Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1.6KActivity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dictionar de Simboluri Si Arhetipuri Culturale

Dictionar de Simboluri Si Arhetipuri Culturale

Ratings:

4.72

(25)
|Views: 264,195|Likes:
Published by dana

More info:

Published by: dana on Nov 16, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

03/09/2014

pdf

text

original

 
IVAN EVSEEVDIC
ł
IONAR DE SIMBOLURI
Ş
I ARHETIPURI CULTURALE-1VAN EVSEEVDIC
ł
IONAR DE SIMBOLURISI ARHETIPURI CULTURALEEDITURA „AMARCORD"TIMI
Ş
OARA, 19940. J
ă
 Coperta seriei: Emil GramaM45522*Consilier editorial: Ion Nicolae Anghel; , .CUVÂNT ÎNAINTEiFa
Ńă
de neceisit
ăŃ
ile culturale ale publicului cititor din zilele noastre, lucrarea de fa
Ńă
, prin propor
Ń
iile eimodeste
ş
i total insuficiente pentru acoperirea zonei atât de vaste a imaginarului poetic, poate fisocotit
ă
 
ş
i ca o neîmplinire. Ea trebuie îns
ă
privit
ă
numai ca un experiment cultural-
ş
tiin
Ń
ific
ş
i mai alesca o testare a orizontului de a
ş
teptare al lectorului român de la finele acestui secol
ş
i mileniu.Poate într-o alt
ă
form
ă
, acest dic
Ń
ionar trebuia s
ă
apar
ă
cu peste dou
ă
decenii în urm
ă
. Amânareapublic
ă
rii lucr
ă
rii se datoreaz
ă
numai în parte autorului ei. Politica editorial
ă
din trecutul nu prea îndep
ă
rtat s-a caracterizat
ş
i prin anumite rezerve, dac
ă
nu chiar printr-o atitudine de suspiciune, fa
Ńă
deo sfer
ă
întind
ă
a culturii umanit
ăŃ
ii pus
ă
, în acea perioad
ă
, sub semnul esoterismului, indiferent dac
ă
elvenea din sfera a
ş
a-ziselor „
ş
tiin
Ń
e oculte" (printre care se num
ă
ra alchimia, hermeneutica,psihanaliza
ş
i chiar semiotica!), dac
ă
apar
Ń
inea domeniului gândirii teologice sau dac
ă
marca unelecrea
Ń
ii folclorice l<?au operele unor mari scriitori
ş
i arti
ş
ti geniali.In categoria semnelor culturale privite cu o anumit
ă
circumspec
Ń
ie, amestecat
ă
cu team
ă
, a nimerit, f 
ă
r
ă
 o motiva
Ń
ie prea explicit
ă
,
ş
i simbolul, suspectat de a fi un inductor poten
Ń
ial de ambiguitateideologic
ă
, misticism
ş
i idealism. Datorit
ă
vechimii
ş
i persisten
Ń
ei sale în cultur
ă
, dar mai ales prinmultitudinea de semnifica
Ń
ii intelectuale
ş
i conota
Ń
ii afective, îngem
ă
nate întotdeauna în chipparadoxal, simbolul se opunea oric
ă
ror încerc
ă
ri de „ra
Ń
ionalizare"', de îngustare
ş
i Simplificare. însociet
ăŃ
ile dominate de imperativele reduc
Ń
ionismului
ş
i totalitarismu-rDIC
ł
IONAR DE SIMBOLURI
Ş
I ARHETIPURI CULTURALElui ideologic, simbolul este acceptat numai dac
ă
din semn polivalent el se transform
ă
într-o [simpl
ă
 alegorie, emblem
ă
sau însemn oficializat, s
ă
r
ă
cite de con
Ń
inut
ş
i devenite unit
ăŃ
i izocrone
ş
i izotopiceale a
ş
a-numitelor „limbaje de lemn". Or, simbolul autentic e un semn ce rezoneaz
ă
în sufleteleoamenilor tocmai prin importan
Ń
a
ş
i gravitatea sensurilor sale, ce se refer
ă
întotdeauna la problemelefundamentale ale existen
Ń
ei. El este semnul ce p
ă
streaz
ă
un echilibru optim între con
Ń
inut
ş
i expresie, între spirit
ş
i materie, între intelectual
ş
i afectiv. Cultura uman
ă
a debutat prin simbol
ş
i mit. Prin[simboluri mo
ş
tenite din epoci ancestrale, omenirea
ş
i-a p
ă
strat unitatea
ş
i continuitatea ei spiritual
ă
.De la puzderia de semne pur conven
Ń
ionale
ş
i arbitrare, acceptate mai ales din ra
Ń
iuni practice, marea
ş
iadev
ă
rata cultur
ă
tinde mereu s
ă
se întoarc
ă
la [simbolul polivalent, plin de con
Ń
inut
ş
i înzestrat cumare for
Ńă
sugestiv
ă
. Dovad
ă
în acest sens ne [sunt marile reu
ş
ite ale creatorilor de literatur
ă
, de. sis-teme filosofice sau de opere plastice.Simbolul, înrudit genetic
ş
i func
Ń
ional cu mitul
ş
i cu ritualul religios, instituie o lume a imaginarului,adesea infinit mai bogat
ă
 
ş
i mai frumoas
ă
decât lumea contingentului imediat, a ontosu-lui dominat delegile necesit
ăŃ
ii implacabile. Teama de simbol sau anumite rezerve fa
Ńă
de el, manifestate în anumiteperioade ale istoriei marcate de ra
Ń
ionalism exacerbat, de
ş
tientism orgo-liols sau de voluntarismreformist, se explic
ă
mai ales prin faptul c
ă
simbolul în general, iar cel arhetipal în spe
Ńă
, reprezint
ă
în-totdeauna o deschidere spre lumea misterului
ş
i a numinosului, aflat
ă
dincolo de realit
ăŃ
ile palpabile. înconfigura
Ń
ia marilor simboluri ale omenirii deslu
ş
im reflexele de lumin
ă
cereasc
ă
 
ş
i umbrele imperiuluidezordinii, suferin
Ń
ei, întunericului
ş
i ale mor
Ń
ii. Purt
ă
tor al memoriei colective, simbolul a exercitat o
 
puternic
ă
 
ş
i permanent
ă
ac
Ń
iune modelatoare asupra societ
ăŃ
ii
ş
i individului, fiind un reper moral,etalon axiologic
ş
i exemplu în ac
Ń
iune. Aceste calit
ăŃ
i sunt proprii mai ales acelor simboluri universale
ş
i str
ă
vechi pe care C. G. Jung le-a denumit arhetipuri. Condi
Ń
iei arhetipalit
ăŃ
ii îi corespund cele maimulte din unit
ăŃ
ile codurilor simbolice prezente în dic
Ń
ionarul nostru, chiar dac
ă
prezentarea lorsuccint
ă
 
ş
i uneori prea [schematic
ă
nu reu
ş
e
ş
te s
ă
reliefeze în suficient
ă
m
ă
sur
ă
acest aspect foarteimportant.6IVAN EVSEEVD3
ş
i întârziat
ă
cu peste dou
ă
decenii, apari
Ń
ia acestei lucr
ă
ri î 
ş
i are justificarea mai ales în interesulconstant al cititorului de ast
ă
zi pentru literatura consacrat
ă
imaginarului mitopoetic. La aceasta seadaug
ă
 
ş
i faptul c
ă
prezentul dic
Ń
ionar este, în multe privin
Ń
e, complementar lucr
ă
rilor lexicograficemai vechi sau mai recente referitoare la mit
ş
i la simbol, publicate în
Ń
ara noais-tr
ă
. Spre deosebire depopularele la noi dic
Ń
ionare de mitologie clasic
ă
(Anca Balaci, Mic dic
Ń
ionar de mitologie greco-roman
ă
, Bucure
ş
ti, Editura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
, 1969, ed. a II-a: Mic dic
Ń
ionar de mitologie greac
ă
 
ş
i roman
ă
,Bucure
ş
ti, Editura Mondero, 1992) sau de mitologie general
ă
(George L
ă
z
ă
rescu, Dic
Ń
ionar de mito-logie, Bucure
ş
ti, Editura Ion Creang
ă
, 1979; ed. a II-a, Bucure
ş
ti, Casa editorial
ă
Odeon, 1992),lucrarea noastr
ă
nu cuprinde nume proprii de zei, de eroi sau de locuri mitice, exceptând pe cele ale luiAdam
ş
i Eva, devenite, practic, apelative ce desemneaz
ă
arhetipuri umane. Numai par
Ń
ial, lucrarea seintersecteaz
ă
cu cea mai important
ă
oper
ă
lexicografic
ă
româneasc
ă
de mitologie universal
ă
pe care odator
ă
m erudi
Ń
iei
ş
i talentului mitologului Victor Kernbach (Dic
Ń
ionar de mitologie general
ă
, Bucure
ş
ti,Editura Albatros, 1983, ed. a II-a, Bucure
ş
ti, EdÂtura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
 
ş
i Enciclopedic
ă
, 1989).Chiar dac
ă
este o lucrare de [simbolistic
ă
universal
ă
, cuprinzând un num
ă
r de 500 simboluri
ş
iarhetipuri culturale cunoscute în civiliza
Ń
ii diferite, de regul
ă
neincluse în operele citate mai sus,dic
Ń
ionarul Lse refer
ă
mereu la modul particular în care s-a relevat
ş
i s-a contextualizat simbolulrespectiv în tradi
Ń
ia cultural
ă
româneasc
ă
. In prezentarea acestui aspect autorul a beneficiat din plin decele mai de seam
ă
lucr
ă
ri apar
Ń
inând întemeietorilor folcloristicii
ş
i {simbologiei române
ş
ti (D.Cantemir, B. P. Hasdeu, S. Mangiuca, S. FI. Marian, T. Pamfile, G. Co
ş
buc, Elena Nicu-li
Ńă
-Voronca
ş
.a.) precum
ş
i de contribu
Ń
iile lexicografice din acest domeniu ilustrate prin Micul dic
Ń
ionar folklorical lui Tache Papahagi (Bucure
ş
ti, Editura Minerva, 1979)
ş
i prin Mica enciclopedie a pove
ş
tilorromâne
ş
ti a lui Ovidiu Bîrlea (Bucure
ş
ti, Editura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
 
ş
i Ev^ciclopedic
ă
, 1976). De un mareajutor ne-au fost
ş
i relativ recentele contribu
Ń
ii monografice la studiul mitologiei autohtone: RomulusVulc
ă
nescu, Mitologie român
ă
(Bucure
ş
ti, Editura Academiei R.S.R., 1987)
ş
i Mihai Coman (Mi-tologie româneasc
ă
. I. Vie
Ń
uitoarele p
ă
mântului
ş
i ale apei, Bucu-DIC
ł
IONAR DE SIMBOLURI
Ş
I ARHETIPURI CULTURALEre
ş
ti, Editura Minerva, 1986; II. Vie
Ń
uitoarele v
ă
zduhului, Bucure
ş
ti, Editura Minerva, 1988).Componenta mitologic
ă
a [sensului simbolurilor e prezent
ă
în majoritatea articolelor din dic
Ń
ionar,fiind înso
Ń
it
ă
în mod constant
ş
i de o referire scurt
ă
la modul în care simbolul arhaic a fost asimilat,reinterpretat
ş
i îmbog
ăŃ
it în cultura cre
ş
tin
ă
. în aceast
ă
privin
Ńă
, de un mare ajutor ne-a fost o lucrareoriginal
ă
apar
Ń
inînd unui modest dar luminat paroh rural din Banat, care a reu
ş
it s
ă
publice în perioadainterbelic
ă
un dic
Ń
ionar de simboluri religioase. E vorba de preotul Victor Aga
ş
i a sa Simbolic
ă
biblic
ă
 
ş
i cre
ş
tin
ă
. Dic
Ń
ionar enciclopedic (cu istorie, tradi
Ń
ii, legende, folclor), Timi
ş
oara, 1935. Autorulreu
ş
e
ş
te s
ă
reînnoade leg
ă
turile dintre simbolurile cre
ş
tine
ş
i arhetipurile sau corespondentele lor dincultura popular
ă
, adesea neglijate de reprezentan
Ń
ii
ş
tiin
Ń
elor teologice sau de c
ă
tre savan
Ń
ii de orientarelaic
ă
.In cadrul trat
ă
rii aspectului universal al semnifica
Ń
iei simbolurilor din cuprinsul dic
Ń
ionarului am apelat în mod frecvent la informa
Ń
ia cople
ş
itoare con
Ń
inut
ă
în cea mai notorie
ş
i cea mai reprezentativ
ă
lucraredin acest domeniu pe plan mondial: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles.Mythes, reves, coutum.es, gestes, form.es, figures, couleurs, nombres (Paris, Robert Laffont/Jupiter,Edition revue et augmentee, 1982). Departe de noi gândul c
ă
am putut s
ă
atingem m
ă
car par
Ń
ialperforman
Ń
ele acestei c
ă
r
Ń
i de referin
Ńă
, la care au trudit speciali
ş
ti din mai multe
Ńă
ri reprezentând ariiculturale foarte îndep
ă
rtate. Pe cât ne-a fost în putin
Ńă
, am c
ă
utat s
ă
oferim, cititorului român nu doar osimpl
ă
descriere [sincron
ă
sau comparativ
ă
a semnifica
Ń
iilor simbolului, ci s
ă
c
ă
ut
ă
m a deslu
ş
i motiva-
Ń
iile ontologice, psihologice
ş
i cultural-istorice ale apari
Ń
iei
ş
i func
Ń
ion
ă
rii demnelor simbolice. în felulacesta, consider
ă
m c
ă
am împlinit, fie
ş
i numai par
Ń
ial, voca
Ń
ia
ş
i menirea oric
ă
rui dasc
ă
l: aceea de a fighid
ş
i p
ă
stor al tân
ă
rului cititor, dornic s
ă
p
ă
trund
ă
în lumea atât de fascinant
ă
, plin
ă
de surprize
ş
ifoarte complex
ă
a formelor simbolice.Ne-am str
ă
duit s
ă
nu neglij
ă
m, în limitele spa
Ń
iului tipografic acordat, nici prezentarea modului în caremarile simboluri
ş
i arhetipuri au rodit
ş
i au c
ă
p
ă
tat o via
Ńă
nou
ă
în operele adev
ă
ra
Ń
ilor mae
ş
tri aicuvântului, penelului sau daltei, de
ş
i acest dic-IVAN EVSEEV
 
Ń
ionar nu este nicidecum unul de motive
ş
i teme literare aidoma cunoscutei lucr
ă
ri franceze având olarg
ă
circula
Ń
ie
ş
i la noi in
Ń
ar
ă
(Dictionnaire des symboles et des themes litteraires de Claude Aziza,Claude Olivieri, Robert Sctrik, Paris, Fernand Nathan, 1978).Neajunsurile prezentului dic
Ń
ionar, pe care le simte poate cel mai bine autorul s
ă
u, ca
ş
i deficien
Ń
ele cele vor remarca, probabil,
ş
i cititorii s
ă
i cei mai îng
ă
duitori, vor putea servi unei critici de specialitatemenit
ă
s
ă
încurajeze elaborarea unor lucr
ă
ri mai reu
ş
ite, atât de trebuincioase culturii române
ş
ti pre-zente
ş
i viitoare.Autorul!LISTA ABREVIERILORalb. = albanezAntol., 1953=Antologie de literatur
ă
popular
ă
, voi. I—II, Bucure
ş
ti, Editura Academiei R.P.R., 1953.Antol., 1980 = Antologie de liric
ă
popular
ă
româneasc
ă
, Bucure
ş
ti, Editura Minerva,1980.ap. — apostol aram. = aramaic arom. = aromân BER = Gaston Bachelard, L'eau et Ies reves, essai surl'imagination de la matiere,Paris, 1942. bg. = bulgar cap. = capitol cea. = circacf. = confer
ă
, compar
ă
dr. = doctor DSy = Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire dessymboles, Mythes, reves,coutumes, gestes, formes, jigures, couleurs, nombres, Edition revue et aug-mentee, Paris, Robert Laffonti'Jupiter, 1982. DSTL = Claude Aziza, Claude Olivieri, Robert Sctrik,Dictionnaire des symboles etdes themes litteraires, Paris, Fernand Nathan, 1978. ebr. = ebraicELIT=Mircea Eliade, Tr
ă
ite d'histoire des religios, Paris, 1949. e. n.^era noastr
ă
engl. = englez etim. =etimologic ev. s evanghelist fr. = francez Fried. = Dr. Mathias Friedwagner, Rum
ă
nischeVolkslieder aus der Bukovina,Bând I, Wurzburg, 1940. germ. = german gr. = grec, grecesc ibid. = ibidem, tot acolo10IVAN EVSEEVind. e. = indoeuropeanirl.=irlandezisl. = islandezlat. = latinlb. = limb
ă
 lit. = lituanianMEPR = Ovidiu Bîrlea, Mic
ă
enciclopedie a pove
ş
tilor române
ş
ti, Bucure
ş
ti, Editura
Ş
tiin
Ń
ific
ă
 
ş
i Enciclopedic
ă
, 1976. N. T. = Noul Testament op. cit. = oper
ă
citat
ă
pr. = preot sec. = secolSf. = sfânt si. v. = slav vechi SMR=Srpski mitol. recnik (Dic
Ń
ionar mitologic sârb) = S. Kulisic, P.2. Petrovic,N. Pantelic, Srpski mitoloski recnik, Belgrad, 1970. srbcr. = sârbocroat
ş
. a. =
ş
i al
Ń
ii/alteles. u. =
ş
i urm
ă
toarea/urm
ă
toarele (pagin
ă
 /pagini) te. == turcesc Trans. = Transilvania voi. = volum V.T. = Vechiul TestamentAA: Prima liter
ă
din alfabetul latin; simbolizeaz
ă
începutul, tot a
ş
a cum litera Z semnific
ă
sfâr
ş
itul. DeZa a la z înseamn
ă
de la un cap
ă
t la altul; de la început pân
ă
la sfâr
ş
it.ABRACADABRA — formul
ă
magic
ă
 
ş
i talisman al gnosticilor. S-a folosit în Evul mediu cu scopuriapo-tropaice
ş
i t
ă
m
ă
duitoare. Cuvântul scris în
ş
iruri orizontale, cu suprimarea unei litere, d
ă
na
ş
tere la
ş
iruri verticale în care apare acela
ş
i cuvânt, provenit din vechea ebraic
ă
abreg ad hâbra „îndreapt
ă
 fulgerul spre moarte"; se cite
ş
te de jos în sus:ABRACADABRAABRACADABRABRACADABABRACADAABRACADABRACAABRACABRAABRABA

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->