Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
33Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Marketingul - intr-o abordare critica

Marketingul - intr-o abordare critica

Ratings: (0)|Views: 1,431 |Likes:
Published by marianf
Conceptul de marketing a fost impus în limba română, ca în multe alte limbi, de altfel (inclusiv în cele
de largă circulaţie – mai puţin în spaniolă) prin simpla lui preluare din limba engleză (ceea ce s-a întâmplat şi cu
o sumedenie de alţi termeni de specialitate). Originea sa se regăseşte atât în substantivul englezesc market
(piaţă), cât mai ales în verbul to market, care nu are corespondent în limba noastră. Prin urmare, conţinutul său
este foarte strâns legat de piaţă şi de tot ceea ce se întâmplă pe ea. Neexistând (la noi) un verb „a pieţui”, „to
market” din care se trage cuvântul marketing nu se va putea interpreta (oricât de tentaţi am fi la o abordare mai
superficială) ca fiind ceva similar cu „a face piaţa”, deoarece aşa ceva intră în preocupările cumpărătorului
(preocupările de marketing fiind o sarcină asumată, în primul rând, de producător). În limbajul ştiinţific (mai
întâi) şi (apoi) în cel curent, acest concept se foloseşte de la începutul secolului al XX-lea (deşi unii specialişti iau
semnalat prezenţa – sporadică sau întâmplătoare - în Anglia şi în Franţa încă din secolele XVII-XVIII).
Conceptul de marketing a fost impus în limba română, ca în multe alte limbi, de altfel (inclusiv în cele
de largă circulaţie – mai puţin în spaniolă) prin simpla lui preluare din limba engleză (ceea ce s-a întâmplat şi cu
o sumedenie de alţi termeni de specialitate). Originea sa se regăseşte atât în substantivul englezesc market
(piaţă), cât mai ales în verbul to market, care nu are corespondent în limba noastră. Prin urmare, conţinutul său
este foarte strâns legat de piaţă şi de tot ceea ce se întâmplă pe ea. Neexistând (la noi) un verb „a pieţui”, „to
market” din care se trage cuvântul marketing nu se va putea interpreta (oricât de tentaţi am fi la o abordare mai
superficială) ca fiind ceva similar cu „a face piaţa”, deoarece aşa ceva intră în preocupările cumpărătorului
(preocupările de marketing fiind o sarcină asumată, în primul rând, de producător). În limbajul ştiinţific (mai
întâi) şi (apoi) în cel curent, acest concept se foloseşte de la începutul secolului al XX-lea (deşi unii specialişti iau
semnalat prezenţa – sporadică sau întâmplătoare - în Anglia şi în Franţa încă din secolele XVII-XVIII).

More info:

Published by: marianf on Feb 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2013

pdf

text

original

 
 
 
 
Cap. 1
DE LA OPTICA SUBZISTENŢEI LA CEA DE MARKETING
 Pentru a face mai limpezi ideile pe care ne-
am propus să le prezentăm în această carte, am găsit oportunsă definim mai întâi conceptul de marketing.
 1.
C
onţinutul
conceptului de marketing
 Conceptul de
marketing 
 
a fost impus în limba română, ca în multe alte limbi, de altfel (inclusiv în celede largă circulaţie
 – 
mai puţin în spaniolă) prin simpla lui preluare din limba engleză (ceea ce s
-
a întâmplat şi cuo sumedenie de alţi termeni de speciali
tate). Originea
sa se regăseşte
atât în substantivul englezesc
market 
 
(piaţă), cât mai ales
în verbul
to market,
 
care nu are corespondent în limba noastră.
 
Prin urmare, conţinutul săueste foarte strâns legat de piaţă şi de tot ceea ce se întâmplă pe ea.
N
eexistând (la noi) un verb „a pieţui”, „tomarket” din care se trage cuvântul marketing nu se va putea interpreta (oricât de tentaţi am fi la o abordare maisuperficială) ca fiind ceva similar cu „a face piaţa”, deoarece aşa ceva intră în preocupările cumpărătorului(preocupările de marketing fiind o sarcină asumată, în primul rând, de producător).
 
În limbajul ştiinţific (maiîntâi) şi (apoi) în cel curent,
acest concept
se foloseşte de la începutul secolului al XX
-
lea (deşi unii specialişti i
-au semnalat p
rezenţa
– 
sporadică sau întâmplătoare
-
în Anglia şi
în
Franţa încă din secolele XVII
-XVIII
1
).
De la bun început ţinem să semnalăm faptul că marketingului i s
-
au dat (şi i se dau) două sensuri:
 
1) unul care ţine de practica firmelor şi întreprinzătorilo
, marketingul fiind perceput ca
un ansamblu de
activităţi practice
;
2) altul care ţine de ştiinţă, marketingul fiind conceput, dacă nu ca o ştiinţă de sine stătătoare, cel puţin
ca
un domeniu al ştiinţelor 
(economice, am zice noi – dar nu numai).De aceea
, fără a mai face nici un fel de precizare, ori de câte ori vom invoca acest concept, vom avea în vedereambele interpretări.
 
Deşi este considerat un domeniu ştiinţific relativ nou, marketingului i
-
au fost date atât de multe definiţii
încât nimeni nu ar f 
i în stare să le cunoască în totalitate. Nu cred că exagerăm prea mult spunând că lui i s
-au dat
1
I. P. Capius:
 Non, le marketing n’est pas né aux Etats Unis au début de siècle
, Actes du Colloqque de L’AssociationFrançaise du Marketing, 6, Paris, p. 610-630
 
 
cam tot atâtea definiţii câte cărţi de marketing au fost editate. Dacă avem în vedere faptul că există autori (unul
dintre ei fiind chiar Ph. Kotler, considera
t a fi părintele marketingului) care, în cărţi diferite, au dat definiţii
diferite acestui concept, am putea
spune că numărul definiţiilor 
 
tinde să
-
l depăşească pe cel al autorilor.
Într-o
oarecare măsură acest lucru poate fi justificat prin aceea că
, în etape de dezvoltare diferite, marketingului i-au
fost date interpretări diferite. Ferindu
-ne de ispita de a ne angaja într-o incursiune în cadrul unor astfel de
interpretări, ne vom mulţumi
doar cu un singur gen de a-l defini, pe care-
l găsim cel mai potriv
it actualului
stadiu în care marketingul se află.
 Plecându-se de la interpretarea conceptului stricto senso,
de pe poziţia întreprinzătorilor şi
consumatorilor ar 
exista tentaţia să se definească
marketingul ca fiind
ansamblul 
activităţilor 
implicate derealizarea actelor de vânzare-
cumpărare pe piaţă 
. O astfel de tentaţie s
-
a manifestat efectiv şi în rândulspecialiştilor reuniţi în Asociaţia Americană de Marketing
, care, în 1960, au dat
marketingului definiţia care s
-a
 bucurat de cea mai largă răspândire
 
în lume, potrivit căreia
acesta ar reprezenta
un ansamblu de activităţi
economice având drept scop
dirijarea fluxurilor de bunuri şi servicii de la producător la consumator sau
utilizator 
2
.
Cum în anul respectiv marketingul, ca domeniu ştiinţific, era încă în stadiu de pionierat, sunt pe deplin
explicabile criticile care i-au fost aduse ulterior (când el se afla în cu totul alte stadii de dezvoltare), neexistând probabil nici
o altă definiţie mai criticată decât ea.
 Deoarece, prin titlul pe care i l-am da
t acestei cărţi, ne
-am asumat sarcina unei abord
ări critice
a problemelor de marketing
, vom adăuga la cele deja cunoscute şi următoarele aprecieri:
 
1) definiţia suferă prin aceea că
 face referire
numai la activităţile economice
,
marketingul implicând şi
a
ctivităţi de altă natură 
(juridice, comunicaţionale etc.);
 2)
 face referire la sintagma „bunuri şi servicii”
 ,
 
 pe care nu o agreăm pentru simplul fapt că şi
 serviciile sunt bunuri
 
(în locul căreia ar trebui să folosim termenul de
marfă 
);3)
exclude din sfera marketingului
toate genurile de
activităţi care preced şi care succed 
intrarea pe,
respectiv ieşirea de pe piaţă a mărfurilor;
 4)
neglijează ţintele de bază ale preocupărilor de marketing (consumatorii şi concurenţii)
, sărăcindu
-i
astfel enorm conţinu
tul.
Lăsând (intenţionat) la o parte toate celelalte definiţii care abundă literatura în domeniu, conştienţi
fiind
de faptul că o definiţie este cu atât mai acceptabilă cu cât
 
surprinde mai bine esenţa şi cu cât este mai concisă,am optat pentru următoare
a formulare:
marketingul desemnează un ansamblu de activităţi de cercetare
- proiectare-
 producţie, de promovare, de distribuţie, precum şi de acţiuni postdistribuţie
având drept obiectiv
 punerea la dispoziţia consumatorilor a unor bunuri care să le satisfacă exigenţele
mai bine
decât o fac cele ale
concurenţilor, la preţurile cele mai convenabile, activităţi desfăşurate în condiţii de
 profitabilitate
pentru
întreprinzători şi cu
 grijă faţă de generaţiile viitoare
.Dintr-
o astfel de definiţie rezultă că:
 1)
marketingul situează în centrul preocupărilor sale
consumatorii
 
(efectivi şi potenţiali);
 2)
 studiul (cercetarea) nevoilor 
 
de consum reprezintă miezul preocupărilor de marketing, cunoaşterea lor 
constituind
 punctul de plecare şi cel de destinaţie
în oric
e tentativă de lansare şi derulare a unei afaceri;
 3)
adaptarea produselor 
 
la exigenţele clienţilor (în aşa fel încât ele să fie percepute pe piaţă ca având
valoarea
subiectivă cea mai mare
) este principala modalitate prin care marketingul contribuie la succesul în
afaceri al întreprinzătorilor;
 4)
lanţul activităţilor 
 
 pe care le implică marketingul
este foarte lung 
, ele nerezumându-se doar la cele
comerciale şi de promovare, cum s
-
a crezut multă vreme;
 5
) alături de clienţi,
concurenţii
 
reprezintă cea d
e-
a doua ţintă a eforturilor de marketing
, prin acestea ei
trebuind să fie puşi în inferioritate în faţa clienţilor 
;6)
angajarea întreprinzătorilor în efortul pe care acţiunile de marketing le presupun este calea cea maisigură de a se ajunge la
 profitabilitatea
 
 pe care ei şi
-o doresc;
7) satisfacerea la cel mai înalt nivel posibil a exigenţilor clienţilor nu trebuie să se facă periclitând
bunăstarea generaţiilor viitoare
.
2
R. S. Alexander, Chairman, Comitee of Definitions:
Marketing Definitions: A Glossary of Marketing Terms
, AmericanMarketing Association, Chicago, 1960, p. 15

Activity (33)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Ana Jurjiu liked this
Miruna Casianu liked this
Alla Bicicova liked this
Gabriela Metehau liked this
Irina Procopi liked this
Irina Procopi liked this
Andreea Ke liked this
Dabu Cristina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->