Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
tiganiada Ion Budai-Deleanu

tiganiada Ion Budai-Deleanu

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 35,546 |Likes:
Published by ionbigballs

More info:

Published by: ionbigballs on Nov 17, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2014

pdf

text

original

 
ION BUDAI – DELEANU
Ţ
IGANIADA
EPISTOLIE ÎNCHINÃTOARE
CÃTRÃ MITRU PEREA, VESTIT CÂNTÃRE
Ţ
!
Treizãci de ani au trecut, drãgu
ţ
Pereo! de când eu fui sâlita mã înstrãina din
ţ
ara mea. De-atunci încoace, usãbite
ţ
ãri amtrãpãdat; dar’, ca sã-
ţ
i arãt în scurt toate pã
ţ
irile mele, ascultã
ş
i judecã.Întâi, învitându-mã zburãtã
ţ
ia min
ţ
ii mele încã necoapte, cândsã începu rãzboiul cel de pe urmã a nem
ţ
ilor cu turcii, mã fãcuivolentiriu. Pãciuindu-sã apoi lucrurile, precum
ş
ti, fiind cã primisãmslujbã la austrieni, fui trimis asupra fran
ţ
ozilor 
ş
i supt Mantua
cãzui rob. De-acolo trimis fiind la Gàllia, întru prinsoarea
delungatã, dobândii prilej a învã
ţ
a carte
ş
i mai multe limbi, procopsindu-mã mai vârtos la învã
ţ
ãtura o
ş
te-neascã. În urmã primii slujbã la fran
ţ
ozi
ş
i purtându-mã bine, în scurtã vreme
ajunsãi cãpitan. În urmã, cu oaste care fu trimisã la Eghipèt,
m-aflai
ş
i eu. O, cu câtã bucurie fãceam eu acea cãlãtorie,
socotind cã acolò voi s-aflu doarã cuibul strãmo
ş
ilor no
ş
tri
ş
i
neamul nostru adevãrat!... Cãci auzisãm totdeuna,
ş
i deob
ş
te sãzice cum cã soiul nostru
ţ
igãnesc sã trage de la Eghipet
ş
i purcede din faraonii cei slãvi
ţ
i.Însã, iubite Pereo! în zãdar fu toatã cercarea mea, cã nuaflai nici o urmã de adevãra
ţ
i strãmo
ş
ii no
ş
tri,
ş
i mã încredin
ţ
ai,spre mâhnirea mea, cumcã
ţ
iganii no
ş
tri
ş
i la Eghipet tot aceia
ş
 sunt ca
ş
i pe la noi, adecã defãima
ţ
i
ş
i de to
ţ
i urgisi
ţ
i, ce nu vor sã pãzeascã nice o rânduialã sau sã sã îmbunãtã
ţ
eze cu nãravurimai polite sau sã-
ş
i lumineze mintea cu învã
ţ
ãturi alese.Fiind eu în Eghipet mai la toate bãtãliile de fa
ţ
ã, s-au întâmplat pe mine o nenorocire, cã trecând un glon
ţ
de tun aproape, mi-au uscat un picior 
ş
’am rãmas învalid. Deci am luat slobozie dela slujba o
ş
teneascã. De-atuncia tot aici sunt, la Eghipet. Dar,crezi-mã sau ba? cu toate aceste nu-mi pociu scoate din inimã1
 
 dorul
ţ
ãrii în care m’am nãscut,
ş
i màcar trãesc aici în prisos detoate, totu
ş
’, spre fericirea deplin patria-mi lipse
ş
te.Având aici vreme de ajuns, mã îndeletnicesc mai mult cucetera
ş
i cu cântãri. Am dat în cuno
ş
tin
ţ
ã cu mul
ţ
i de ai no
ş
tri,iar’ mai vârtos cu Mârza. O, sã-l cuno
ş
ti ce ales om e acela,
ş
idoar’ unul dintru to
ţ
i, care are iubire de neam
ş
i râvnã cãlduroasãde-a aduce pe soiul nostru la oarecare rânduialã. Acesta mi-audeschis ochii întru multe, iar mai vârtos pentru purcedereanoastrã, cãci au fost nãscut
ş
i crescut acolo, de-unde ne-amdesghinat noi, neferici
ţ
ii. Dupã cum spune el, noi suntem dinIndia,
ş
i limba noastrã sã grãie
ş
te acolo pânã în zioa de astezi;însã pentru aceasta
ţ
i-oi scrie de altã datã.Întru altele,
ş
i aceastã istorie care
ţ
-o trimit (pe care amtituluitu-o
Ţ
iganiada), mai mare parte este alcãtuitã din spuselelui; cãci un strãmo
ş
a lui au fost, pe vremea lui Vlad Vodã, cuturcii în
Ţ
ara Munteneascã. Din gura acelui au luat mo
ş
u-sãu,apoi tatã-sãu, de la care au auzit spuind dânsul.Drept aceasta, aducându-mi aminte de
ţ
ara în care m-am
nãscut (mãcár cã noao ne este má
ş
terã), multe cântam eu delle
noastre, amegind vremea în ceasurile mele mâhnicioase. Aceastafu pricina
ş
i ace
ş
tii izvodiri poetice
ş
ti, care în ce datã o pusãi la
céva
ş
’ rânduialã, gândii la tine, drãgu
ţ
Pereo!
ş
i hotãrâi ca, de s-
ar tâmpla acest fãt întii nãscut al mieu sã iasã cândva laluminã,
ţ
ie sã
ţ
i-l închin, pe care am cunoscut mãestru cântãre
ţ
 
ş
i viersuitoriu, mai ales a vremilor noastre!...Priime
ş
te darã, în semnul vechii pretenii, ca un dar, pârga ostãnelii mele
ş
i-
ţ
i adã aminte, în zilele tale fericite,de prietenul tãu Dianeu!... Adevãrat cã de pe acest nume numã vei cunoa
ş
te, cãci pribegind eu din
ţ
arã, l’am schimbat,dar’
ţ
ie-
ţ
i voi da cheia, ca sã po
ţ
i intra la tainã. Eu mã
chiem acum Leòn Dianeu, sau Leonáchi Dianeu (precum
ş
ti
tu bine, cã la noi în
Ţ
ara Munteneascã, ba
ş
i la Moldova,to
ţ
i
ş
-adaugã numele cu achi sau cachi, dupã grecie, fiind cãsunã mai cilibiu; adecã, în loc de Leona
ş
sau Leonu
ţ
, ei zicLeonachi
ş
. c.) Dar’ sã
ş
tii cã acest nume, Leon Dianeu,cuprinde în sine întreg numele mieu, prin strãmutarea
slovelor sau anagrámã.
2
 
 Deacã-
ţ
i vei aduce aminte de to
ţ
i cunoscu
ţ
ii
ş
i de unul care
odatã trecând prin Sásrèghen, unde erai atunci, te-au cãutat
ş
i
au împrumutat o cronicã scrisã cu mâna de la tine, îndatã vei
ş
ti cine sunt. Pentru aceasta
ş
i numele tãu este strãmutat, prinanagramã, cãci am avut multe pricini la aceasta, ca sã nu
ş
tie
to
ţ
i cine este izvoditoriul ace
ş
tii poesii
ş
i cãrùi s-au închinat. Am
în
ţ
ãles eu aici, cã
ş
i tu ai scris ceva foarte bun pentru
ţ
igani
ş
iscriind adevãrul, ai atins pe voievodul cum sã cade; care decându-i, n-au suferit neamul sãu
ş
i n-au fãcut nice un bine, cinumai au strâns pãrale ca sã îmbuibeze pre boieri. Doamne,
când va fi sã mai ajungã alt vòievod, care iube
ş
te pe ai sãi? Eu
socoteam cã voi auzi cât de curând cã pe tine au rãdicat ceata
vòievod, dar bag de samã, nãtãrãul acela tot trãie
ş
te
ş
i împute
lumea!...Scrie-m, rogu-te, cum vã afla
ţ
i, cã eu încã mã
ţ
ân de ceatavoastrã
ş
i nu mã am lãpãdat pânã acum; ba zioa
ş
i noaptea pentru dânsa lucru
ş
-ostãnesc.În cât e pentru firea ace
ş
tii alcãtuiri a mele, adecã a
Ţ
i
 ganiadei, am sã-
 ţ 
i aduc aminte cumcã eu învã 
 ţ 
ând lãtine
 ş
te,
 italiene
ş
te
ş
i fran
ţ
oze
ş
te, întru care limbi sã aflã poesiifrumoase, m-am îndemnat a face o cercare: de s-ar puteaface
ş
-în limba noastrã, adecã cea romãneascã (cãci a noastrã,
cea
ţ
igãneascã, nu sã poate scrie
ş
i pu
ţ
ini o în
ţ
ãleg) cèva
ş
 
asemene;
ş
-am izvodit aceastã poveste, pe care, dupã limbaînvã
ţ
atã, am numit poemation (adicã micã alcãtuire poeticeascã),întru care am mestecat întru adins lucruri de
ş
agã, ca mailesne sã sã în
ţ
ãleagã
ş
i sã placã. S-aflã întrânsa
ş
i criticã, pentru a cãrii dreaptã în
ţ
ãlegere te poftesc s-adaugi oarecareluãri aminte, cãci
ş
tiu bine cã vei în
ţ
ãlege ce-am vrut eu sãzic la multe locuri.Iarã cât prive
ş
te faptul istoricesc, pentru Vlad Vodã, cãau fost a
ş
a precum l-am scris eu, dovedesc cu scriptorii dela Vizant, precum vei
ş
ti tu bine; iar de
ţ
igani, cã VladVodã i-au armat oarecând împrotiva turcilor, scriu
ş
-unelecronice scrise cu mâna muntene
ş
ti; însã istoria alcãtuitãîntracest chip este ostãneala mea, ce am pus’o în stihuri,dupã izvodul ce am aflat la mãnãstirea Cioarei, în Ardeal,3

Activity (529)

You've already reviewed this. Edit your review.
Richard Neamtu liked this
Ramona Glavan liked this
lavinia_v liked this
lavinia_v liked this
Catalina Negru liked this
Razvan Gion liked this
Razvan Gion liked this
Prajanu Oana liked this
Valeria Pascal liked this
Ana Georgescu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->