va

determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice ncetinire va avea efecte negative asupra lor. Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la 1000 lei cifra de afaceri. Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin ncetinire: 1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:

(mii lei),
n care: D1(0) = durata unei rotatii n cele doua perioade;

2) Beneficiul din activitatea de baza:

B = CA - Ct =

(mii lei).

3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:

, n care: Rexp = Rezultatul din exploatare; Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri); N =Numarul de rotatii; Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului). 4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:

= Rv N Sac (1+LF)

n care: Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d; C = Capitaluri proprii; D = Datorii totale; d = Rata dobnzii;

Levierul financiar (rata ndatorarii). Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri. De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate (Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35, baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:

1)

= (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776 mil.lei

Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari de active circulante n valoare de 31776 milioane lei. 2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta: = B1 - B0 = 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei. Factorii de influenta sunt urmatorii: a) Pe prima treapta: = CA + Ct, n care: CA = CA1 - CA0 = 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei; Ct = Ct0 - Ct1 = 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante

Tabelul 35 Exercitiul financiar Abateri Indici Precedent Curent ( ) (%) Cifra de afaceri neta (CA) - mil. lei 535016 783518 + 248502 146,4 Cost bunuri vndute si serv. prest.(Ct) 344015 482320 + 138305 140,2 Rezultat brut aferent CA nete (B)-mil. 191001 301198 + 110197 157,7 Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 + 293079 143,9 Active circulante (Sm) - mil.lei 330562 515793 + 185231 156,17 Ponderea activelor circulante (Sac)- % 49,60 53,75 + 4,15 108,36 Numarul de rotatii active circ (N) 1,62 1,52 - 0,10 94,35 Durata unei rotatii (Dz) - zile/rot 222,2 236,8 + 14,6 106,6 Capitaluri proprii (C) - mil. lei 425836 640142 + 214306 150,3 Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0 Rata profitabilitatii CA (Rv) (3/1) - % 35,70 38,44 + 2,74 107,7 Rata rentabilit. econom. (Re)(3/4) - % 28,65 31,38 + 2,73 109,5 Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48 Rata rentabilit. financ. (Rf) (3/9) - % 44,85 47,05 + 2,20 104,9 Nr. Indicatori

crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Prin nsumare se verifica egalitatea: CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = . b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz, n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;

T =

Dz = Prin nsumare se verifica egalitatea: Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA. n concluzie:

mil. lei;

1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei, dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei. 2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul aferent cu 52150 milioane lei. 3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta: = Re1 - Re0 = 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:

= Rv + N + Sac, n care: Rv = Rv1 N0 Sac0 - Re0 = Re0 - Re0 = 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %; N = Rv1 N1 Sac0 - Re0 = Re1 - Re0 = 38,44 1,52 0,496 - 30,88 = = 28,98 - 30,88 = - 1,9 %; Sac = Re1 - Re1 = 31,38 - 28,98 = + 2,40 %. Prin nsumare se verifica egalitatea: Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = . n concluzie: 1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului. 2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata rentabilitatii economice. 4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf1 - Rf0 = 47,05 - 44,85 = + 2,20 %. Factorii de influenta sunt urmatorii: a) Pe prima treapta: = Re + LF, n care:

Re = Re1(1 + LF0) - Rf0 = Rf0 - 44,85 = 31,38(1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;

LF = Rf1 - Rf0 = 47,05 - 48,79 = - 1,74 %. Prin nsumare se verifica egalitatea: Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = . b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac, n care: Rv = Re0(1 + LF0) - Rf0 = Rf0 - Rf0 = 30,881,5549 - 44,85 = 3,16 % N = Re1(1 + LF0) - Rf0 = Rf1- Rf0 = 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %. Sac = Re1 (1 + LF0) - Rf1 = 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 % Prin nsumare se verifica egalitatea: Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re. n concluzie: 1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o. 2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care au majorat rata rentabilitatii financiare. 3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei rentabilitatii economice. Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie - desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.

3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor de trezorerie

Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1. Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar), care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei. Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei. Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi, conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare

Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se analizezemodificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora. Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate. Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive, explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului.. Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului. Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).

Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce corespund unor aporturi de capital. Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura: Tabloul de finantare Utilizari 1. Dividende distribuite 2. Achizitie elemente de activ imobilizat: a. Imobilizari corporale b. Imobilizari financiare 3. Rambursare de datorii financiare Total utilizari Cresterea FRNG (FRNG) Total Utilizari Resurse 1. C A F 2. Cesiune (reducere) de elemente de activ imobilizat 3. Crestere de capitaluri proprii (aporturi noi n numerar) 4. Crestere datorii financiare Total resurse Total Resurse

Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment, explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi. Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta: TN = FRNG - NFRT, n care: FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global; NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total. Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de variatia elementelor din partea superioara a bilantului: FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute, n care:

Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute; Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri stabile. Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE): NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice), n care: Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt); Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active. Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),

n care: UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie; RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie. Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta. n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva, pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale. De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare

Tabelul 34 Utilizari Mii lei Resurse Mii lei I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari stabile 403020754 1 Cresteri de active imobilizate 1775636861 Cresteri resurse stabile brute

FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse totale 1 Crestere de active circulante +1903410861 Reduceri de active circ. 0 totale 2 Reduceri de pasive - 406404152 Cresteri de pasive 0 NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din expl. 1 Cresteri active de exploatare + 186361384 Reduceri active expl. 1 0 2 Reduceri datorii de exploatare - 547680072 Cresteri datorii expl. 0 NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara expl 1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii naf.expl. 14127592 NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN1 - TN0 TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297

Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului functional reflecta urmatoarele aspecte; 1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste 225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor circulante. 2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei. 3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN1 - TN0). Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare. Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute, cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului actualizat fiind una din metodele deevaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar

Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari sioptionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea patrimoniului. Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii. Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare; 2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii; 3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.

Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de semnul (+), iarplatile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).

Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare de numerar pe total si pe activitati. Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati: rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa. Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii). Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).

Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare, care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant). La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta reprezentnd variatia () a fluxului de numerar. De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul 34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar

Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE 1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de servicii 347358780 52925590 181897200 2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a 95376 2204072 2108696 venituri 3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -176983048 -310308354 -133325306 4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu personalul -103342668 -165295446- 61952778 5 Taxa pe valoarea adaugata platita -18958981 -26990685 - 8031704 6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278 7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170 8 Dobnzi platite - 5271158 - 7478344 - 2207186 9 Impozit pe profit platit - 6339738 - 7975428 - 1635690 10 Fluxul de numerar nainte de elemente extraordinare 35558688 11936642 - 23622046 I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de 35558688 11936642 - 23622046 exploatare II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII 1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a 212037 212037 active 2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de 859866 1977914 1118048 investitii 3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a -23382510 -38626647 - 15244137 active 4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468 II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de investitii -22259558 -35717142 - 13457584 III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE 1 ncasari din mprumuturi pe termen lung/Rambursari -5004375 25433427 30437802 (-) 2 ncasari din mprumuturi pe termen scurt/Rambursari 13885928 13447575 - 438353 (-) 3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - 502838 - 502838 4 Achizionarea de actiuni - 12297 12297 5 Dividende platite - 82227 - 1960042 - 1877815 III. Fluxuri de numerar nete din activitati de finantare 8787029 36418122 27631093 6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente numerarului -18190189 -18162055 28134

si echivalentelor de numerar Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) + Numerar si echivalente de numerar la nceputul perioadei = Numerar si echivalente de numerar la finele perioadei

3895970 4512760 8408730

- 5524423 8408730 2884297

- 9420403 3895970 - 5524433

Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.

3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)

Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea (perenitatea). Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei trecute. Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este numit risc decapital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile volumului de activitate. Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor. Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara sensibilitatearezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare. Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor. Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic. n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei financiare, pna la riscul de

faliment, se poate realiza prin intermediul indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare: 1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale- trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara. 2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv. 3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce arata dificultatifinanciare pe termen scurt. 4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv. Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea activitatii ntreprinderii aflate n dificultate. Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a. Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor. Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.

Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode bancare. Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar), acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate. Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp. Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase. Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment. Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a. 1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor. Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori, functiascor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie: Z = 1,2R1 + 1,4R2 + 3,3R3 + 0,6R4 + 0,999R5, n care:

exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor, masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;

masoara capacitatea de finantare interna;

masoara randamentul activelor;

masoara independenta (autonomia) financiara;

masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii). Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel: Valoarea scorului Z Z > 2,675 1,81 < Z < 2,675 Z < 1,81 Situatia ntreprinderii Buna - solvabilitate Precara - dificultate Grea - insolvabilitate Riscul de faliment (%) Redus - inexistent Nedeterminat Iminent - maxim

De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman

Tabelul 36 Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) 1. R1 = Activ circulant /Activ total 2. R2 = Profit reinvestit (AF) /Activ total 3. R3 = Profit brut /Activ total 4. R4 = Capitaluri proprii /Datorii totale 5. R5 = Cifra de afaceri /Activ total 6. Functia - scor Z An precedent An curent 0,496 0,538 0,0352 0,0309 0,0762 0,0722 1,802 2,036 0,802 0,816 2,780 2,964

Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675 plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent. Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier american n perioada 19461965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un univers mai larg datorita caracterului lor particular. n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:

2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190 ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975. Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel: Z = 0,24R1 + 0,22R2 + 0,16R3 - 0,87R4 - 0,1R5 , n care:

Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza dupa urmatoarea grila de evaluare: Valoarea scorului Z Z > 0,16 0,1 < Z < 0,16 0,04 < Z < 0,1 - 0,05< Z < 0,04 Z < - 0,05 Situatia ntreprinderii Foarte buna Buna Alerta Pericol Esec Riscul de faliment (%) < 10 % 10 30 % 30 65 % 65 90 % > 90 %

De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder

Tabelul 37 Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) 1. R1 = EBE /Datorii totale 2. R2 = Capitaluri permanente /Activ total 3. R3 = (Active circulante - Stocuri) /Activ total 4. R4 = Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 5. R5 = Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 6. Functia - scor Z An precedent An curent 0,4912 0,4671 0,6514 0,8001 0,2863 0,4122 0,1032 0,0395 0,4791 0,4901 0,1692 0,2702

Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %. 3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000 ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980. Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia: 100Z = - 1,255R1 + 2,003R2 - 0,824R3 + 5,221R4 - 0,689R5 - 1,164R6 + + 0,706R7 + 1,408R8 - 85,544, n care:

Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate (dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza: a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %; b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.

Valoarea scorului Z Z > 0,125 - 0,25 < Z < 0,125 Z < - 0,25

Situatia ntreprinderii Normala Incerta Riscanta

Riscul de faliment (%) 10 45 % 45 70 % 70 100 %

De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei

Tabelul 38 Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) 1. R1 = Cheltuieli financiare/EBE 2. R2 = Capitaluri permanente/Activ total (%) 3. R3 = CAF/Datorii totale 4. R4 = EBE/Cifra de afaceri 5. R5 = Sold mediu furnizori 360/Cumparari marfuri 6. R6 = (Vad1 - Vad0)/Vad0 - % 7. R7 = Sold mediu clienti 360/CA 8. R8 = Investitii corporale/Valoare adaugata 9. Functia - scor Z An precedent An curent 0,4761 0,2066 65,14 80,01 0,1600 0,1520 0,2171 0,1912 79,65 86,75 26,80 32,66 121,25 179,64 0,0025 0,0072 0,448 1,043

Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona denormalitate cu riscul de faliment sub 10 %. 4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:

a) Lichiditatea patrimoniala:

b) Solvabilitatea:

c) Rentabilitatea financiara:

d) Rotatia activelor circulante:

e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;

f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate din credite, cesionare creante). Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea. Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt 1. Criteriul de evaluare
Lichiditatea patrimoniala

(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt)

2.

Solvabilitatea (S = Capital propriu/Pasiv)

3.

Rentabilitatea financiara (Rf = Profit brut/Capital propriu) Rotatia activelor circulante (Nac = Cifra de afaceri/Active circulante)

4.

5. Dependenta de piete (aprovizionare-desfacere) Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) Desfacere: n tara (Dt); la export (De) 6. Garantii

Limite de valori Puncte < 80 % -2 80 100 % -1 100 120 % +1 120 140 % +2 140 160 % +3 > 160 % +4 < 30 % 0 30 40 % 1 40 50 % 2 50 60 % 3 60 70 % 4 70 80 % 5 > 80 % 6 <0 0 0 10 % 3 10 30 % 4 <5 1 5 10 2 > 10 4 At > 50%; De >50 % 4 Ai > 50%; De >50 % 3 At > 50%; Dt >50 % 2 Ai > 50%; Dt >50 % 1 Depozite gajate 4 Gajuri, ipoteci 3 Achizitii din credite 2 Cesionare creante 1

n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria A B C D Total puncte > 20 16 20 11 15 6 10 Situatia economica - financiara - gradul de risc Foarte buna - se pot acorda credite Buna - se pot acorda credite Oscilanta - prezinta risc ridicat Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de credite

05

Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de credite

Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea beneficia de credite bancare. ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii creditelor la primele semne de nencredere. ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen. De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR

Tabelul 40 Criteriul de performanta 1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 2.Solvabilitate (S) 3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 4. Rotatia activelor circulante (Nac) 5.Dependenta de piete (Aproviz.din tara) (Desfacere n tara) 6.Garantii Total puncte Depozite 4 17 Depozite 4 19 Anul precedent Nivelul Puncte 143,13 64,54 8,38 1,61 At > 50; Dt > 50 Anul curent Nivelul Puncte 3 269,9 4 4 67,24 4 3 10,82 4 1 1,51 1 2 At> 50; Dt 2 > 50

Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa beneficieze de credite. n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora. Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.

Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea. Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment, att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei romnesti.

3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate

Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de valori) cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale ntreprinderii. Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plusvalorii; situatia reala a cursului actiunilor (pretul de piata al titlurilor). Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori - analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte: una fundamentala si una tehnica. Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la: situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor, decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si politici, sectorul, s.a. Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire. n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele: Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):

CAa = CA/Na. 2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na): Bpa = Bnet/Na. Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor, serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul. 3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de fiecare actiune si se determina prin raportul: CAFa = CAF/Na. Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect reducerea sau renuntarea la dividende. 4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul curs cotat al unei actiuni (Ca): Cb = Na Ca. Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret ntreprinderilor cotate. Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor. Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul evaluarii ntreprinderii. Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie acapitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.

n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de la cursul actiunilor, corectat cu oprima de risc proportionala cu fiecare valoare. 5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare (sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui. Coeficientul se poate obtine n doua moduri: a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:

sau: b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:

. Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR). Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de dividendele distribuite. Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii pentru anul n curs sau pentru cel urmator. Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.

Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers. 6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la rezultatul net:

(%) Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii. 7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune. Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului. 8) Rentabilitatea pe actiune:

(%) Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate orienta investitorii interesati n plasamente eficiente. De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere

Tabelul 41 Indicatori Exercitiul financiar Abateri (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%) Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 + 248502 146,4 Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 + 236796 500 Cifra de afaceri/actiune (CAa) (1/2) 9,037 2,647 - 6,39 29,3 Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3 Beneficiul pe actiune (Bpa) (4/2) 0,687 0,173 - 0,514 25,3 Capacitatea ded autofinantare (CAF) 47815 98224 + 50409 205,4 Capacit. de autofin./act. (CAFa) (6/2) 0,807 0,331 - 0,476 41,1 Cursul mediu al actiunii (Ca) (lei) 2150 2350 + 200 109,3 Capitalizare bursiera (Cb) (2*8) 127280 695591 + 568311 546,5 Coef. de capitaliz.bursiera (PER)(9/4) 3,13 13,53 + 10,4 432,2 Coef. de capitaliz.bursiera (PER)(8/5) 3,13 13,53 + 10,4 432,2 Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3 Rata distrib. dividende(POR) (12/4) % 35,3 35,3 100 Dividende/actiune (Dpa) (12/2) 0,242 0,061 - 0,181 25,2 Rentabilitate pe actiune (Ra) (14/8) % 11,25 2,59 - 8,66 23,1 Rata rentabilit.actiunii (Rra) (5/8) % 31,95 7,36 - 24,59 23,1 Nr. Indici

crt. 1.. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii: 1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi: cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea substantiala a numarului de actiuni. 2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera (PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus. 3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului precedent, sau redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele pe actiune. n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata. Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul cerere-oferta pe piata de capital.

Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune), ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii raportat la Cifra de afaceri pe actiune). Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii intrasectoriale si n dinamica. Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul raportului:

. Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.

BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2e dition, Vuibert, Paris, 1998. 2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed. Maxima, Paris, 1996. 3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill Book Company, New-York, 1986. 4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi, 2001. 5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990. 6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993. 7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002. 8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001. 9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed. Dunod, Paris, 1986. 10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin Editions, Paris, 1991. 11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986. 12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti, 2001. 13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. 14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993. 15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984. 16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. 17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher, Paris, 1992. 18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993. 19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris, 1986. 20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise, Dunod, Paris, 1992. 21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions Foucher, Paris, 1992. 22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983. 23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004. 24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8e dition Paris, 1999. 25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin Editions, Paris, 2e edition, 1993.

26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979. 27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955. 28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996. 29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional, Tipo, Moldova, Iasi, 2001. 30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions, Paris, 1990. 31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992. Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990. 32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2004. 33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000. 34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005. 35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.