Cartea a III-a Rtcirile troienilor pe mare Cartea a III-a constituie continuarea povestirii lui Aeneas dup ce prsiser Troia

a distrus. Dup un timp petrecut pe mare, Aeneas sosete in ara lui Licurg, unde incepea a pune zidurile unui nou ora. Intr-o zi, cand Aeneas plecase s smulg ramuri pentru altar, dup ce smulsese cu frica dou ramuri din alcror loc a izbucnit sange, protagonistul operei aude vocea cumnatului su, care in trecut fusese omorat in acel loc de Polymnnesto, rege tracic. Vzand unele ca acestea, fiul lui Venus hotrte impreun cu ceilali s-i fac celui omorat o inmormantare, i s prseasc acel loc blestemat. Ajungand intr-o insul din arhipelagul Cycladelor, condus de Delos, troienii sunt primii regete, ca nite prieteni. Cand aeneazii cer lui Anius, pmanturi pentru a-i construi o nou cetate, trepiedul pythic incepe a se zgudui i a vorbii, indemnandu-i s plece pe rmurile Italiei. Ascultand de semnul divin, troienii aduc jertfe zeilor, dup care pleac. In curand ei ajung in Creta, unde ii construiesc o cetate, iar viaa lor incepe a prinde sens. Dar, din nefericire, acest lucru nu a durat mult deoarece asupra lor s-a abtut ciuma. Aeneas a avut o viziune in care penaii, pe care ii smulsese din mijlocul flcrilor, in noaptea fatal il indeamn ca i trepiedul din Tracia, s plece in Italia, lucru pe care il i ascult. In drum spre destinaie, corbiile sunt invluite de negur. Dup patru zile, netiutorii zresc malurile a dou mici insule din Marea Ionian, maluri pe care ei poposesc. Acele insule erau pline de vaci i capre din care troienii se ospteaz i aduc jertfe. Ceea ce ei nu tiau, era c acele inuturi aparineau celor trei Harpi: Celaeno, Aello i Ocypeta, care erau nite montrii inaripai, cu corp de pasre de prad i cu cap de femeie i care aveau obiceiul s-i rpeasc victimele. Enervate de paguba fcut de intrui Harpiile ii amenin c dac vor ajunge in Italia, nu vor reuii s ridice zidurile cetii pan ce nu vor manca scarboasele mese. Dup prsirea acelor, troienii istovii ajung in orelul unde se afla templul lui Apollo i unde aduc jertfa lui Jupiter. Odat ce scurtul timp petrecut pe pmantul graic, condus de Helenus, un fiu de-al lui Priam ce avea ca soie pe Andromaca, vduva lui Hector. Bucuroi de reintalnire, cei trei (Aeneas, Helenus i Andromaca) ii povestesc cele petrecute de la cderea Troiei. Deoarece Helenus avea darul profeiei, Aeneas il intreb pe acesta despre viitor. Profetul ii d sfaturi neclare, dar ii spune c in Italia, fiul lui Venus trebuie s construiasc cetatea pe locul unde va gsi o scroaf uria cu treizeci de purcei. La plecarea troienilor de acolo, ei primesc multe daruri de la Helenus i Andromaca. Pornii iari pe mare, dup un timp aeneazii zresc Italia, dar trec mai intai s duc jertfe protectoarei grecilor, Iuno, aa cum ii sftuise Helenus. Incercand s se apropie in continuare de Italia ei sunt prini de valtoarea produs de monstrul marin Chryledis astfel pierd crarea i ajung netiutori pe malul cyclopic. Acolo se afla vulcanul Actna, iar in curand gsesc acolo un grec speriat numit Achaemenides. Acel biet brbat era speriat de cyclopul Polyhem, mereu infometat. Dintr-o dat acel uria, cu un ochi rnit ii face apariia, iar troienii impreun cu Achaemenides sunt nevoii s prseasc malul cyclopic. Din nefericire la Drepanum, localitate situat in N-V Siciliei, Anchises, obosit de furtunile de pe mare, de nevoi i de lipsuri, moare. Aceast carte se incheie in momentul in care Aeneas ii termin povestirea, ultima sa oprire fiind aici, in Cartagina.