High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Revista Presei Maghiare, Nr. 02 / 15-31.01.2012
1/8
Centrul European de Studii Covasna – HarghitaRevista Presei MaghiareNr. 02 / 15-31.01.2012
S
ă
rac popor al meu
In ce probleme ne putem pronun
a noi, maghiarii, aici, în România, sau în Slovacia? Pentruc
ă
în probleme care ne privesc via
a
ş
i destinul proprii, nu putem. Sau putem, îns
ă
tocmai aceastaeste problema, c
ă
nici nu mai vrem s
ă
ne pronun
ă
m… S
ă
lu
ă
m autonomia, de exemplu: nuavans
ă
m nici un pas în direc
ia ei.Si tocmai acum m
ă
luminez, dându-mi seama c
ă
în România
ş
i pe P
ă
mântul Secuiesc, noi nebucur
ă
m de fapt de o situa
ie diferen
iat
ă
! Un economist încep
ă
tor din Oltenia are un salariu lunarde 1.500 lei, în timp ce la Sfântu Gheorghe sau oriunde altundeva în
ara Transilvaniei, acela
ş
ieconomist câ
ş
tig
ă
jum
ă
tate din aceast
ă
sum
ă
!Cam a
ş
a stau lucrurile pe la noi. Suntem privilegia
i, f
ă
r
ă
a avea autonomie. Salariilefunc
ionarilor publici de aici sunt mai mici decât cele din Regat. Si pensiile sunt mai mici pe la noi,prin HAR-COV (jude
ele Harghita-Covasna, unde românii sunt, zice-se, persecuta
i).Si vine B
ă
sescu cel viclean
ş
i spune c
ă
locuitorii de pe P
ă
mântul Secuiesc ar muri de foamedac
ă
li s-ar acorda autonomia, pentru c
ă
Bucure
ş
tiul ne între
ine
ş
i acum.De ce suntem noi atât de privilegia
i încât s
ă
beneficiem de un tratament separat? Da
i-mivoie s
ă
amintesc de un exemplu din trecutul nostru. La 1920, România a primit din partea Ungarieiun teritoriu cât o
ar
ă
, dup
ă
care românii au n
ă
p
ă
dit frumoasele ora
ş
e transilvane, iar înv
ăă
torii,profesorii români primeau pe fa
ă
suplimente la salarii dac
ă
veneau s
ă
lucreze în Transilvania! Aucolonizat Transilvania cu suplimente la salarii, pentru c
ă
se jertfeau!Ne vând p
ă
durile, industrie nu avem pentru c
ă
au distrus-o pe rând guvernele române
ş
ti.
iganii ne populeaz
ă
într-un ritm nebunesc satele, ora
ş
ele, iar noi trebuie s
ă
-i între
inem din nimic.La ce bun o autonomie pe aici? Suntem privilegia
i, beneficiem de tratament separat.Nu în
eleg îns
ă
pân
ă
când mai trebuie suportate toate acestea. Când se va ridica acest poporal meu
ş
i va spune: pân
ă
aici, a
ş
a nu mai merge?Pedagogii câ
ş
tig
ă
mult mai mult dincolo de Carpa
i. Si se
ş
tie acest lucru. Si este tolerat.Ei cern f
ă
ina din grâul pe care noi l-am cultivat, iar nou
ă
ne revin t
ă
râ
ele.Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 9 din 16.01.2012, autor Czego Zoltan***
Credin
ă
oamenilor
Vineri, în sala de festivit
ă
i a Prim
ă
riei Miercurea Ciuc a fost prezentat
ă
cartea
Dorim o patrie secuiesc
, semnat
ă
de Kadar Gyula, istoric, ziarist. Cartea este o continuare a volumului Lalimita Tinutului Secuiesc, ap
ă
rut
ă
anul trecut, care este caracterizat
ă
drept biblia luptei pentruautonomie.Cartea prezentat
ă
ast
ă
zi analizeaz
ă
problematica autodetermin
ă
rii secuie
ş
ti prin intermediulscrierilor publicistice
ş
i îndeamn
ă
la sus
inerea drepturilor fundamentale ale omului.La începutul prezent
ă
rii, Veress David, organizatorul
ş
irului de prelegeri intitulat Dedinainte de desc
ă
lecat pân
ă
dup
ă
Uniunea European
ă
, l-a elogiat pe scurt pe autor, apoi i-a datcuvântul lui Kadar Gyula, care este un adept al luptei pentru autonomie. In fa
a celor prezen
i într-un num
ă
r mare, prin prezentarea situa
iei politice actuale, acesta a declarat c
ă
, exist
ă
ş
anse realepentru ob
inerea autonomiei, îns
ă
pentru independen
ă
, în momentul de fa
ă
, nu exist
ă
posibilitatea,pentru aceasta este nevoie de o situa
ie istoric
ă
corespunz
ă
toare, care apare doar o dat
ă
la 40-50 deani, iar secuimea nu are atâta timp - a subliniat Kadar. Acesta a amintit posibilit
ă
ile istoricepierdute de Ungaria la începutul anilor 90 - în cazul Slovaciei, Ucrainei Subcarpatice
ş
i Voivodinei.
Revista Presei Maghiare, Nr. 02 / 15-31.01.2012
2/8
Autorul a declarat c
ă
, cartea a fost scris
ă
într-o form
ă
literar
ă
, fiecare articol poate fi citit
ş
iseparat
ş
i analizeaz
ă
probleme de actualitate, totodat
ă
, încearc
ă
s
ă
risipeasc
ă
credin
e istoricegre
ş
ite, cum sunt propor
ia maghiarimii ce a desc
ă
lecat, num
ă
rul secuilor, etc.Cartea intitulat
ă
Dorim o patrie secuiasc
ă
este un fel de aten
ionare în leg
ă
tur
ă
cu faptul c
ă
,
ş
i Tinutul Secuiesc este în pericol din cauza politicii josnice de românizare. Nu putem sta cu bra
ele încruci
ş
ate, ca un exemplu, acesta a amintit ora
ş
ele maghiare, românizate în câteva decenii: Oradea,Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mure
ş
. In ultimul am fost anul trecut
ş
i m-am sim
it de parc
ă
a
ş
fi într-unora
ş
din Regat - a spus autorul. Acesta a aten
ionat c
ă
, în pericol sunt zona Baraolt, Trei Scaune, darnici jude
ul Harghita nu este în siguran
ă
.La B
ă
ile Malna
ş
este o posibilitate simbolic
ă
în leg
ă
tur
ă
cu trecutul, prezentul
ş
i viitorul. Insta
iune exist
ă
un momentul cu vulturul turanic, iar al
ă
turi, într-un sat complet maghiar s-a construito biseric
ă
ortodox
ă
. In biserica ortodox
ă
pot fi v
ă
zu
i doi sfin
i, Horia
ş
i Clo
ş
ca. Dou
ă
persoane careau coordonat uciderea maghiarilor - a aten
ionat Kadar. Acesta a ad
ă
ugat c
ă
, nici în timpulrevolu
iei de la 1848 nu maghiarii i-au ucis pe români, ci tocmai invers.In final, istoricul a subliniat c
ă
, maghiarimea s-a s
ă
turat s
ă
fie tratat
ă
drept cet
ă
eni de ranguldoi, dac
ă
este nevoie se poate ajunge la manifesta
ii de protest, trebuie s
ă
se creeze o na
iune, unpopor, deoarece
inutul Secuiesc a fost
ş
i va fi, trebuie doar s
ă
credem, s
ă
le d
ă
m oamenilorcredin
ă
.In cursul prelegerii, Iochom Zsolt a citit din volumul Dorim o patrie secuiasc
ă
, a c
ă
ruiurmare, dup
ă
cum am aflat, poate fi a
ş
teptat
ă
în toamn
ă
, cu titlul
inutul Secuiesc este al secuilor.Sursa: cotidianul Csiki Hirlap, nr. 9 din 16.01.2012, autor Letai Tibor***
Tokes Laszlo l-a primit pe George Pataki
George Pataki, fost guvernator al statului New York, a fost primit duminic
ă
, la Oradea, deTokes Laszlo, ocazie cu care a vorbit în interesul finan
ă
rii de c
ă
tre stat a înv
ăă
mântului superiormaghiar din Transilvania, în interesul autonomiei teritoriale a P
ă
mântului Secuiesc
ş
i în cel allibert
ă
ii minorit
ă
ii maghiare indigene din România.Politicianul american republican a fost prezent la biserica reformat
ă
din Oradea, unde slujbaa fost celebrat
ă
de Tokes Laszlo, fostul episcop al Eparhiei Reformate de pe lâng
ă
Piatra Craiului.George Pataki i-a salutat în limba maghiar
ă
pe cei prezen
i, dup
ă
care a declarat c
ă
pentru el este oonoare faptul c
ă
poate fi oaspetele lui Tokes Laszlo, un om foarte apreciat în SUA pentru rolul s
ă
u în schimbarea regimului
ş
i pentru lupta dus
ă
în privin
a ocrotirii drepturilor omului
ş
i a celorminoritare.George Pataki s-a întâlnit cu conduc
ă
torii locali ai bisericilor istorice maghiare
ş
i române
ş
ti,dup
ă
care a purtat o consf
ă
tuire cu reprezentan
ii vie
ii academice maghiare transilv
ă
nene, despreposibilit
ă
ile înv
ăă
mântului superior maghiar independent. Situa
ia înv
ăă
mântului superiormaghiar din România a fost principala tem
ă
a conferin
ei de pres
ă
sus
inute de Tokes Laszlo
ş
iGeorge Pataki. In opinia lui Pataki, în România mai sunt multe de f
ă
cut în privin
a valid
ă
riidrepturilor privind utilizarea limbii materne
ş
i utilizarea drepturilor minorit
ă
ilor. In opinia sa, eleviide limba matern
ă
maghiar
ă
nu au suficiente posibilit
ă
i pentru a absolvi studii superioare.Întrebat fiind de ziari
ş
tii români cu privire la autonomia teritorial
ă
a P
ă
mântului Secuiesc,Pataki a declarat: P
ă
mântul Secuiesc este o regiune care dispune de cultur
ă
, valori, limb
ă
ş
i istoriespecifice. Cine cunoa
ş
te harta statului New York
ş
tie exact c
ă
în cadrul acestuia func
ioneaz
ă
numeroase regiuni autonome, ele fiind în armonie cu legile statului - a formulat el.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6491 din 17.01.2012***
Participan
ii la cea de-a treia expunere a Academiei Secuie
ş
ti, înfiin
ate de filialaUDMR Sfântu Gheorghe, au putut urm
ă
ri asear
ă
, la Muzeul Na
ional Secuiesc, pieireamaghiarilor din regiunea situat
ă
la poalele mun
ilor Metaliferi, cu centrul la Alba Iulia.
GudorKund Botond, istoric, preot reformat, a vorbit despre revolta popular
ă
condus
ă
de Horea, Clo
ş
ca
ş
i
Revista Presei Maghiare, Nr. 02 / 15-31.01.2012
3/8
Cri
ş
an, condi
iile ac
iunilor românilor participan
i la revolu
ia
ş
i lupta pentru libertate de la 1848-49
ş
i m
ă
cel
ă
rirea locuitorilor maghiari. Conferen
iarul a subliniat c
ă
istoriografia român
ă
abordeaz
ă
, înmulte cazuri, ca pe o tem
ă
tabu m
ă
cel
ă
rirea locuitorilor maghiari neînarma
i. Dac
ă
ne cunoa
ş
temreciproc istoria, dac
ă
tragem concluziile bune
ş
i rele, ne putem respecta reciproc - a declaratconferen
iarul. Kadar Gyula, istoric din Sfântu Gheorghe, cel care l-a prezentat pe conferen
iar, aamintit de faptul c
ă
în Trei Scaune, în localitatea pur maghiar
ă
Malna
ş
B
ă
i, pe peretele bisericiiortodoxe ridicate în vecin
ă
tatea monumentului Millecentenarului, se afl
ă
doi sfin
i, Horea
ş
i Clo
ş
ca.El a calificat drept inacceptabil acest lucru.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6493 din 19.01.2012***
Nu sunt împ
ă
ca
i cu inscrip
ia / Varoshaza doar în limba maghiar
ă
Situa
ia cu inscrip
iile în limba maghiar
ă
nu este în regul
ă
nici la Baraolt - a opinatPrefectura Covasna, care l-a somat înc
ă
în cursul anul trecut pe primarul Nagy Istvan s
ă
îndep
ă
rtezet
ă
bli
a cu inscrip
ia Varoshaza-Barot, amplasat
ă
deasupra intr
ă
rii în prim
ă
rie, sau s
ă
amplaseze unaasem
ă
n
ă
toare,
ş
i în limba român
ă
.Obiec
ii au fost formulate
ş
i cu privire la m
ă
rimea diferit
ă
a caracterelor inscrip
iilor înlimbile român
ă
ş
i maghiar
ă
de pe panourile amplasate la intrarea în localitate, respectiv cu privire lafaptul c
ă
drapelul
ă
rii, de pe cl
ă
direa prim
ă
riei, nu flutur
ă
pe turla acesteia.- T
ă
bli
a cu inscrip
ia varoshaza (prim
ă
rie) am amplasat-o prin anul 2005, pe vremeamandatului meu anterior - a spus primarul, în opinia c
ă
ruia cuvântul varoshaza nu are echivalent înlimba român
ă
, ca atare nu poate traduce nici inscrip
ia de pe t
ă
bli
ă
ş
i deocamdat
ă
nici nu segânde
ş
te s
ă
demonteze t
ă
bli
a.In baza normelor juridice, prefectura sus
ine c
ă
denumirea institu
iilor publice trebuieinscrip
ionat
ă
mai întâi în limba român
ă
, iar denumirea în limba maghiar
ă
poate figura
ş
i ea, sub cea în limba român
ă
.Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 13 din 20.01.2012, autor Bojte Ferenc***
Jos mâinile de pe Ungaria!
Oamenii de pe P
ă
mântul Secuiesc doresc s
ă
-
ş
i exprime sus
inerea fa
ă
de Ungaria,
ş
i înacela
ş
i timp î
ş
i ridic
ă
glasul împotriva atacurilor lansate la adresa guvernului ungar. Mul
i
ş
i-auexprimat opinia pe aceast
ă
tem
ă
.Szasz Jeno, pre
ş
edintele na
ional al Partidului Civic Maghiar (PCM), consider
ă
c
ă
în urmaschimb
ă
rii produse în 2010 în
ara-mam
ă
, putem vorbi azi despre o unitate real
ă
ş
i efectiv
ă
. Datorit
ă
extinderii cet
ă
eniei, cei de pe P
ă
mântul Secuiesc se pot sim
i,
ş
i din punct de vedere constitu
ional,membri ai na
iunii. Tocmai pentru acest motiv, urm
ă
rim, din Transilvania
ş
i de pe P
ă
mântulSecuiesc, cu o îngrijorare crescând
ă
, modul în care informa
iile false
ş
i tenden
ioase r
ă
spândite lanivel interna
ional intensific
ă
o stare de spirit care prezint
ă
Ungaria într-o lumin
ă
nedemn
ă
ş
iinjust
ă
.Izsak Balazs, pre
ş
edintele Consiliului Na
ional Secuiesc (CNS), vorbe
ş
te despre un atacconcertat lansat împotriva Ungariei. Si în Occident exist
ă
unii care au interese contrare în c
ă
derearegimului comunist, în schimbarea de regim, care sunt alia
i ai puterilor politice postcomuniste - amen
ionat Izsak.Albert Tibor, primarul din Tu
ş
nad B
ă
i, spune c
ă
în momentul în care Orban Viktor a preluatputerea
ş
i a demarat reforma financiar
ă
în toiul crizei economice, to
i i-au admirat curajul, îns
ă
acum i se impune, împotriva voin
ei sale, s
ă
accepte creditul bancar. Trebuie s
ă
remarc
ă
m faptul c
ă
cei din lumea financiar
ă
mondial
ă
au lansat atac împotriva Ungariei. Nu putem fi indiferen
i, având în vedere c
ă
dup
ă
schimbarea puterii, au fost întreprinse mai multe demersuri în interesul nostru, alcelor de peste hotare. Spun în calitate de cet
ă
ean ungar, acum, când na
iunea se afl
ă
în necaz, c
ă
trebuie s
ă
ne aliniem lâng
ă
ea. Patria ungar
ă
a fost mereu problema de suflet a secuilor.
Add a Comment