Experien a lui Fizeau ( metoda ro ii din ate) n anul 1849 Armand Hyppolite Louis Fizeau (1819-1896), un fizician francez,

a m surat pentru prima dat viteza luminii pe o cale neastronomic , ob innd valoarea de 3,15x108 m/s. n figura al turat este prezentat montajul experimental folosit de c tre Fizeau n experien a sa.

Schema dispozitivului experimental al lui Fizeau. L: sursa de lumin , S1: oglind semitransparent , Z: roata din at , S2: oglind reflect toare i B: observatorul. Prin s este notat distan a dintre planul ro ii din ate (Z) i planul oglinzii reflect toare (S2). Cu ajutorul unei lentile convergente (nefigurat n imagine) lumina provenit de la sursa L era strns i trimis pe oglinda semitransparent S1 care o reflecta i care f cea ca n planul ro ii din ate s se formeze o imagine a sursei. Oglinda S1 era o a a-numit oglind semiargintat ; stratul reflector al ei era att de sub ire nct numai aproximativ jum tate din lumina incident era reflectat , cealalt jum tate fiind transmis . n spatele ro ii din ate se afla o alt lentil astfel ca imaginea din planul ro ii din ate s dea un fascicul paralel de lumin ; dup aceasta fasciculul trecea printr-o lentil care focaliza lumina pe oglinda S2. n experien a lui Fizeau distan a s dintre oglinda S2 i roata din at Z era de 8633 m. Cnd lumina ntlnea din nou oglinda S1, o parte din ea era transmis observatorului B printr-o lentil . Observatorul vedea imaginea sursei L dup ce lumina a parcurs drumul 2 s, dus i ntors. Pentru a determina timpul necesar luminii s parcurg aceast distan era nevoie ca ea s fie marcat ntr-un fel. Acest lucru sa realizat prin ntreruperea fasciculului de lumin cu ajutorul ro ii din ate Z. Timpul necesar parcurgerii distan ei 2 s era de 2 s/c, timp n care roata din at s-a rotit doar cu att ct era necesar ca trenul de und luminoas care a sc pat printre doi din i ai ro ii s ajung napoi n planul ro ii astfel ca s fie obturat de un dinte. Lumina fiind obturat de dintele ro ii, ea nu mai ajungea la ochiul observatorului. Viteza de rota ie a ro ii din ate era reglabil , astfel nct pentru o anumit tura ie (vitez unghiular ), observatorul nu mai vedea lic ririle luminii ntrerupte de roata din at . Procedeul a constat n m rirea treptat a vitezei unghiulare a ro ii din ate pn la dispari ia imaginii sursei L. Dac se noteaz cu unghiul la centru dintre o adncitur i un dinte al ro ii, timpul de rota ie necesar pentru ca roata s fac unghiul este 2 s/c, sau pus n ecua ie: / =2 s/c, rela ie din care rezult valoarea vitezei luminii: c=2 s/ .